265 matches
-
nutrițională și va iniția un proiect prin care disciplina să fie de sine stătătoare și obligatorie încă de la vârsta de trei ani. Cornuri tari, cu gust îndoielnic sau la limita datei de expirare. Așa ajung aceste produse la elevii baslu vasluieni în cadrul programului "Cornul și laptele".Inspectoratul Școlar i-a cerut Consiliului Județean Vaslui, care se ocupă de program, să rezolve situația, după cum relatează corespondenta noastră Alina Darie. Inspectoratul Școlar Vaslui a luat atitudine promptă în urma plângerilor formulate de părinți și
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
acasă. Ionel Ștefănică Armeanu, noi am reușit, prin acel program de reintegrare în familie, să ducem o sută opt zeci și cinci de copii înapoi în familie. În schimb, intrările în sistem au fost mai mult de două sute de copii. Vasluienii privesc asemenea cazuri de părinți iresponsabili și cred că autoritățile ar trebui să le acorde o mult mai mare atenție. Nu se poate numi mamă. Probabil că din cauza greutăților, în primul rând, și a educației. Direcția Generală de Asistență Socială
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
Românului și Hușilor (1972-1978), după care, în urma unei bogate experiențe acumulate, i-a fost încredințată funcția de Vicar administrativ al acestei episcopii (1978-1985). După moartea soției sale (1971), a fost ales Arhiereu-Vicar al Episcopiei Românului și Hușilor, cu titlul de „Vasluianul”, călugărit sub numele de Ioachim, hirotonit și instalat la 24 noiembrie 1985. Că Arhiereu-Vicar la Român a desfășurat o activitate bogată misionar-pastorală, administrativ-gospodărească și culturală. Între anii 1985-1989 a consolidat, pictat și înfrumusețat biserică „Precista-Mare” din Român, iar în anul
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
o bogată activitate misionar-pastorală, administrativ-gospodărească și culturală. În anul 1991, a pus temelia celei mai mari catedrale din România, în municipiul Bacău, cu hramul “Înălțarea Domnului” și a continuat construirea ei până în anul 2001. În urmă reînființării Episcopiei Huși, Ioachim Vasluianul a fost ales Episcop al Husilor (în 4 iulie 1996), înscăunarea să făcându-se la 15 septembrie 1996. Din anul 1997 și până în prezent, a consolidat, restaurat și înfrumuset at catedrală episcopala din Huși, împreună cu reședința și cu toate dependințele
Ioachim Mareș () [Corola-website/Science/308638_a_309967]
-
vers celebru, acela al lui Vasile Alecsandri („Plecat-am nouă din Vaslui și cu sergentul zece“), pentru a construi un roman al Războiului de Independență de la 1877. El demitizează un personaj literar și îl investește cu alte calități umane. Biografia vasluianului Constantin Țurcanu, devenit mai tîrziu Peneș Curcanul, reprezintă prima coordonată de evoluție a românului: pendulînd permanent între glasul sufletului și cel al datoriei, ținînd un jurnal de campanie în care își notează impresiile și cugetările zilnice din nevoia acelui taifas
Boris Crăciun () [Corola-website/Science/319049_a_320378]
-
de la punctul cu var, în victoria cu 2-0 de acasă cu Dinamo București, având 12 goluri marcate în Liga I, și 17 în toate competițiile. Pe 26 mai a fost căpitanul echipei în finala Cupei României din 2010 pierdută de vasluieni la loviturile de departajare, cu Wesley înscriind primul gol de la loteria penaltiurilor. A fost inclus de "TOP Gazeta" în Echipa Sezonului 2009-2010. Wesley a marcat primul gol din sezonul 2010-2011 pe 6 august, în meciul cu Universitatea Cluj (1-1), intrând
Wesley Lopes da Silva () [Corola-website/Science/317157_a_318486]
-
februarie, Wesley a intrat în a doua repriză și a marcat 2 goluri împotriva echipei FCM Târgu Mureș, menținând-o pe Vaslui în cursa pentru titlu. Pe 9 aprilie marchează din nou într-un meci cu Dinamo București, câștigat de vasluieni cu 2-0. Pe 27 aprilie a marcat al doilea gol al victoriei cu Universitatea Craiova, dintr-o lovitură liberă de la 18 metri. Pe 15 mai marchează în ultimul meci al sezonului, împotriva Sportului Studențesc, marcând cel de-al treisprezecelea gol
Wesley Lopes da Silva () [Corola-website/Science/317157_a_318486]
-
Romanului și formându-se Episcopia Romanului și Hușilor, cu sediul la Roman. Hușiul nu a mai fost reședință episcopală. În anul 1996, Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a reactivat Episcopia Hușilor, numindu-l ca episcop pe PS Ioachim Mareș Vasluianul, fost arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului și Hușilor. După instalarea sa ca episcop la Huși, el s-a îngrijit de restaurarea catedralei episcopale și a complexului episcopal. Sub păstorirea sa, au fost efectuate următoarele lucrări: După finalizarea acestor lucrări, Biserica "Sfinții
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
naționale la care au venit invitați din toată țara. A participat și un mare grup de țărani bucovineni în costume naționale, conduși de preoții și învățătorii lor. La picioarele monumentului, printre zecile de coroane, se afla și una a regimentului vasluian Racova, pe care scria: ""urmașii celor nouă și cu sergentul zece"". Din partea contemporanilor marelui scriitor, a vorbit scriitorul și omul politic Nicolae Gane (1838-1916). La vremea dezvelirii statuii, criticii considerau statuia nu prea reușită, părându-li-se că chipul și
Statuia lui Vasile Alecsandri din Iași () [Corola-website/Science/309736_a_311065]
-
sa din 30 iulie 1945, în urma cercetării și examinării canonice, a aprobat alegerea preotului Ioan Marina în cel de-al doilea post de arhiereu-vicar, nou înființat, la Mitropolia Moldovei, și i-a acordat rangul ierarhic de Arhiereu, cu titulatura de "Vasluianul". În ziua de 11 august 1945, preotul Ioan Marina este tuns în monahism, la Mânăstirea Cetățuia din Iași, primind patronimicul Justinian, făcându-i-se și hirotesia în arhimandrit. Hirotonia în arhiereu a avut loc în Duminica zilei de 12 august
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
de Cetatea Albă și cu arhierul Valeriu Moglan Botoșăneanul. La 16 august 1947, mitropolitul Irineu Mihălcescu, fiind înaintat în vârstă și bolnav, s-a retras din scaun și patriarhul Nicodim l-a numit locțiitor, până la alegerea titularului, pe arhiereul-vicar Justinian Vasluianul. Întrunit la București, în ziua de 19 noiembrie 1947, sub președinția mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului, în absența patriarhului Nicodim, care se afla pentru refacerea sănătății la Mănăstirea Neamț, Colegiul Electoral Bisericesc l-a ales ca arhiepiscop al Iașilor și
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
în care nu reușise nicio victorie (ultimul loc, cu 6 puncte), FC Vaslui a avut un retur excelent, cu 23 de puncte câștigate și locul 7 într-o ierarhie a părții secunde a Ligii I. Este demn de notat că vasluienii au câștigat mai multe puncte în deplasare (15) decât pe teren propriu (14).
FC Vaslui () [Corola-website/Science/298803_a_300132]
-
luni în toamna anului 2008. După ratarea titlului de campion în 2009, a demisionat. A preluat pe FC Vaslui cu care a încheiat sezonul 2009-2010 al Ligii I pe poziția a treia. În vara anului 2010 a încetat colaborarea cu vasluienii cu dorința de a se muta definitiv în Spania. După numai câteva luni, în septembrie 2010, a fost convins să se întoarcă în România pentru a reveni pe banca tehnică a Stelei, la conducerea căreia a început al treilea mandat
Marius Lăcătuș () [Corola-website/Science/298263_a_299592]
-
au trecut hoardele tătare și turcii, distrusă și apoi renăscută, însă nu la faima de odinioară de care amintesc documentele. Vasile Alecsandri îl face cunoscut în literatura românească prin poezia Peneș Curcanul. Îndeletnicirile care le-au adus faimă pe vremuri vasluienilor au fost albinăritul și pescuitul. În 1939 a apărut un început de industrie, prin construirea unei topitorii de cânepă. Dezvoltarea Vasluiului ia amploare cu adevărat în anul 1968, când în România s-a realizat ultima organizarea administrativ-teritorială, revenindu-se la
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
numai pentru valoarea intrinsecă a poeziei lor, nu numai pentru faptul că ilustrează atât de variat bacovianismul la cele mai rafinate cote, dar și pentru că sunt, în ultimul timp, ostentativ și nemeritat ignorați de către "instanțele" bucureștene. Nici de data aceasta, vasluianul Th. Codreanu nu uită să-și verse năduful pe corifeii postmodernismului românesc, care au vidat poezia de sacralitate; or susține sus și tare autorul Modelului ontologic eminescian: "Poezia singură, fără Dumnezeu, te aduce în neant" (p. 448). În concluzie, Complexul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
să chemați pe toți cei străini... Așa poruncimu-ți pârcălabe și cată a da ascultare deplină la porunca noastră și înturnându-ne din mila lui Dumnezeu cu sănătate la scaunul nostru, să ne faceți de scire de toate acestea ce se plânse vasluienii..." Cucerind cetatea Crăciuna în războiul dintre Ștefan cel Mare contra Domnului Munteniei, Grigore Ureche notează: (M. Cogălniceanu, Letopiseț, tom I, p.162) „Și au luat Ștefan Vodă cetatea Crăciuna cu ținut cu tot ce se cheamă ținutul Putna și l-
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ce onorează caracterul nației și niciodată să nu-i pară rău străinului că a venit de s-a așezat la vatra noastră", omagia Al. I. Cuza străvechiul obicei al ospitalității (C.C. Giurescu, Istoria românilor, vol. III, p. 678-679). „Numai singuri vasluienii, nu au lauda aceasta, că ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei nu numai că-și închid casele și cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cămările de către oaspeți ci, când zăresc pe vreunul că vine, atunce se tăinuiesc, îmbracă haine proaste și vin înapoi în chip de calici și cer milostenie însăși de la străini", completa Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Cantemir caracterizarea vasluienilor. „Această cârâială ce o face D. Cantemir vasluienilor, o explică Ghibănescu prin aceea că încă din vechime marii musafiri care veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
veneau în trecere spre Iași, erau găzduiți de docolineni, care aveau anumite privilegii. În schimb, bârlădenii și vasluienii erau năpăstuiți cu tot felul de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de rechiziții pentru marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
marii musafiri; se vede că bârlădenii i-au suportat cu resignare (resemnare n.n.), pe când vasluienii au găsit mijlocul de a scăpa de orice fel de rechiziții, făcând pe calicii, curat vorba veche: „bârlădenii făceau pe răioșii, iar vasluienii pe caliceșii!" Vasluienii aveau și alte metode de opunere: jalba. Astfel, N. Iorga referindu-se la Condica lui Const. Nec. Vodă Mavrocordat între 1742-1744, face trimitere la jalba pornită contra turcilor din Vaslui: „Carte gospod către Ștefan Rosett vel paharnic pentru că au dat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
dă poruncă cum să sară cu toții și să puie și câte un om să fie de rând la odaie, câte o săptămână și să aducă câte un car de lemne și două cară de iarbă pe săptămână". În ce privește spusele că vasluienii deveniseră refractari, că se sustrăgeau ospeției, în afară de adevăr există și destulă exagerare. Gh. Ghibănescu, ca și mine, care am străbătut sat cu sat zona Bârlad-Vaslui-Huși, știm, totuși, cât de ospitalieri deveniseră localnicii care te primeau cu plăcere la masă și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lor. Apoi, însăși existența atâtor locuri de popas, pentru masă și găzduire mai la toate încrucișările de drum și despre care, ajutat de Constantin Botez și Adrian Pricop, voi face vorbire în paginile care urmează, sunt argumente tocmai ale ospeției vasluienilor. Dar iată unul venit de la sergent Iosif Irimescu, bucovinean, luat din „Jurnalul de front" al acestuia, publicat în Septentrion nr. 25/2006, foaia Societății pentru cultură și literatură română în Bucovina: „...Am stat în Negrești o săptămână (în februarie 1944
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]