198 matches
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
mai profunde pot interesa fibrele lui Gratiolet determinând hemianopsie omonima laterală, stângă sau dreaptă, de partea opusă leziunii; - Atrofii musculare, în cadrul Sd. SILVERSTEIN (de partea opusă leziunii, sub formă, uneori bine sistematizată, de Sd. ARAN-DUCHENNE și însoțită de tulburări neurovegetative vasomotorii, sudorale și termice). II.3. SINDROMUL LOBULUI TEMPORAL Lobul temporal este situat sub scizura lui SYLVIUS pe fața externă a hemisferului cerebral. Inferior și posterior de scizura lui SYLVIUS se continuă cu lobul occipital, fără o limită precisă. Sub scizura
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
substanțelor de contrast iodate pot fi următoarele: a) manifestari cutanate (erupții urticariene, edem Quincke, edem laringian); b) manifestări digestive (gust particular de metal sau de usturoi, hipersalivație, grețuri, vărsături, dureri epigastrice - uneori colicative, diaree, falsă diaree); c) manifestări cardiovasculare (tulburări vasomotorii ușoare: senzație de căldură sau transpirații; tulburări vasomotorii grave: hipotensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, tulburări de irigație coronară, decompensare acută ventriculară stângă până la edem pulmonar acut); d) manifestări psihice (neliniște, teamă, agitație psihică); e) manifestări neurologice (crize jacksoniene sau
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
manifestari cutanate (erupții urticariene, edem Quincke, edem laringian); b) manifestări digestive (gust particular de metal sau de usturoi, hipersalivație, grețuri, vărsături, dureri epigastrice - uneori colicative, diaree, falsă diaree); c) manifestări cardiovasculare (tulburări vasomotorii ușoare: senzație de căldură sau transpirații; tulburări vasomotorii grave: hipotensiune arterială, tulburări de ritm cardiac, tulburări de irigație coronară, decompensare acută ventriculară stângă până la edem pulmonar acut); d) manifestări psihice (neliniște, teamă, agitație psihică); e) manifestări neurologice (crize jacksoniene sau crize grand mal, hemipareze, hemiplegii, afazie, tulburări de
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2282]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
funcțională complicată a acestor populații neuronale este descrisă în diverse moduri. O descriere clasică prezintă acești centri cardiovasculari sub denumirea de centru vasomotor (fig. 44), situat în substanța reticulată din bulb și din treimea inferioară a punții, cu trei arii vasomotorii (nuclei): aria vasoconstrictoare C1, aria vasodilatatoare A1, aria senzitivă A2, la care se adaugă aria cardio-moderatoare (CM, situată medial, în apropierea nucleului ambiguu, lângă nucleul dorsal al vagului). Aria vasoconstrictoare C1, localizată în bulb anterolateral și superior , conține neuroni ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ, pentru a tampona variațiile presiunii arteriale. Astfel, chiar fluctuațiile sistolodiastolice sunt puternic tamponate, fapt demonstrat de efectul secționării aferențelor respective la câine : trecerea de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
și creșterea permeabilității peretelui capilarelor. Mecanismul nervos al oscilațiilor presiunii arteriale Undele respiratorii (~5 mm Hg; 0,2 Hz) se explică prin influența centrului respirator asupra celui vasomotor și prin expansiune vasculară inspiratorie cu efect mecanic direct și reflex. Undele vasomotorii (max. 2040 mm Hg; 0,05-0,1 Hz) derivă din oscilații ale reflexelor baro receptor și chemoreceptor (sau chiar ale răspunsului ischemic central). 13.3. Controlul de durată al presiunii arteriale Controlul rapid al presiunii arteriale se realizează în special
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
din endoteliu în geneza și evoluția unei largi varietăți de boli este recunoscută și intens investigată, atenuarea eliberării de EDRF fiind asociată cu evoluția ateroslerozei, diabetului, cancerului, etc. Un rol funcțional important al endoteliului este implicarea sa în coordonarea fenomenelor vasomotorii. Arterele mici, cu diametrul de ordinul a câtorva zecimi de milimetru sunt cele care prin variații de calibru realizează controlul distribuției fluxului sanguin la nivel tisular și contribuie major la determinarea rezistenței periferice. In sectorul de rezistență proximal semnalele pentru
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
simpatici, iar Kolliker (1849) pune în evidență fibre musculare netede în pereții arteriali. Cl. Bernard (1852) pe de altă parte, beneficiind de înregistrarea presiunii sanguine cu ajutorul manometrului cu mercur, imaginat de Poiseuille (1828) și perfecționat de Ludwig (1847), descrie funcția vasomotorie a nervilor simpatici, confirmată de cercetările microscopice ale lui Henle (1868) cu privire la inervația periarterială vegetativă. Secționând simpaticul cervical, Cl. Bernard obține creșterea temperaturii capului de partea respectivă ca rezultat al vasodilatației produse. La realizarea reflexelor viscerale participă, după părerea sa
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fapt, diversele acte motorii se însoțesc de reacții cardiovasculare și respiratorii precoce în vederea pregătirii vegetative a actului respectiv. Contracția musculaturii striate, de exemplu, se însoțește de vasodilatație locală și aport sanguin crescut chiar de la începutul activității contractile a mușchiului. Tulburările vasomotorii asociate hemiplegiei corticale sunt de altfel cunoscute de multă vreme. Un alt exemplu îl reprezintă modificările pupilare și lăcrimarea din timpul stimulării zonei motorii a mușchilor extrinseci ai ochiului. Cortexul motor ar elabora, după Guyton (1966), nu numai impulsuri somatice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
salivației sunt situați în imediata vecinătate a nucleilor motori ai limbii. Mai anterior, în cortexul premotor (ariile 6, 8, 9) se găsesc nucleii de comandă ai sudației, piloerecției și secreției urinare, a căror scoatere din funcțiune determină hiperhidroză și tulburări vasomotorii. Excitarea lor produce, printre altele, ischemie renală și scăderea tonusului vezical. Contracția detrusorului și relaxarea sfincterelor este, dimpotrivă, sub controlul centrilor vezicali din lobul paracentral. Un centru stimulator al contracțiilor uterine a fost pus în evidență în partea internă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mediul extracelular. Imunoreactivitatea pentru L-arginină - precursorul oxidului nitric - este un argument pentru implicarea CEG în neurotransmisia nitrinergică (31). I.2.2.14. Organizarea sinaptică a SNE Enteroneuronii sunt organizați în microcircuite locale care asigură independența motilității parietale, secretorie și vasomotorie a teritoriului digestiv toraco-abdominal. Motilitatea gastrointestinală include mișcările de propulsie, de amestecare și complexele migratorii ale intestinului subțire și, în esență, constă din contracții și relaxări succesive în sens oro-anal a musculaturii tubului digestiv. Aparent simplă, această activitate implică un
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
iar interneuronii descendenți activează neuronii motori inhibitori care determină în sens anal o zonă distală de relaxare (9, 31, 36, 37). Astfel excitația se deplasează de-a lungul peretelui intestinal imediat proximal față de bolul alimentar (fig. 21). Microcircuitele secretomotorii și vasomotorii sunt activate atât de excitarea mecanică a mucoasei cât și de chimismul intestinal, prezența endoluminală a glucozei fiind unul din cei mai importanți factori fiziologici stimulatori. Calea aferentă a acestor circuite este reprezentată de neuronii IPAN ai plexului submucos, dar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]