41 matches
-
spirală pe fibrele elastice. Numărul lor este foarte redus. Astfel, în artera pulmonară și ramurile ei principale numărul lor este de 20-30, în timp ce arterele cu calibru de 1 mm sunt în jur de 3-4. Rolul lor nu este atât în vasomotricitate, cât în mularea pe conținutul sanguin. Alături de fibrele elastice și musculare se găsesc colagen și substanță fundamentală bogată în heteropolizaharide acide de tipul condroitinei. Volumul de sânge care se găsește în circulația pulmonară variază în funcție de sectorul vascular. Astfel, arterele elastice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
gazoase. Sectorul arteriolelor pulmonare de tip muscular este un sistem de rezistență mare și capacitate scăzută, caracterizat printr-un volum scăzut de sânge, suprafață de secțiune mare, cu numeroase bifurcații. Această zonă este sediul rezistențelor la curgere și al controlului vasomotricității pulmonare. Capilarele pulmonare formează o rețea densă și regimul lor funcțional nu este condiționat și controlat de prezența unor sfinctere ca acelea care se găsesc în circulația sistemică. Volumul de sânge care se găsește în acest sector a fost estimat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fiziologice apar în starea de repaus (80 ml) față de condițiile de efort (160 ml) și, de asemenea, în clinostatism față de ortostatism. Datorită gravitației, volumul sanguin din capilarele pulmonare este inegal repartizat, având tendința de a se acumula în regiunile declive. Vasomotricitatea circulației pulmonare. La cele mai multe specii animale, circulația pulmonară la adult are posibilități vasoconstrictoare reduse, în comparație cu circulația sistemică, fetală și neonatală. La om, vasomotricitatea sectorului vascular pulmonar deține un rol important în reglarea schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilație și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
volumul sanguin din capilarele pulmonare este inegal repartizat, având tendința de a se acumula în regiunile declive. Vasomotricitatea circulației pulmonare. La cele mai multe specii animale, circulația pulmonară la adult are posibilități vasoconstrictoare reduse, în comparație cu circulația sistemică, fetală și neonatală. La om, vasomotricitatea sectorului vascular pulmonar deține un rol important în reglarea schimburilor gazoase, prin adaptarea perfuziei la ventilație și, deci, pentru menținerea constantă a concentrației sanguine a gazelor respiratorii. Stimulii principali sunt O2 și H+. Celulele musculare netede din pereții vasculari au
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstrictoare sau vasodilatatoare, de asemenea, în raport de doză și de specie, dar răspunsurile vasodilatatoare sunt cele mai puternice. Acțiunile serotoninei, bradikinei și histaminei sunt mai reduse la nivelul venelor comparativ cu cel al arterelor. Stimulul cel mai important al vasomotricității pulmonare este hipoxia alveolară. Efectele sale sunt potențate de acidoza metabolică sau respiratorie, care, prin ele însele, au efecte vasoconstrictoare la nivelul circulației pulmonare. CO2 nu are nici un efect specific prin acțiune directă, ci prin intermediul H+ (vezi “Reglarea umorală a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acidoza metabolică sau respiratorie și mai accentuate dacă se produc la subiectul aflat deja în stare de hipoxie. II.3.3. INERVAȚIA PLĂMÂNULUI Plămânul posedă o inervație vegetativă, implicată în bronhomotricitate, în activitatea secretorie a elementelor epiteliale bronho-pulmonare și în vasomotricitatea circulației pulmonare. Prezența inervației simpatico-parasimpatice de la nivelul epiteliului și musculaturii bronșice va fi prezentată ulterior, la reglarea nervoasă a bronhomotricității. Vasele pulmonare prezintă atât baroreceptori (receptori de întindere), cât și fibre nervoase vegetative aferente și eferente. Receptorii sunt situați atât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai frecvente în special la cele mai tinere și la cele fără ateroscleroză coronariană semnificativă [2]. Leziunile coronariene sunt mai puțin extinse și cu un grad de obstrucție mult mai sever în comparație cu bărbații, sugerând că și alte mecanisme -precum alterarea vasomotricității, eroziunile, disecția, trombofilia - ar putea contribui la apariția manifestărilor ischemice [2]. Mecanismele coagulării Se știe că nivelurile ridicate ale fibrinogenului determină creșterea riscului de apariție a infarctului miocardic și a accidentului vascular cerebral, atât la subiecții sănătoși, cât și la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
evenimente fiziopatologice care precipită apariția IMS sunt: modificări metabolice, de relaxare și de kinetică regională a ventriculului stâng (VS). Au fost propuse două mecanisme pentru explicarea sa: accelerarea frecvenței cardiace cu mai mult de 10 bătăi pe minut și alterarea vasomotricității coronariene asociate stenozelor. IMS se evidențiază prin monitorizare Holter și prin angiografie, pacienții beneficiind de revascularizare miocardică (55). 6.3.3. Hipertrofia ventriculară stângă Hipertrofia ventriculară stângă (HVS) reprezintă un factor de risc pentru evenimente coro - nariene și complică deseori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
ajustarea presarcinii și a postsarcinii. Există dovezi că în ciuda eforturilor de a controla strict parametrii hemodinamici apărea ischemia miocardică. Acest tip de ischemie nelegată de condiția hemodinamică este atribuită de regulă diminuării aportului miocardic de oxigen ca rezultat al unei vasomotricități coronariene excesive. Tratamentul prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
1?) și ÎL-6 a fost găsită de două ori valoarea înregistrată la nediabetici (153). 4.4.Interleukinele 2, 10 și 12 (ÎL-2, ÎL-10 și ÎL-12) ÎL-10 este o citokină antiinflamatorie, protejând endoteliul în cursul reacției inflamatorii acute. Acest efect (menținerea vasomotricității și permeabilității normale a endoteliului vascular) poate fi dependent de scăderea producției de O2- de către xantin -oxidaza. Multe din genele ce exprimă reacția inflamatorie (proteină C reactiva, amiloidul seric A, fibrinogenul ori ÎL-6) par a fi activate de factorul nuclear
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Aura Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/92266_a_92761]
-
în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai diminuat; 6. angina precoce postinfarct apare în primele două săptămâni de la debutul IMA, are semnificație severă, putând fi expresia unei ischemii la distanță sau a unei vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
acestei patogenii este reprezentată de o dereglare a homeostzaziei metabolismului lipidic, la care se asociază o serie de tulburări generale metabolice (metabolism glucidic, proteic etc.) ale procesului de hemostază (tulburări ale proceselor de coagulare, fibrinoliză, adezivitate și agregabilitate plachetară), de vasomotricitate, precum și de tulburări locale în peretele arterial cu predominanța în intimă (modificări ale substanței fundamentale, enzimatice, inflamatorii etc.).” Karassi (27) apreciază corect că ateroscleroza, în viziunea școlii de de Cluj, este reprezentată de o dereglare complexă a metabolismului, a vasomotricității
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
vasomotricitate, precum și de tulburări locale în peretele arterial cu predominanța în intimă (modificări ale substanței fundamentale, enzimatice, inflamatorii etc.).” Karassi (27) apreciază corect că ateroscleroza, în viziunea școlii de de Cluj, este reprezentată de o dereglare complexă a metabolismului, a vasomotricității, a coagulării, a echilibrului hidro-electrolitic și mineral. Într-un cuvânt, ateroscleroza este o boală de reglare. Din cele menționate rezultă că primii care au sesizat legătura dintre tulburările majore ale sindromului insulinorezistenței au fost cardiologii. Inventariind factorii de risc pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92263_a_92758]
-
importanți fiind cei din trunchiul cerebral, noțiunea actuală de „centru” referindu-se la existența unor circuite nervoase complexe interconectate situate la diferite nivele care integrează și transmit semnalele ce influențează funcția cardiacă. Controlul acestor centri se realizează simultan și asupra vasomotricității, ceea ce justifică denumirea lor de centri cardiovasomotori. Sunt localizați la diferite niveluri ale SNC, cei mai importanți fiind cei din trunchiul cerebral. Centrul cardiovasomotor. Corespunde unei zone difuze din formațiunea reticulată din porțiunea inferioară a trunchiului cerebral, fiind centrul principal
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
fibrelor nervoase somatice mari și mici ( groase si subțiri ), impreună cu evidente disfuncții vegetative la cei cu neuropatii nedureroase și ulcerații prezente sau in antecedente. Prezența neuropatiei vegetative la nivelul picioarelor produce : - reducerea secreției sudorale pâna la anhidroză; - modificări ale vasomotricității locale - deschiderea shunt-urilor arteriovenoase; - calcifieri ale mediei arterelor. Modificările de circulație periferică produse de neuropatia vegetativă sunt, in cea mai mare parte, responsabile si de suferința osteo-articulară denumită osteoartropatia diabetică neuropată Charcot (27, 28). În 13 patogeneza acesteia intervine creșterea
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]
-
producători : Tabelul 3.2 Interpretarea rezultatelor la testul cu “steaua pentru neuropatie”. În ceea ce privește screeningul și diagnosticul neuropatiei periferice vegetative standardizarea metodelor și a criteriilor rămâne încă un deziderat. Au fost propuse de-a lungul timpului diverse teste care evalueaza fie vasomotricitatea, fie reflexele sudorale (77,78,79). Alterarea reflexelor vasomotorii se manifestă prin disfuncția microcirculației. Într-un studiu în care funcția autonomă periferică a fost evaluată prin măsurarea răspunsului vasoconstrictor la răcirea corpului, (79) s-a constatat o foarte strânsă corelație
Piciorul diabetic [Corola-website/Science/92027_a_92522]