9,893 matches
-
din fața blocurilor și a rondurilor pentru flori din fața caselor. A doua consecință a fost una demografică și etnofolclorică, ușor de observat chiar la fața locului, și ea s-a manifestat prin depopularea satelor, prin îngroșarea mahalalelor urbane și prin strămutarea vetrelor folclorice din Moldova în Bărăgan și din Țara Hațegului tocmai pe malurile Dunării. Dacă se auzea, în lungile ore de odihnă de pe la cozi, vreun cîntec moldovenesc în inima Călărașiului sau vreunul pescăresc, îngînat pe volutele largi ale doinei din ținutul
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
poetul oficiază pe altarul poeziei prorocind încifrat ( autorul chiar a editat și un CD cu versuri în propria lectură): "Un pat de țărână / Un căpătâi de vise... O cergă de speranță; Culcuș de veghe, - / împruncirii. / Vă strig de aici, - / din vatra timpului, / Cu ce-a fost / și va să fie / cuvânt." ( Veșmânt de mit) Versurile sunt, uneori, atât de penibile încât fac lectura de un haz nebun, iar cartea greu de lăsat din mână: "Nori de izbândă pe cer, - / Românește să
La o primă și ultimă lectură by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13764_a_15089]
-
loft, ca în Big Brother poți ieși oricînd care te împinge la autoscopie, puțin, fără să-și forțeze limitele, fără să exagereze. Apartamentul rămîne, în occidentul impersonal, masificat și globalizat și numai în acest Occident singura vizuină a sinelui, unică vatră a întîlnirii cu sine. Tocmai pentru că, a priori, această întîlnire devine în deceniile din urmă tot mai puțin fericită, cu atît mai hidoasă cu cît timpul ei este prezentul dar asta pentru că trecutul e mort, "inutil", iar viitorul consubstanțial prezentului
Literatura de apartament by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13780_a_15105]
-
și însușirii certitudinii datelor i-a dat lui Constantin Mohanu o identitate perfect adaptată spectacolului natural, deschis deopotrivă de documente și de paginile publicațiilor. Cele mai multe răsunătoare ca titlu, ,,Convorbiri literare", ,,Timpul", ,,Telegraful român" și ,,Albina Carpaților" ultimele două din Sibiu, ,,Vatra", ,,Tribuna poporului" (Arad), ,,Minerva" (București), ,,Adevărul literar și artistic", ,,Scena", ,,Ziua", ,,Gazeta Bucureștilor". La unele fusese doar colaborator, dar susținut, la altele conducător, înscriindu-și numele alături de al altor scriitori, prietenii săi de nădejde, Eminescu, I. L. Caragiale, G. Coșbuc, preluând
Nuvelele lui Ioan Slavici by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13820_a_15145]
-
mai acceptat afrontul unei asemenea prezențe în Țara Sfântă după ce propriul fiu a fost răstignit între doi tâlhari. Și tare s-a mâniat, consecința supărării Divine fiind alungarea oii rătăcite la pășunat pe plaiul mioritic. Astfel oaia se întorcea la vatra strămoșească de bună voie și nesilită de nimeni, umilindu-i pe unii-alții care o găsiseră fix între două continente ( declarație autentică). FNI-iștii au jubilat, autoritățile au jubilat, polițiștii au ju... Nu. Ei au organizat o plecare de la aeroport ca
Întoarcerea fiicei risipitoare by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14024_a_15349]
-
Cronicar " Am foarte puține răspunsuri" Declarația din titlul cronicii noastre aparține dlui Horia-Roman Patapievici și am citat-o după revista VATRA (nr. 1) în care autorul Omului recent i-a acordat un amplu interviu dlui Al. Cistelecan. (În același număr, în parte consacrat Cazului Patapievici - noi file la dosar), și alte intervenții interesante ale colaboratorilor revistei). Din interviu, aflăm că dl
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13998_a_15323]
-
săracă. Europa nu poate fi multiculturală dacă nu-și păstrează și pluralitatea de expresie lingvistică, după cum o dovedește cu prisosință "manualul." Lucrarea este, în primul rând, un instrument fundamental pentru însușirea corectă a unui idiom a cărui supraviețuire în Balcani, vatra unde s-a și format, de altfel, este un miracol. Aromâna, vorbită în comunități mai mult sau mai puțin compacte, din Albania, Grecia, Macedonia, Bulgaria, România, a suferit de-a lungul timpului un dureros proces de restrângere a ariei sale
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
secret al ei... * La Brașov, agitație mare. Se schimbă și mecanicul, și fochistul Guriță, care mie îmi devenise simpatic, aflând de la el atâtea. Numai eu și locomotiva rămânem, după ce ne vom lua rămas bun ca de la niște combatanți lăsați la vatră, - ceilalți. îmi mai pare rău de Guriță și pentru felul lui de a se despărți de locomotivă, cum începuse el s-o gătească, încă de pe la Predeal, s-o lase curată, următorilor... Pe urmă, în triajul brașovean, în timp ce locomotiva se cutremură
Fochistul (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10454_a_11779]
-
Gauguin sau în mai calda Islandă... Dorința de a avea urmași a locuitorilor României de toate etniile - afară de una - este, se știe, în continuă scădere. Se socotește că în trei decenii țara va pierde șase milioane de locuitori, lăsând la vetre mai cu seamă pensionari și handicapați. Se mai consideră că fenomenul este general european, că, în linii mari, sosirea de mase de emigranți afro-asiatici va compensa pierderile. Dacă Germania a fost preferată de turci - visul lor istoric s-a spulberat
Previziuni, prognoze, predicții by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10446_a_11771]
-
dacă se scrie cu ”h” la mijloc? Se poate conjuga în mai multe limbi? Ciudat. Îmi răsar în minte amintiri nebuloase, versuri învățate la școală, precum: În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în Vatra Fericirii că patria e una și că ne e leagăn. La fel e și Itaca patrie pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
la școală, precum: În lume nu-s mai multe Românii,/ ci una doar, și-aceea ne e vatră”. Au un autor cu nume predestinat stării mele de ușoară confuzie: Victor Tulbure. Sunt de acord cu autorul Tulbure, care spune în Vatra Fericirii că patria e una și că ne e leagăn. La fel e și Itaca patrie pentru nativii itachezi. Dar pentru câte un Ulisse care s-a îndepărtat de țară, câutându-și norocul prin lumea largă, Itaca e acolo unde și-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
e și Itaca patrie pentru nativii itachezi. Dar pentru câte un Ulisse care s-a îndepărtat de țară, câutându-și norocul prin lumea largă, Itaca e acolo unde și-a clădit el cuibul. Valabilă e deci și reciproca: cine-și face vatră într-un loc în care se poate legăna cu gândul la fericire, poate să-l declare patrie, botezându-l cu numele generic al celei căutate prin Odissei: Itaca. Așa s-a întâmplat cu și cu Fundația Ithaca din Altea, creată
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
grăiește din spatele zidurilor pline de igrasie: Dacă vrei să trăiești, bagă paie sub haine! La origini, fortul de la Jilava a fost unul dintre cele 18 forturi construite în timpul regelui Carol I, pentru a apăra Bucureștiul, ca un scut puternic al vetrei strămoșești, în timpuri de grele încercări. Forturile nu aveau să fie folosite niciodată în timpul unui conflict armat. La aceasta au contribuit atât stadiul lucrărilor de construcție și de înarmare, cât și căderea fortificațiilor de la Anvers și Liège, la începutul Primului Război Mondial
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
cât, mai ales, viitorimii”, în timp ce George Roca vede în autor „un promotor cultural și inițiator al școlii „glob modernismului”. În calitate de autoare, de această dată, Mariana Cristescu a avut de „înfruntat” aprecierile critice la adresa volumului său de publicistică „Gustul cenușii”, Editura „Vatra Veche” 2015 (editor - Nicolae Băciuț). Subiecte fierbinți, subiecte „la zi” alcătuiesc un volum care spune „nu” refuzului comunicării, cu „fapte și întâmplări parcă neverosimile, din suprarealitate, dintr-o lume nebună... nebună” (Lazăr Lădariu), reflectând „modul serios și responsabil de a
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
diplome de excelență Marianei Cristescu, pentru activitatea publicistică, precum și scriitorului Lazăr Lădariu, pentru publicistică și implicarea în activitatea ASTREI mureșene, pe care o conduce. Nu în ultimul rând, mai notăm că, în peisajul cultural mureșean, a apărut o nouă editură: „Vatra Veche”, condusă de Nicolae Băciuț, care își propune tipărirea, până la 1 Decembrie 2018, a nu mai puțin de 100 de cărți, omagiind, în acest mod original, centenarul Marii Uniri. „Poemele cifrate multilingve” ale lui George Roca - australianul rămas cu sufletul
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
deveniseră frați și neștiute surori. Se bănuiau, se iubeau, erau întrebători de carne și sânge - Cineva trebuia să omoare cina copilăriei ca să mănânce! Și să ridice mâinile la cer: măcel, sau mister? Esențialitatea lor era carnivoră. Cu focul stins în vatră, „inima și rărunchii”: iată înnobilarea masacrului. Vin acasă. Printre resturi de mâncare, nu găsesc casa. Poate ghiftuirea de sine, autodevorarea până la ultimul os. e desenată pe ziduri din carne de om: singurătăți și pustietăți care nu și-au găsit la
Moartea căprioarei by Traian T. Coșovei () [Corola-journal/Imaginative/4159_a_5484]
-
Ion Brad PĂMÂNTUL ISPITIT Vezi, vatra soarelui a-ncins Pământul ispitit în tine Care se-nalță dinadins Mai sus de rău, mai jos de bine! Nici dorul umbrei nu mai vrea Să se răsfețe după pleoape? Privirea ți-e o veghe rea Ce vrea-n lumină
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
voi, bătrâni, le-nscriseți În jertfe ce nu-ncap în letopiseți Numai în cronica de straturi dese Cu care, drag, pământul mai știe să v-apese... Când dai de-o parte crusta de lespezi și le-arăți Foiesc de biruințe și vetre și cetăți, Cuvintele-necate în sânge și-ntrerupte Care-au știut prin noaptea istoriei să lupte... Le-auzi cum se răsfață în leagăn dulce seara? Cel mai frumos din cântece mi-e Țara! 1982 RĂZBUNARE Te-ai strecurat ca ielele în vis
Poezie by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/4164_a_5489]
-
creioane, Și-n amintire ograda și râtul cu sălcii și răchite... Cine-ar fi spus ce-o să-ajungi după vremuri, Iuane, Pe ce drumuri o să umbli prin două veacuri neliniștite? Încă mai umblu desculț, în buzunar cu sâmburi prăjiți Pe vatră, după ce pâinea din cuptor a fost scoasă, Și vă mai chem, anii mei, de unde sunteți, veniți, De după secerișuri, după cules, după otavă de coasă, Cât încă sufletul meu pe hotare cu snopii e Și mai sunt semne că vara lui
Poezie by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/4141_a_5466]
-
nu în contemplările agreste Până târziu după roiri de stele. Te chinui în zadar cătând Ideea Când ea-i ascunsă-alăturea în rafturi Ori chiar în lutul tău, de nu cumva De-ar fi să fie, -i urma de cenușă Din vatra măturată cu-o aripă De înger ori de pasăre, totuna. Ce faci acum e-o viclenie sfântă Un fel de-a-l căuta si prin altare Nu numa-n roua de pe firul ierbii Pe cel de care-auzi că stă să moară
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
te mistui. În căutare Mai scormonești nisipuri, mai sufli-ntr-un tăciune Doar-doar să ți se-arate ceva mai acătării Rămas printre nimicuri ori numai dat uitării Din cât a fost în șoaptă rostit și-n rugăciune. O flacără în vatră la vremea înserării Ar mai putea și lumea ogrăzii s-o adune Cu sunetul găleții la trocile comune Si vorba ce se-aude trecând pe drumul țării. Iubiri și cronici, sfinte poveri la care ții S-au stins demult în
Poezii by Ion Horea () [Corola-journal/Imaginative/6323_a_7648]
-
și i-am dat șoferului adresa; șezând acolo aveam o bună perspectivă orizontală a străzilor văzute prin geamul din față, astfel că m-am minunat zărind printre blocuri o Lună enormă, foarte joasă, ieșind parcă din pământ roșie "ca o vatră de jăratic". Am murmurat: "Doamne, da' asta ce-o mai fi?", iar șoferul, la fel de impresionat, m-a completat peste umăr: "Așa ceva n-am mai văzut". Dar apoi a cotit printr-un labirint de străduțe și am pierdut-o din vedere
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
de la Biblioteca Nicolae Bălcescu (așezămîntul Brătianu de azi), unde dl Țopa lucra. Îi știa din facultate, dar nu-și închipuise că le va deveni amic. De afilierea lui la „Școala de la Tîrgoviște” a aflat din articolul lui Dan Culcer din Vatra! Dl Țopa a fost publicat în România literară, pe două pagini de revistă, cu un fragment din Încercarea scriitorului (1975), jurnalul editat de Cartea Românească, după ce fusese refuzat de Editura Eminescu. Un al doilea volum, Punte, a fost tipărit în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13203_a_14528]
-
teatru cu aproximații, inexactități și elogii aduse autocraților, mai bine să-l lăsăm să navigheze unde-i place lui. * O problemă interesantă semnalează revista Litere în numărul din nov.- dec. 2003. Referindu-se la un articol al Nicoletei Sălcudeanu din Vatra, semnatarul rubricii din Litere își arată uimirea în fața scepticismului cu care N.S. privește orice dezbatere despre, să zicem, Adrian Păunescu și emisiunea lui televizată la kilogram, sub cuvînt că tirajul Literelor sau al altor publicații culturale nu poate concura numărul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13229_a_14554]
-
Marius Chivu În ultimii ani, Cornel Mihai Ungureanu a publicat atât în presa scrisă (Dilema, 22, Vatra, Ramuri), cât și în revistele electronice: Norii, Respiro, LiterNet. A fost selectat cu proză în antologiiile on-line Noesis (vol. IV, 2001), LiterNet (vol, II, 2002) și Respiro (Dacia, 2003). După debutul pe suport electronic cu Treptele din fața casei (LiterNet, 2002
Prozator bun, caut ambiții! by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13295_a_14620]