170 matches
-
momentul în care se apasă ușor pe tubercul, din vase ies coloane de materie asemănătoare cu brânza. Exsudatul respectiv conține milioane de bacterii. Poate apărea o înnegrire a țesutului vascular. În acest stadiu, bulbul prezintă simptome asemănătoare cu cele ale veștejirii bacteriene la Ralstonia solanacearum. Într-o primă fază, simptomele pot să se limiteze la o parte a inelului care nu este neapărat aproape de stolon, înainte de a se răspândi treptat pe tot inelul. Pe măsură ce infecția progresează, țesuturile vasculare sunt distruse, iar
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
simultană a cortexului central și a inelului vascular, care antrenează o infestare secundară cu găurire internă și necroză. O infestare fungică sau bacteriană secundară poate masca simptomele și poate fi dificil și chiar imposibil să se distingă simptomele avansate ale veștejirii bacteriene de simptomele altor putregaiuri ale tuberculilor. Nu trebuie excluse nici formele asimptomatice. Ilustrații colorate ale unor simptome se pot găsi la adresa: http://forum.europa.eu.int/Public/irc/sanco/Home/main. 3. PREPARAREA EȘANTIONULUI 3.1. Tuberculi de cartof
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
200 de tuberculi. - Validarea tuturor metodelor de detectare descrise în continuare se bazează pe teste realizate pe eșantioane de 200 de tuberculi. - Extractul de cartof descris în continuare mai poate fi utilizat și pentru a detecta prezența bacteriei responsabile de veștejirea bacteriană a cartofului, Ralstonia solanacearum. Pretratament facultativ prealabil la prepararea eșantionului: Se spală tuberculii, aplicând între eșantioane dezinfectanți (compuși clorurați, atunci când trebuie utilizat testul PCR pentru eliminarea ADN-ului patogen) și detergenți adecvați. Se usucă tuberculii cu aer. Procedura de
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
mai puțin țesut nevascular posibil (a se vedea site-ul web accesibil la adresa: http://forum.europa.eu.int/Public/irc/sanco/Home/main). Nota bene: După caz, se pun deoparte și se testează separat tuberculii care prezintă simptome suspecte de veștejire bacteriană. În cazul în care se observă simptome suspecte de veștejire bacteriană în momentul prelevării conului de stolon, trebuie să se efectueze o inspecție vizuală a tuberculului, după ce a fost tăiat în apropierea stolonului. Orice tubercul tăiat care prezintă simptome
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
accesibil la adresa: http://forum.europa.eu.int/Public/irc/sanco/Home/main). Nota bene: După caz, se pun deoparte și se testează separat tuberculii care prezintă simptome suspecte de veștejire bacteriană. În cazul în care se observă simptome suspecte de veștejire bacteriană în momentul prelevării conului de stolon, trebuie să se efectueze o inspecție vizuală a tuberculului, după ce a fost tăiat în apropierea stolonului. Orice tubercul tăiat care prezintă simptome suspecte trebuie suberificat timp de două zile la temperatura mediului ambiant
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
o perioadă mai mică de 72 de ore, fie se conservă la temperatura mediului ambiant pentru o perioadă mai scurtă de 24 de ore. Uscarea și suberificarea, precum și dezvoltarea saprofitelor în momentul depozitării conurilor pot împiedica detectarea agentului responsabil de veștejirea bacteriană. 3.1.3. Conurile de stolon se tratează în conformitate cu una dintre următoarele proceduri: (a) se acoperă stolonii cu o baie de tampon de extracție în cantitate suficientă (în jur de 40 ml) (a se vedea apendicele 3) și se
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
18 °C și 24 °C, în spații adaptate la condițiile de carantină. În timpul incubației se menține o lumină suficientă și un grad ridicat de umiditate (de la 70 % la 80 %), asigurând o udare adecvată pentru a evita orice obturare hidrică sau veștejire din cauza lipsei apei. Celulele de C. m. ssp. sepedonicus nu rezistă la temperaturi mai mari de 30 °C; temperatura ideală de cultură este de 21 °C. Pentru a evita riscurile de contaminare, martorii pozitivi și negativi se pun la incubat
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
susceptibile de a răspândi bacteria de la un eșantion la altul. 7.8. După o săptămână, se examinează cu regularitate plantele pentru a identifica apariția simptomelor. Se numără plantele care prezintă simptome. C. m. ssp. sepedonicus provoacă la pătlăgeaua vânătă o veștejire a frunzelor, care se poate manifesta în primul rând printr-o flaciditate pe margini sau între nervuri. La început, țesutul veștejit poate lua o culoare verde închis sau un aspect pestriț, dar pălește înainte de a se necroza. Veștejirile dintre nervuri
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
vânătă o veștejire a frunzelor, care se poate manifesta în primul rând printr-o flaciditate pe margini sau între nervuri. La început, țesutul veștejit poate lua o culoare verde închis sau un aspect pestriț, dar pălește înainte de a se necroza. Veștejirile dintre nervuri prezintă adesea aspectul gras al țesuturilor saturate cu apă. Țesutul necrozat prezintă adesea o margine de culoare galben viu. Plantele nu mor neapărat. Cu cât simptomele întârzie să apară, cu atât șansele de supraviețuire sunt mai mari. Plantele
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
învinge infecția. Pătlăgelele vinete tinere sunt mult mai sensibile la populațiile slabe de C. m. ssp. sepedonicus decât plantele mai în vârstă, de unde necesitatea de a utiliza plante în stadiul celei de-a treia frunze sau chiar înaintea acestui stadiu. Veștejirile mai pot fi provocate și de populații de alte bacterii sau de ciuperci prezente în extractul concentrat de țesut tubercular. Este vorba, printre altele, de Ralstonia solanacearum, de Erwinia carotovora ssp. carotovora și de E. carotovora ssp. atroseptica, de Erwinia
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
Ralstonia solanacearum, de Erwinia carotovora ssp. carotovora și de E. carotovora ssp. atroseptica, de Erwinia chrysanthemi, de Phoma exigua var. foveata, precum și de vaste populații de bacterii saprofite. Erwinia chrysanthemi, în special, poate induce la nivelul frunzelor simptome și o veștejire foarte asemănătoare cu simptomele de C. m. ssp. sepedonicus, cu singura diferență că infecțiile cu Erwinia chrysanthemi provoacă o înnegrire a tulpinilor. Alte tipuri de veștejiri se disting de cele provocate de C. m. ssp. sepedonicus prin faptul că frunzele
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
bacterii saprofite. Erwinia chrysanthemi, în special, poate induce la nivelul frunzelor simptome și o veștejire foarte asemănătoare cu simptomele de C. m. ssp. sepedonicus, cu singura diferență că infecțiile cu Erwinia chrysanthemi provoacă o înnegrire a tulpinilor. Alte tipuri de veștejiri se disting de cele provocate de C. m. ssp. sepedonicus prin faptul că frunzele sau plantele întregi se ofilesc rapid. De asemenea, se poate recurge la o colorare Gram pentru a distinge C. m. ssp. sepedonicus de Erwinia spp. 7
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
între 18 °C și 24 °C, la o umiditate relativ ridicată, asigurând o udare adecvată pentru a preveni obturarea hidrică sau stresul cauzat de secetă (a se vedea secțiunea 7.7.). În cazul culturilor pure, ar trebui să apară o veștejire tipică în două săptămâni; cu toate acestea, plantele care nu prezintă simptome (a se vedea secțiunea 7.8.) la sfârșitul perioadei menționate trebuie lăsate în continuare la incubat până la trei săptămâni, la temperaturi favorabile creșterii pătlăgelelor vinete, dar care să
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
exclusiv în vederea producției de cartofi de conservare; - în cursul celui de-al doilea an de recoltă ulterior anului de recoltă al contaminării declarate sunt plantate doar semințe certificate sau plante de cartofi care au fost supuse unei depistări oficiale a veștejirii bacteriene și cultivate sub control oficial în alte locuri de producție decât cele menționate la punctul 4.1, în vederea producției de semințe sau de cartofi de conservare; - cel puțin în timpul celui de-al treilea an de recoltă ulterior anului de
32006L0056-ro () [Corola-website/Law/295065_a_296394]
-
DIRECTIVA CONSILIULUI 93/85/CEE din 4 octombrie 1993 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului CONSILIUL COMUNITĂȚILOR EUROPENE, având în vedere Tratatul de instituire a Comunității Economice Europene, în special art. 43, având în vedere propunerea Comisiei1, având în vedere avizul Parlamentului European2, având în vedere avizul Comitetului Economic și Social3, întrucât
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
simultan și metodic în întreaga Comunitate și dacă nu se împiedică răspândirea lor; întrucât unul din organismele cele mai dăunătoare pentru cartofi este Clavibacter michiganensis (Smith) Davis et al. subspecia sepedonicus (Spieckermann et Kotthoff) Davis et al., agentul patogen al veștejirii bacteriene a cartofului; întrucât această boală a apărut în mai multe părți ale Comunității și există încă câteva surse limitate de infecție; întrucât există un risc considerabil pentru culturile de cartofi la nivelul întregii Comunități, dacă nu se întreprind măsuri
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
de protecție împotriva introducerii în statele membre a organismelor dăunătoare plantelor sau produselor din plante 4; întrucât aceste măsuri trebuie să fie comunicate celorlalte state membre și Comisiei; întrucât Directiva Consiliului 80/665/CEE din 24 iunie 1980 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului 5 stabilește măsurile minime pe care trebuie să le întreprindă statele membre împotriva acestei boli; întrucât de atunci s-au înregistrat progrese semnificative privind înțelegerea veștejirii bacteriene a cartofului și detectarea agentului patogen al acesteia; întrucât aplicarea
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
Directiva Consiliului 80/665/CEE din 24 iunie 1980 privind combaterea veștejirii bacteriene a cartofului 5 stabilește măsurile minime pe care trebuie să le întreprindă statele membre împotriva acestei boli; întrucât de atunci s-au înregistrat progrese semnificative privind înțelegerea veștejirii bacteriene a cartofului și detectarea agentului patogen al acesteia; întrucât aplicarea regimului fitosanitar comunitar întregii Comunități ca zonă fără frontiere interne a necesitat reexaminarea și revizuirea anumitor dispoziții ale Directivei 80/665/CEE; întrucât, ca rezultat al unei asemenea reexaminări
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
comitetului permanent pentru sănătatea plantelor (în continuare numit "comitet"), ADOPTĂ PREZENTA DIRECTIVĂ: Articolul 1 Prezenta directivă privește măsurile care trebuie întreprinse în cadrul statelor membre împotriva Clavibacter michiganensis (Smith) Davis et al. subspecia sepedonicus (Spieckermann et Kotthoff) Davis et al., cauza veștejirii bacteriene a cartofului (în continuare numit "organismul") pentru: (a) a localiza și identifica distribuția sa; (b) a preveni apariția și răspândirea sa; și (c) dacă este descoperit, pentru a împiedica răspândirea și combaterea în scopul eradicării acestuia. Articolul 2 1
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
Directiva 80/665/CEE se abrogă cu începere de la 16 noiembrie 1993. Articolul 15 Prezenta directivă se adresează statelor membre. Adoptată la Luxemburg, 4 octombrie 1993. Pentru Consiliu, Președintele, W. CLAES ANEXA I METODE DE DETECTARE ȘI DIAGNOSTICARE A BACTERIEI VEȘTEJIRII BACTERIENE A CARTOFULUI, CLAVIBACTER MICHIGANENSIS (Smith) Davis et al. subspecia SEPEDONICUS (Spieckermann et Kotthoff) Davis et al. PE LOTURI DE TUBERCULI DE CARTOF 1. Îndepărtarea miezurilor terminale 1.1. Se spală 200 de tuberculi în apă de la robinet și se
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
curățat cartofi. Se menține excesul de țesut nevascular la minimum. După îndepărtare, extremitățile se prelucrează în termen de 24 de ore [vezi alin. (3)] sau se conservă la - 20 C pentru maximum două săptămâni. 2. Examinare vizuală pentru descoperirea simptomelor veștejirii bacteriene După îndepărtarea extremităților, se taie fiecare tubercul transversal și se observă simptomele veștejirii bacteriene. Se storc tuberculii și se urmăresc țesuturile macerate din țesutul vascular. Cele mai timpurii simptome sunt un țesut ușor sticlos sau translucid fără o înmuiere
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
prelucrează în termen de 24 de ore [vezi alin. (3)] sau se conservă la - 20 C pentru maximum două săptămâni. 2. Examinare vizuală pentru descoperirea simptomelor veștejirii bacteriene După îndepărtarea extremităților, se taie fiecare tubercul transversal și se observă simptomele veștejirii bacteriene. Se storc tuberculii și se urmăresc țesuturile macerate din țesutul vascular. Cele mai timpurii simptome sunt un țesut ușor sticlos sau translucid fără o înmuiere în jurul sistemului vascular, în special lângă extremități. Inelul vascular de la extremitate poate avea o
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
În stadiile avansate ale infecției, apar crăpături la suprafața tuberculului, care adeseori au culoare roșietică-cafenie la extremități. Simptomele pot fi mascate de o invazie spongioasă sau bacteriană și poate fi dificil, dacă nu imposibil, să se distingă simptomele avansate ale veștejirii bacteriene de celelalte veștejiri ale tuberculilor. 3. Pregătirea mostrelor pentru colorarea Gram, colorarea imunofluorescentă (IF) și testul vinetei 3.1. Se omogenizează extremitatea până la macerarea completă într-un diluant cunoscut ca fiind netoxic pentru Corynebacterium sepedonicum (de exemplu, sare de
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
infecției, apar crăpături la suprafața tuberculului, care adeseori au culoare roșietică-cafenie la extremități. Simptomele pot fi mascate de o invazie spongioasă sau bacteriană și poate fi dificil, dacă nu imposibil, să se distingă simptomele avansate ale veștejirii bacteriene de celelalte veștejiri ale tuberculilor. 3. Pregătirea mostrelor pentru colorarea Gram, colorarea imunofluorescentă (IF) și testul vinetei 3.1. Se omogenizează extremitatea până la macerarea completă într-un diluant cunoscut ca fiind netoxic pentru Corynebacterium sepedonicum (de exemplu, sare de fosfat tamponată (SFT) de
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]
-
tratate separat pentru evitarea contaminării. Aceasta se aplică lamelor IF și testelor vinetei. 4. Colorarea Gram 4.1. Se prepară colorații Gram pentru toate diluțiile granulelor (5.2.1.) și pentru tuberculii tăiați (2) care au un aspect sticlos, de veștejire sau alte simptome suspecte. Mostrele se prelevează de pe marginea țesuturilor bolnave. 4.2. Se prepară colorațiile Gram pentru culturile cunoscute ale C. sepedonicum și dacă este posibil pentru țesuturile infectate (5.1.). 4.3. Se determină care mostre conțin celule
jrc2214as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87367_a_88154]