21,931 matches
-
exprimă nimic când vorbesc în fața unui auditoriu, care pur și simplu (dacă mi-e permis să spun așa) sunt DESUEȚI =)) . Sunt extrem de revoltata și probabil voi rămâne asha ...că nimeni nu face nimic să trezească sistemul asta din “somnul de veci ” . ai greșit facultatea și universitatea...cred...ACE, Politehnica, Universitate, probabil și Drept cu Medicina, toate au schelete ambulanțe, “plafonate la un anumit nivel”. Deși la pensie, trag cu dinții să mai stea un an doi pe acolo, să le mai
Ce-am învăţat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82809_a_84134]
-
ca fenomen social, care așa cum mai spuneam eu, nu este promovat de contabili și de analiști financiari ci de publicitari sau de Dragoș Bucurenci când ne spune prin ce cluburi să mai mergem și la ce terase să ne facem veacul ca să fim “cul”. Nu știu ce poate determina asemenea afirmații. Poate fi lipsa de experiență - este ușor să îți dai cu părerea din vârful patului, când știi doar la nivel teoretic să faci diferența între “technical and soft skills”. Dar la fel de bine
Errata: Apocalipsa nu merge nicicum by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83030_a_84355]
-
mai mult decît suficient pentru a-i îndepărta pe credincioși de ea - și asta fără nici un ajutor iehovist și fără comploturi internaționale". Nu în mai mică măsură e luat la rost clișeul onctuos "blîndețea românească", un puternic impact cu istoria veacului al XX-lea, în decursul căreia o serie de șefi de stat au sfîrșit prin moarte violentă, iar vreo două sute de căpetenii politice, începînd cu Corneliu Zelea Codreanu, Virgil Madgearu, Iuliu Maniu, Dinu Brătianu, Ion Mihalache, Gheorghe Brătianu și mergînd
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
Berlioz. În cazul concertului nostru, efortul readucerii în prim plan a valorilor muzicale poetice ale muzicii a fost impresionant. Îl datorăm unor muzicieni al căror profesionalism s-a întâlnit sub semnul acestei puternice personalități care a deschis epoca modernismului în veacul cel romantic al muzicii. Mă refer la înalta știință a declamației intonate, la luminarea subtilă a valorilor limbii franceze cântate, aspecte probate și de această dată de către baritonul Eduard Tumagian, apoi la știința configurării în orchestră a acelei sugestive plastici
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
esențială. Un Memento drastic aruncat lumii moderne: sic transit gloria mundi... îmi vine greu să pretind despre piramidă că ar fi și ea un cavou banal. Deși, Faraonul, proprietar și peste Transcendent, făcu totuși din miezul piramidei un loc de veci, un sălaș al Morții, centrul dialectic al devenirii și dispariției, porți amândouă deschise către învierile ulterioare. La plural, neapărat. Spre a le deosebi de mistica ideologiei creștine, ideală, sustrasă concreteței materiale cu zei specializați din toate regnurile animale, în mod
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
Emil Constantinescu invoca în timpul campaniei electorale protecția unui misterios călugăr athonit - secvență înțeleasă ca recurs la depozitul simbolic propriu unui alt model social decît cel democratic. Acestea, alături de lectura textelor adînci, pline de savoare și înțelepciune sfîntă, din perioada primelor veacuri creștine. Totul, într-un discurs de o desăvîrșită continuitate și coerență argumentativă. Care e relația dintre spațiu, termen ce se lasă ușor definit și descris, și țelul ultim al contemplativului, în fond o realitate in-definibilă și in-descriptibilă? E întrebarea care
Calea nesfîrșită by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14690_a_16015]
-
al artei cu claritate și spirit de finețe, și îmbrățișând dintr-o unică perspectivă idei a căror înlănțuire formează un sistem pe cât de luminos, pe atât de greu în consecințe. Astăzi știu că Ștefan Niculescu a împlinit trei sferturi de veac și că întreaga cultură românească ar fi fost mult mai săracă fără el. Fie ca muzica sa, deopotrivă terestră și cosmică, telurică și celestă, să ne deschidă și să ne îmbuneze sufletele. Iar noi să-i spunem, chiar și tardiv
Muzica cea de toate zilele: Maestrul la 75 de ani by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14733_a_16058]
-
și un Occident admirat, dar ținut la distanță, lumea din Craii de Curtea-Veche nu se hotărește niciodată. "Străbătui iar șiragul de saloane unde între toate florile afară de cele firești, dăinuia ca îmbălsămat, cu Olimpul său sulimenit și pastorala sa dulceagă, veacul galant. Dar, în cel mai împodobit dintre ele, contrastînd viu cu minunile de gingășie ce se aflau acolo, răsărea posomorît, din umbra unui colț, chipul unui om cu o stirpe cu totul alta decît a acelora, bărbați și femei, ce-
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
căruia i se adaugă lucrurile deja știute de cititor. Cînd Pașadia Măgureanu apare în roman, apare, spre deosebire de Pantazi, odată cu povestea evgheniei neamului său. Tot cea a străbunicului, balcanică însă pe de-a-ntregul, fără sonorități de Occident: Se împlinise cam un veac de cînd cel dintîi cu acest nume, la care se adăogase porecla Măgureanu după o moșioară de danie domnească, fugind de undeva, de prin părțile turcești, ca să scape de ispășirea unui îndoit omor, se aciuase în Valahia și ajunsese armaș
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
despre originea plebee a celui dintîi dintre Măgureni, dar Pașadia nu a afirmat niciodată contrariul. Mai degrabă negată, noblețea rămîne sub pecetea incertitudinii și a ambiguității. Pasajul care îi pune față în față pe cei doi Măgureni de la începuturile unor veacuri diferite e înțeles ca o afirmare de titlu nobiliar dintr-o simplă prejudecată, cultivată de critica pregătită să găsească în viața personajelor viața autorului. Obișnuință de lectură pe care, aici, textul nu o susține. Disonanțele dintre relatarea Povestitorului de la început
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
ale romanului. Neîndoielnic, cititorul reușește să-l vadă pe Pașadia în același fel, odată cu Povestitorul, atunci cînd acesta pătrunde în fostele case ale Zincăi Mamonoaia (ce nume balcanic!) pe care Pașadia le transformase într-un tărîm al civilizației apusene, al "veacului galant" și unde, în cel mai împodobit (să fie o sugestie a balcanității izolată în inima unei case prin excelență apusene?) dintre saloane se află portretul străbunicului. Dacă va reuși cititorul să-l vadă și pe primul dintre Măgureni așa cum
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Nicolae Manolescu A murit Chiper Ivasiuc, soția romancierului dispărut la cutremurul din 1977, ea însăși prozator și reporter, leneșa autoare a unei singure cărți, personalitate cunoscută a lumii noastre literare din ultimele decenii. Deși era de un sfert de veac bolnavă, moartea Țiței ne-a luat prin surprindere. Era atît de plină de viață, de atentă la ce se întîmplă, pe scurt, de prezență, încît numai cu greu cineva care nu știa de boală ei ar fi admis că fusese
Tita by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14811_a_16136]
-
are dreptate, cît timp nu ai și pretenții literare, cît timp nu publici și nu scrii, totuși, în "caiețel". Deocamdată Alexandru se pune la punct cu "bibliografia", una extrem de interesantă - aflat deja la a doua carte riscă să rămînă pe veci hipnotizat de aceste produse culturale "halucinogene". Cecilia Ștefănescu, Legături bolnăvicioase, Editura Paralela 45, Colecția Debut, 2002, 128 pag. Alexandru Vaculovski, Pizdeț, Editura Aula, Colecția "Frontiera", 2002, 128pag.
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Dumitru Avakian Nu sunt numeroși muzicienii care, la vârsta sfertului de veac, să se fi afirmat cu asemenea vigoare în peisajul actual - românesc și internațional - al vieții artistice a zilelor noastre. O face violonistul Alexandru Tomescu. S-a aflat la el acasă, aici, alături de noi, în programul festivalului dedicat săptămânile trecute, la
Interviu cu Alexandru Tomescu - tînără vedetă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14804_a_16129]
-
Are dl Matei Albastru logica sa: antologia criticată de "recenzentă" a fost "nominalizată la Premiile U. S. R./ 2001, de un juriu al cărui președinte ați fost". Iată-mă, așadar, prin faptul prezenței în juriul care a nominalizat antologia, legat pe veci de soarta acesteia, răspunzător de cum este întâmpinată în reviste, obligat să mă disociez de recenzia critică din R. l., dacă nu chiar s-o fi interzis. Și încă: În dubla-vă calitate, de fost președinte al juriului și de actual
Drept la replică? by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14827_a_16152]
-
cu prima dragoste. Desigur, vă veți întreba , pe bună dreptate, cum e posibil ca un șoricel - fie el alb - să se îndrăgostească de o pasăre, chiar dacă aceasta are vocea Melaniei Griffith ?!. Iată că se poate, întrucât acum o jumătate de veac, E.B. White - laureat, printre altele, al Premiului Pulitzer - scriind povestea lui Stuart Little a rezolvat ingenios această incompatibilitate, apelând la valorile etern umane ale Planetei inocenței: bunătate, generozitate, cinste, prietenie, curaj, modestie și, nu în ultimul rând, recunoașterea și respectarea
Armăsari, păsări, șoricei by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/14856_a_16181]
-
poți să te scufunzi fără a-i da prea lesne de capăt. Dinu Flămând publică traducerea unui eseist și romancier la modă, Philippe Sollers, cel convins că numai secolul al XVIII-lea poate fi leacul vindecării "tumorii istorice" reprezentate de veacurile XIX și XX, care trebuie să se resoarbă pentru a nu duce spre un final apocaliptic." Veni-va oare vremea când nu vei mai fi suspect ori de câte ori aduci vorba despre secolul al XVIII-lea? Cât timp vom mai fi obligați
CARTEA STRĂINĂ by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14859_a_16184]
-
vorbesc. Primul lucru pe care l-am făcut în 1968, cînd am venit în Germania Federală, a fost elaborarea romanului Dansul în lanțuri, carte care a fost tradusă și în românește și care conține experiențele mele de un sfert de veac trăite în comunismul din România. Am preferat forma epică, formula povestirii, pentru a transmite celor care nu sunt informați experiența acelor ani sumbri din viața mea. Ați enumerat cîțiva autori germani originari din România care prelucrează în cărțile lor trăirile
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
mai repede căsătoria mea cu bărbatul care mi-a ars mîna, iar tata a socotit că, după vorbele care-au umblat prin oraș, și fiind logodiți mai de mult, acest anunț ar fi binevenit. Ușa mea îți rămîne închisă pe veci. Nu ne vom revedea niciodată. Nanni." Capitolul VI Peste cîteva zile, într-o dimineață de august a anului 1639, o zi superbă, Nanni îl trezește. Lui Meaume nu-i vine să creadă. E acolo, în mansarda lui. Fata pe care
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
spectator să întrezărească o fragilitate pe care greu ar fi intuit-o. Este suprema minune cu care își înnobilează personajele, este un fel de scamatorie pe care o face pe scenă, care te fascinează dar nu o poți descifra în veci. Nu e ușor să lucrezi cu Mariana Mihuț într-o distribuție. Indiferent ce joacă este perfecționistă, cu ea și cu cei din jur. Nu este nimic mai presus decît repetiția, spectacolul, se livrează total și pretinde asta tuturor. Fiecare detaliu
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
privește teoriile dezvoltate de fiecare (dincolo de unele mențiuni izolate din corpusul operei lor). Este vorba în primul rând despre premise biografice, cei doi "giganți" (cum îi numește autorul) fiind contemporani, la o numărătoare foarte riguroasă a anilor, o jumătate de veac - și evoluând în spații geografice destul de apropiate. Așa cum remarcă însă și Wehr - ține de legile interioare ale unei mari gândiri să rămână foarte adesea complet surdă la adevărurile unui alt mare gânditor - care este poate de aceeași magnitudine (nu de
Jung sau Steiner? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14920_a_16245]
-
nu mă sinchisesc de asemenea păreri. Cînd halucinația noastră se întîmplă să coincidă cu halucinațiile celorlalți și ni se pare folositoare pentru a ne călăuzi prin viață, spunem că avem de-a face cu o percepție autentică. Prin perindarea atîtor veacuri s-a făcut o selecție între halucinații, fiind eliminate cele inutile sau dăunătoare și cele care nu s-au generalizat și n-au dovedit că sînt potrivite pentru toată lumea, dar numai Dumnezeu știe dacă nu cumva cele care s-au
Dincolo de ceea ce este omenesc () [Corola-journal/Journalistic/14911_a_16236]
-
puncte din exegeza eminesciană: biografia. Constatăm că principala lucrare dedicată acestui segment rămîne "Viața lui Mihai Eminescu" de George Călinescu. Cu alte cuvinte, cercetarea biografiei "poetului național" nu a avansat în nici un fel timp de mai bine de jumătate de veac. Doar perioada de după 1983 a interesat exegeții, care au speculat în fel și chip "nebunia" poetului, ajungîndu-se la ipoteze precum Eminescu, victima unui complot politic (a se vedea N. Georgescu). Tot ce a fost înainte de 1983 nu a mai interesat
Despre Eminescu, așa cum trebuie by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14897_a_16222]
-
lăuntrică. Mariajul acestei viziuni energice, solare și antropocentriste, cu mijloacele grafice și picturale de o extremă delicatețe, cu lirismul profund al unei poezii sceptice, descrie, în ultimă instanță, o fizionomie artistică plină de paradoxuri și perfect solidară cu spiritul acestui veac, el însuși paradoxal. Albumul o dovedește fără echivoc și omagiază în același timp, dincolo de orice ostentație, un mare artist.
Cărți despre artă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14909_a_16234]
-
liceul Henri IV, clădire de fapt întemeiată de ei în anul 510, Clovis fiind înmormântat aici în 511, urmat de Genevieva un an mai târziu, în 512. Din Piața ilustră dominată de statuia lui Corneille unde își doarme somnul de veci, în Panteon, Victor Hugo, printre atâtea alte culmi ale spiritului francez, se face rue Valette, la vale, în care la numărul 4 se află biblioteca și Colegiul Sainte-Barbe și unde în anul 1460, a fost deschis un stabiliment la care
Reflexe pariziene (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14927_a_16252]