11,732 matches
-
l-am vizitat acasă să mă prezinte părinților, pe care și eu ardeam de nerăbdare să-i cunosc. Așa i-am cunoscut și prietenii. Dar, atunci - chiar atunci, fir-ar să fie! −, felul în care se purta una dintre fetele vecine lui, m-a făcut să bănuiesc că, între ei, ar exista mai mult decât o simplă „amiciție”, lucru ce m-a făcut să devin imediat circumspectă... Mai târziu, când noi rupsesem prietenia, am înțeles că, într-adevăr, ea încerca să
„ESTE GREU SĂ TRĂIEŞTI, DAR SĂ ŞTII CĂ E GREU SĂ ŞI MORI!” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 793 din 03 martie 2013 by http://confluente.ro/_este_greu_sa_traiesti_d_alexandru_si_maricuta_manciuc_toma_1362319869.html [Corola-blog/BlogPost/358441_a_359770]
-
prea largă, de când cu Traian... Două dormitoare, o hărăbaie de living, un dressing, bucătărie și chiar o mansardă funcțională... -În care ți-ai făcut Observatorul Astronomic Personal, explică Lixandra. Păi, să v-o spun! De-acolo privește pe terasa clădirii vecine unde-și face exerciții de întreținere un... tânăr cam tot de vârsta noastră, cu care se și vede în piațetă ori în scuar, dar se fac că n-aude n-a vede... Și slobozi un râs nebunatic, fericită c-avusese
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
și-o petrece în satul natal, la Hordou, nu departe de Năsăud, unde primește primele noțiuni despre învățătură, în acel „mic orizont al lumii satului”, în tovărășia basmelor povestite de mama sa, și de la țăranul Ioan Guriță, dintr-un sat vecin, precum și de la cântărețul de biserică, „bătrânul diac” Tănăsucă Mocodean, copilul George învățând să citească „încă de la vârsta de cinci ani”. Școala o începe, în 1871, la Hordou, însă, „din motive de sănătate o întrerupe după clasa întâi”. În 1873 George
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
ar fi oferit lui Ursu ca desert. Și eu mă simțeam asemenea porumbeilor din colivie în acea casă, așa că am plecat. Am luat-o pe scurtătură. Am trecut dealul, am străbătut pădurea de la poalele lui și am ajuns în satul vecin. Mă simțeam aseamenea Lizucăi, atâta doar că locul lui Patrocle a fost ocupat de doi porumbei. Bunicii mi-au zâmbit când m-au văzut. Au crezut că am venit să mă joc prin grădină cum făceam și altă dată, dar
ÎN COLIVIE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1485249159.html [Corola-blog/BlogPost/374311_a_375640]
-
ființă / Îndepărtată de credință, / Plutind pe marea vieții mare, / Fără speranță și-alinare. Accept că am destin bizar, / Plin de venin și de amar, / Că n-am găsit un antidot, / Dar nici să mai suport nu pot. // Singurătatea-mi e vecină. / Accept să sufăr în lumină, / Neliniștit să fiu mereu, / Dacă acesta-i datul meu. Dar nu accept să mă târăști, / Să mă jignești și umilești, / Tu, care ești doar un păcat, / Lipsit de suflet, aruncat // Doar ca o pată, în
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
în limba slavă. Destul de multe! • multe cuvinte (considerate neologisme la vremea apariției lor în limba română) au originea în limba germană sau engleză și câteva în limba italiană; • la foarte multe cuvinte li s-au „găsit” origini în limbile neamurilor vecine: maghiari, bulgari, sârbi, croați, ruși, ucraineni, slovaci, turci, greci și nu în ultimul rând, albanezi. Originea cuvintelor din limba albanezilor nu se bazează pe eventuale contacte dintre albanezi și români pentru că istoria nu a consemnat masive migrații ale albanezilor pe
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
Mira-m-aș! Apoi, în câteva secole și-au îmbogățit lexicul cu multe cuvinte auzite de la barbarii care au năvălit peste ei. I-auzi! I-au „călcat” slavii, bulgarii, mai târziu grecii, apoi turcii, rușii, ucrainenii, mă rog, toate neamurile vecine. Și toți i-au învățat cum se spune la aia, la ailalta, iar ei, școlărei cuminți, au învățat tot ce li s-a spus și au încropit, acolo, de-o limbă românească. Trebuie să le mulțumim din inimă „călcătorilor” pământului
LIMBA ROMÂNILOR -3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1414529518.html [Corola-blog/BlogPost/347032_a_348361]
-
ce trebuia să se mai întâmple. Iată cum se derulaseră lucrurile: la scurt timp după ce intrasem în casă, s-a auzit soneria de la ușă. M-am repezit să deschid. În prag, stătea Nona, vecina mea de la etajul doi. - Ce faci, vecină?, m-a întrebat ea. - Mai nimic, i-am răspuns, plictisită. Mă pregătesc să merg la culcare. Este zece seara. - Este sâmbătă seara!, mi-a replicat Nona, ironic și dezinvolt. Hai la mine, nu mai sta singură! Am pus-o de
LOGODNICUL MEU, FRED (PARTEA A TREIA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 by http://confluente.ro/corina_diamanta_lupu_1414402620.html [Corola-blog/BlogPost/377913_a_379242]
-
Și iarbă pe sub molizi”. T. Jarda: „Lasă-mă doruț mai lin” are-o construcție asemănătoare. Cântată însă într-un ritm măsurat, lent. Ca o tropotă din bătrâni. (Fragment muzical - Mărioara Precup): „Lasă-mă doruț mai lin/ Până ce-s în sat vecin/ Dacă-oi mere-n satul meu/ Iară-oi fi doruț a tău/ Hai liu, liu, liu,liu,/ Hai liu, liu, liu, liu./ Du-te dor la ce mai stai/ Loc la mine nu mai ai/ Bați degeaba, dorule,/ Văile, potecile
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
Să vin la București marșrut, Ca la Harghita și Covasna S-aude c-ai luat-o razna. Și asta m-ai durut. Eu pentru tine ai votat: De zece ori în a mea sat, Si de cinci ori în sat vecin. Am vrut să fac o urnă plin, Dar n-ai mai apucat. Ai mei secui nervoși un pic, Să potolești la ei eu zic, Si nu mai spune că, mort-copt, Tu faci județe doi plus opt, Că nu rezolvi nimic
EL DORADO (EL ZORAB) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 280 din 07 octombrie 2011 by http://confluente.ro/El_dorado_el_zorab_.html [Corola-blog/BlogPost/355572_a_356901]
-
Ajunsese ceva mahăr după război, tată-său, ne edificase în continuare Georgeasca, dar niciodată fiică-sa nu-i ceruse ajutorul, nici măcar atunci când, după o perioadă de îngheț, relațiile cu sârbii s-au îmbunătățit. Se apropiaseră cele două femei, rămase singure, vecine fiind, se mai ajutau una pe alta, iar după ce a început să trimită Avender tot felul de lucruri, Anica îi mai vindea și ea pe sub mână câte ceva, primind o parte din profit la bună înțelegere cu prietena ei. Asta până
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 by http://confluente.ro/Medeea_de_pe_istru_2_dan_florita_seracin_1342536751.html [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
finalizând începuturile organizării statale pe care o vor desăvârși apoi voievozii Lațcu și Petru Mușat, care au consolidat independența și suveranitatea Țării Moldovei, înglobând treptat întregul spațiu dintre Carpați și Marea Neagră. Este consolidată poziția politică a statului moldovean în raport cu țările vecine, se câștigă recunoașterea pe plan european, se bat primele monede moldovenești și se înființează Mitropolia Moldovei. Autorul recurge la tot ce poate constitui document scris, argument logic, argument lingvistic, analiză de context și tradiție populară neomițând să semnaleze și existența
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marian_malciu_1453750989.html [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Dacă este să vă vorbesc de o chestiune practică, de multe ori neglijată, dar la care eu personal țin foarte mult, aș vrea să evoc aici situația comunităților românești de peste hotare, atât a celor din diaspora cât și din țările vecine. Mai ales în ceea le ce privește pe acestea din urmă, sunt câteva dosare nerezolvate pe care sperăm să le soluționăm, cum este situația românilor din Ucraina și Serbia. Avem cazul Episcopiei Ortodoxe Române „a Daciei Felix”, cu sediul la
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
de Pretutindeni, Institutul Cultural Român, Ministerul Culturii, Ministerului Educației și Învățământului, Institutul Eudoxiu Hurmuzachi, reprezentanți ai diferitelor organizații și forumuri de reprezentare ale românilor de peste hotare. Au fost dezbateri legate de diferitele probleme ale comunităților românești din afara granițelor, din țările vecine și din diaspora, și s-au căutat soluții pentru o cooperare mai bună între diferitele organizații implicate. Încercăm să aducem la aceeași masă reprezentanții tuturor acestor instituții și organizații, să discutăm, să găsim soluții împreună. Organizând această dezbatere la noi
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ by http://confluente.ro/stelian_gombos_1434711663.html [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
la o serbare De a nepoatei lui mai mici. Căci își dorea nespus de tare S-o vadă unchiul, chiar aici. A doua zi am început Cu un periplu-n magazine, Bifând din lista ce-am avut Prieteni, rude, sau vecine. Pe seară m-am oprit puțin Chiar la bunicii lui cei dragi, Să fierbem un ibric cu vin Și să gustăm din cozonaci. A treia zi i-am întâlnit Foștii colegi de facultate Și zău că nu m-au plictisit
AMICUL MEU CORPORATIST de MIHAI MANOLESCU în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_manolescu_1451840672.html [Corola-blog/BlogPost/378563_a_379892]
-
artă. Petru Dumitriu, pe când era încă un corifeu al socialismului, reîntors dintr-o vizită la Paris, aduse de la Max Paleolog, fiul precedentului, un radio cu tranzistori, un dar pentru părintele său. Știindu-se că H.Grămescu provenea dintr-un sat vecin aceluia unde își târa posomăreala fostul moșier, dactilografa autorului CRONICII DE FAMILIE îl contactă și-l rugă să facă oficiul de înmânare a cadoului, atrăgându-i atenția că-și și asuma un risc politic, pe care memorialistul îl trată cu
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
cumva era și el țigan. Politică nu făcuse niciodată. Neizbutind să-l întâlnească, îi lăsă aparatul de radio mamei sale care îi trimise o confirmare a destinatarului, scrisă într-un stil cu adevărat de mânuitor dibaci al condeiului: „Măi tinere vecine de pământ al meu, îmi pare rău că n-am avut norocul...” (p.24-25). Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
Haralambie Grămescu: Pactul cu diavolul (1994) by http://revistaderecenzii.ro/haralambie-gramescu-pactul-cu-diavolul-1994/ [Corola-blog/BlogPost/339597_a_340926]
-
în media locală și centrală că localitatea beneficiază de serviciile unui medic din Sudan (ai noștri speciliști nu prea sunt încântați de mediul rural) adus la insistențele edilului șef, am asistat la o lovitură magistrală a administrației Rădești dată localităților vecine când a fost anunțat faptul că Sediul Poliției Rădești devine Sediu Regional al Poliției din zona de nord a județului Galați, devansând localități cu pretenții ca Berești, Drăgușeni, Bălășești, Bălăbănești etc. Faptele enumerate mai sus s-au realizat cu același
La Rădești transparență și seriozitate mai multă în administrație decât la Bălăbănești! by http://balabanesti.net/2012/04/12/la-radesti-transparenta-si-seriozitate-mai-multa-in-administratie-decat-la-balabanesti/ [Corola-blog/BlogPost/339938_a_341267]
-
devotat. L-a îngrijit, l-a cocoloșit, i-a tot dat și dat, iar el, adevărat Moloh, a-nghițit totu-n cale. I-a mâncat banii, a maltratat-o. După ce l-a suportat ani și ani de zile, într-o zi vecinii s-au adresat poliției. Din casă a fost scos. După două luni s-a întors. Ea l-a reprimit de frică. De atunci se teme să ceară ajutor. În propria-i casă trăiește prizonieră. Crede că mijloace eficiente nu există
S.O.S- ( VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1442012869.html [Corola-blog/BlogPost/369042_a_370371]
-
subvențiile nu se mai acordă pentru sporul recoltelor, ci pentru a asigura agricultorilor subzistența, cu condiția să producă mai puțin, pentru că s-a ajuns la supraproducție. Bunăstarea locuitorilor țărilor asociate Pieței Comune n-a trecut neobservată și, cu timpul, țările vecine au cerut să adere și ele la Comunitate. În anul 1973 s-au alăturat pactului Marea Britanie, Danemarca și Irlanda, urmate de Grecia, Portugalia și Spania în 1981 și de Finlanda, Austria și Suedia în 1995. Comunitatea avea atunci 15 state
ISTORIA UNIUNII EUROPENE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1412039813.html [Corola-blog/BlogPost/347103_a_348432]
-
prezent fiind deschisă o nouă sesiune de primire a materialelor pentru volumul al 2-lea al antologiei. O muncă dificilă ce-și va dovedi, cu siguranță, utilitatea și valoarea peste timp. A scrie poezie e ca și cum ai trăi o stare vecină cu „nebunia” (acea nebunie - frumoasă), a te arunca în flacăra unui foc nestins pentru a-ți confirma supraviețuirea, a prinde în palme scânteia unui fulger neadormit - pentru a ți-o așterne în privire, a deveni furtună cu aripi de gând
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Instantanee_culturale_bogdania_la_galeri_gheorghe_stroia_1353410331.html [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]
-
română să fie introdusă drept obiect de studiu în școlile ucrainene din satele românești, cum, de exemplu, sunt Ceahor, Molodia, Colincăuți etc. Aici aș adăuga și localitatea Tureatca, unde învață „din marea dorință a părinților” mulți copii români din satele vecine - Sinăuții de Jos, Stănești, Bucovca... Dl scriitor și președinte al Fundației „Casa Limbii Române”, Vasile Tărâțeanu, a atins și alte laturi întunecoase, ce ne denotă deficitul de demnitate și absența tăriei de caracter: „În 20 de ani, nu fără sprijinul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/trista-zi-in-joc-si-cantec/ [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]
-
în exterioritatea scenei sunt în unire cu inima publicului! Ca linele mângâieri de la claviaturile orgii se lipesc melodiile Marinei Scupra de strunele sufletului, iar odată atrași de farmecul artistei, cei care-i pășesc perimetrul cântecului ei cu floare pe hotar, vecină cu soarele surâsului își fac lumina ochilor și gazdă a iubirii inima. Este o artistă ce întronează influxul clipelor pe scenă, ori pe ecran, atât pentru ca spectatorii să-și îngăduie a se ferici cu privitul unui om frumos, cât și
MARINA SCUPRA. SCENA I SE POTRIVEŞTE CA PANTOFUL CENUŞĂRESEI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1428400529.html [Corola-blog/BlogPost/371015_a_372344]
-
Cultură, spectacole, evenimente Au mai rămas câteva zile până la cea de-a III-a ediție Mediaș Central European Film Festival, unicul festival din România consacrat cinematografiilor țărilor vecine cu România, din perimetrul „Europei Centrale”, care se va desfășura la Mediaș, în perioada 24-28 iunie. Ediția de anul acesta va aduce în fața publicului peste 50 de filme de lungmetraj, scurtmetraj și documentar, din cele șapte țări central-europene - Cehia, Slovacia
Central European Film Festival by http://www.zilesinopti.ro/articole/5519/central-european-film-festival [Corola-blog/BlogPost/98112_a_99404]
-
lemn a clasei. Pixurile nu apăruseră încă, iar stilourile erau interzise în clasele primare. Nu m-am împăcat niciodată cu tocul, toate caietele mele erau pline cu purceluși de cerneală. Abia prin liceu am învățat să scriu citeț. Aveam un vecin profesor. Băiatul lui, Dan, era coleg de clasă cu mine și prietenul meu cel mai bun. Părinții lui mă primeau în casă cu mare drag, mă serveau cu prăjituri, după care profesorul îi dădea lui Dan o palmă peste ceafă
ŞCOALA DE IERI de DAN NOREA în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1406702863.html [Corola-blog/BlogPost/349545_a_350874]