76 matches
-
Scriitorilor, Uniunea Scriitorilor sau alte asociații scriitoricești. Motivul fiind, că aceste cărți au fost scrise pentru cititorii români, în interiorul literaturii române, și nu pentru o anume asociație scriitoricească, sau grupare. Din principiu Liga Scriitorilor Români nu agreează partizanatul, exclusivismul și vedetismul. În continuare prezentăm: LISTA NOMINALIZĂRILOR PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR Poezie 1-“Utopia Umbrei “, de Geo Galetaru (Timișoara ). 2-“Alergând după fluturi “, de Gavril Moisa.( Cluj-Napoca). 3-“Dodecareflecții “, de Raveca Vlașin.(Dej ). 4-”Ochiul de foc “, de N.N. Negulescu.( Craiova ). 5-
NOMINALIZĂRILE PENTRU PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349066_a_350395]
-
Scriitorilor, Uniunea Scriitorilor sau alte asociații scriitoricești. Motivul fiind, că aceste cărți au fost scrise pentru cititorii români, în interiorul literaturii române, și nu pentru o anume asociație scriitoricească, sau grupare. Din principiu Liga Scriitorilor Români nu agreează partizanatul, exclusivismul și vedetismul. În continuare prezentăm LISTA PREMIILOR LIGII SCRIITORILOR: POEZIE 1. „Alergând după fluturi”, de Gavril Moisa ( Cluj-Napoca). 2. „Dodecareflecții”, de Raveca Vlașin (Dej) 3. „Gânduri la marginea lumii”, de George Baciu (Domnești) PROZĂ 1. „Paiațe”, de Ion Velica (Petroșani) 2. „Cărările
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI 2010 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 93 din 03 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350486_a_351815]
-
mai ales nebunii, Ce-ades au dominat. Ce păcat de mari culturi! Plină-i lumea de nebuni! Orice secol i-a avut. Dar acest mileniu trei, Parcă toate le-a-ntrecut. Nu-i permis în modernism, Cu atâta-nvățătură, Să trăiești în vedetism, Zicând că posezi cultură. Te mândrești cu învățătura, Și cu diplome de preț. Uitând chiar de tot scriptura. Te consideri un isteț. Fără suflet, gol, străin, Nu vezi lumea în lumină. Cerul nu îți e senin, O, mândrie ești de
DOAR SUFLETUL DIN OM, DOAR EL ARE VALOARE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355406_a_356735]
-
mult sărăcită. Sunt sigur că vor reveni. A tunat și i-a adunat! Doi dintre cei mai importanți (mai prolifici, mai multilaterali și, foarte important, care nu-și „joacă rolul”, străină fiindu-le pornirea spre „poză”, ca să nu spun direct vedetism) oameni de cultură ai zonei noastre, dăruindu-ne una dintre cele mai reușite cărți de poezie a zonei noastre. Și nu numai - să sperăm că volumul va avea traseul pe care-l merită prin literatura română. Căci poet este Baciul
CU GÂNDU+N BUZUNAR de GEORGE BACIU în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358030_a_359359]
-
societății și i-ar deschide și spre iubire. Un actor intens premiat, prezent cu trei filme la Cannes anul acesta - Câini, Toni Erdmann și Bacalaureat -, Ivanov preferă să rămână într-o sferă a normalității, ca să nu se lase contaminat de vedetismul cu care te poate seduce actoria. Când mă gândesc la filmele în care te-am văzut, îmi apare în minte o imagine de om dur, de o răutate mocnită, dar combinată totuși cu o doză de umanitate. Cum reușești asta
Dacă tu ai ști cât de frică mi-era de tine când te machiam după fiecare dublă. Tremuram toată și tu erai aproape dezumanizat” () [Corola-blog/BlogPost/338201_a_339530]
-
februarie 2011 Toate Articolele Autorului Aproape douăzeci de ani de libertăți și debusolare cvasi-totală, timp în care noi forme de poluare au vindecat pînă și urmele noțiunilor de respect, generozitate, demnitate, adevăr, compasiune, în locul lor fiind susținute altele, precum: vulgaritate, vedetism, prostie, violență, tupeu, senzațional, sexualitate. Cînd vorbim de poluare, nu ne gîndim numai la apă, aer și pămînt, ci la o gravă poluare a spiritului, foarte evidentă în ultima vreme. Lumea și poluarea ei se învîrt în jurul televiziunilor, a televizoarelor
POLUAREA SPIRITULUI SAU DEBUSOLAREA CVASI-TOTALA de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342462_a_343791]
-
perfect pentru crimă, vor ajunge poate criminali. Aproape douăzeci de ani de libertăți și debusolare cvasi-totală, timp în care noi forme de poluare aupînă și urmele noțiunilor de respect, generozitate, demnitate, adevăr, compasiune, în locul lor fiind susținute altele, precum: vulgaritate, vedetism, prostie, violență, tupeu, senzațional, sexualitate. Cînd vorbim de poluare, nu ne gîndim numai la apă, aer și pămînt, ci la o gravă poluare a spiritului, foarte evidentă în ultima vreme. Lumea și poluarea ei se învîrt în jurul televiziunilor, a televizoarelor
POLUAREA SPIRITULUI SAU DEBUSOLAREA CVASI-TOTALA de DIANA POPESCU în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342462_a_343791]
-
ansamblul ei. Săritor cu toți, de la vlădică la opincă, generos lăsând-se pe el pentru ca prietenii să se simtă bine, se retrăgea în el pentru a reflecta și a pune la cale planuri ca să fie mai bine. Nu suporta jigodismul, vedetismul și era un țăran sadea mândrindu-se cu asta. În holul apartamentului nostru din Tei tronează și-acum turme de mioare și munți pleșuvi din Rucărul natal pe care l-a iubit atât de mult și cu ai cărui oameni
SCRISOAREA FAMILIEI LUI ION DOREL ENACHE-ANDREIAŞI CĂTRE RUCĂRENI!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/340620_a_341949]
-
ține închegat într-o singură entitate cred că este (...) ? Sergiu: Dincolo de sloganuri sforăitoare și de toți-pentru-unul-unul-pt-toți, cred că am realizat toți the hard way că persistența, consecvența și stabilitatea sînt foarte importante pentru succesul (și implicit existența) unei trupe, iar vedetismele și conflictele stupide între membri nu fac decît rău. Evident, există uriașe excepții, vezi Oasis sau Guns. Sau poate că nu... A, și încrederea într-un manager pasionat, desigur. (n.a. Codruț Dumitrescu - Overground Music) 10. Delia: Fără byron aș fi
Byron la 10 ani și 10 întrebări () [Corola-blog/BlogPost/337824_a_339153]
-
nu l-a urcat la o glorie care să-l scoată din propoziția bunului simț și să-l postuleze în secvențele autoprezentării recitative. Actorul Vasile Muraru a fost și este un actor cu noblețea manierelor, care nu accentuează până la afișarea vedetismului, generoasă sursă de prăbușire inopinată, uneori pe drum, alteori de sus! Protagonist al filmului de scurt metraj, „Ușa”, („The door”) actorul Vasile Muraru face parte, neîndoielnic din scânteile care au explodat în flacără la Porto Rico unde filmul a fost
VASILE MURARU. PROTAGONIST AL UNUI SCURTMETRAJ CUCERITOR DE LAURI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1435 din 05 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371926_a_373255]
-
dovedi destul de simplu, din cauza că nici până la ora actuală d-l „viitor președinte..” nu consimte să se confrunte față în față, ceea ce este imperios necesar într-o democrație! Dl „viitor președinte” preferă în continuare discuțiile interminabile cu evidente tente de vedetism prin televiziuni și laude ce parvin de la acoliții lui, decât să facă un mic gest prin care să demonstreze măcar a acceptarea minimă a democrației. Știindu-se, de altfel, că acceptarea este primul pas al înțelegerii, domnul premier refuză tacticos
ŞI MULTE ALTE LIPSURI... de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369112_a_370441]
-
exercită succesiv sau simultan rolul de tetină și de doică, de părinte și de învățător sau profesor, de „pedagog național”, dar mai ales de sursă a reperelor existențiale înscrise în ceea ce numim prin noțiunile de „teleprezență”, „telerealitate”, „star-sistem”, valori ale vedetismului. Televiziunea devenită atotputernică în zilele noastre, a ajuns un incubator și o pepinieră în care cresc la scară planetară exemplarele unei noi linii în evoluția speciei umane - „video-copiii”, cum îi numește Satori - un produs deviat de la modelul uman definit prin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
pentru care televiziunea are o importanță redusă. În al treilea rând, compartiv cu școala și familia, televiziunea este principalul arhitect al tablei de valori ale elevilor, mai ales prin cultivarea în prim-planul sistemului lor de valori a celor mediatice: vedetismul (84%); sexualitatea (64%); lipsa de scrupule (42%); vulgaritatea (66%); senzaționalul (74%); îmbogățirea (46%). Televiziunea apare astfel în postura de principal promotor al star-sistemului și al valorilor „succesului” ca realizare „de imagine” în care valorile „materiale” sau sclipirile spectaculare eclipsează valorile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
activ (47%), cultura civica (83%), spiritul de competiție (60%), formarea culturală (82%), patriotismul (53%). Comparativ cu școala și cu familia, televiziunea își exercită influența și pe acest plan prin spectacularizare, prin formarea unui imaginar colectiv impregnat de star-sistem, de cultura vedetismului și a aspirației spre celebritate, precum și de violență. Oricum, televiziunea a trecut pe primul loc în modul de a influența criteriile valorilor, ca instanță a autoselectării conținuturilor normativ-axiologice. Autoselecția (criteriile de valorizare) este intermediată de către figuri-staruri, starlete, pseudovedete, de personaje
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
treime dintre elevi urmăresc peste 4 ore zilnic emisiunile de televiziune, structura audienței fiind diferită în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul urban-rural. Influența televiziunii este mai puternică în ceea ce privește însușirea „valorilor” mediatice care sunt „senzaționalul”, „plăcerile vieții”, „violența”, „sexualitatea”, „minciuna”, „vedetismul” etc. Școala influențează elevii cu precădere în ceea ce privește valorile civice și profesionale, precum „competiția”, „succesul”, „patriotismul”, iar familia influențează elevii cu precădere în ceea ce privește valorile etico-morale cum sunt „adevărul” și „respectul”. Violența din filme și emisiunile de știri este percepută de către majoritatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
se menține, astfel, pe primul loc între cele trei instituții în ceea ce privește influența pozitivă asupra elevilor. Televiziunea apare ca având cea mai mare influență în ceea ce privește însuțirea unor valori și atitudini „mediatice” de către toate categoriile de elevi, chiar dacă în proporții diferite precum: vedetismul (între 71% și 84%); sexualitatea (între 40% și 67%); lipsa de scrupule (între 30% și 53%); violența (între 67% și 77%); plăcerile vieții (între 26% și 45%); vulgaritatea/agresivitatea (între 55% și 66%); minciuna (între 33% și 49%); senzaționalul (între
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o serie de valori (pozitive sau negative) precum și la o serie de concepte des uzitate (sex, violență etc.). Rezultatele obținute din analiza datelor relevă că, de la TV, copiii din această categorie de vârstă, spun că învață despre violență (66,97%), vedetism (58,80%), agresivitate/vulgaritate (54,72%) îmbogățire (33,21%), lipsă de scrupule (30,31%, în contextul în care 59,44% dintre respondenți aleg să nu răspundă) și sex (40,20% procent foarte ridicat dacă luăm în considerare că 49,27
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
din ceea ce se prezintă în diferite publicații de specialitate, aceste situații au mai multe cauze, printre care: acești copii stau multe ore în fața televizorului, vizionând emisiuni ce prezintă multă violență, agresivitate verbală și fizică, scene obscene; ei rămân impresionați de vedetism, violență și senzațional; butonează excesiv telefonul mobil, deranjând pe cei din jur (profesori, colegi); au o alimentație defectuoasă (având bani, consumă multe produse alimentare din comerț, cu multe e-uri, cu modificări genetice, produse erbicidate); duc un mod de viață
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
din zonă, fiind în același timp deosebit de sensibilă la evenimentele politice (și literare) de peste Prut. Un posibil program se află și într-un număr care face bilanțul a opt ani de apariție: se afirmă că revista a militat pentru „descurajarea vedetismului, a exclusivismului estetic și ideologic”, dezbaterile din paginile ei tinzând să propună „puncte de vedere diferite, de pe platforme democratice”. Rubricile obișnuite sunt „Rug de cuvinte”, „Scepticul de serviciu”, care comentează autori și opere, „Interviul nostru”, în cadrul căreia sunt inserate convorbiri
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
Eugen Frunză, Eugen Jebeleanu. Încălcarea unor convenții artistice, fie și perimate, spargerea unor tipare atrăgea blamul organelor de îndrumare și control, nu doar fiindcă putea face comunicarea mai greu accesibilă oamenilor simpli, ci și pentru că inovațiile învederau o dorință de vedetism, expresie a individualismului burghez, și, mai mult decât atât, deveneau susceptibile de a tenta sincronizarea producției de artă românești cu modele occidentale „perverse”, „decadente”. Fixată în acești parametri, pretinsa „luptă” împotriva p. nu putea decât să genereze p. De fapt
PROLETCULTISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289036_a_290365]
-
față de lirica anului? Întâi să reținem prelungirea unui soi de conflict critică-poezie, dezvăluit de Ovid S.CROHMĂLNICEANU 27 În Contemporanul, care În esență s-ar reduce la câteva elemente: negativismul critic nu este oportun, dar nici excesiva Încurajare care naște vedetism; soluția: o critică literară luptătoare, principială care să Încurajeze numai poezia de valoare, poezia partinică: „În coloanele noastre s-a ridicat acum câteva numere, Într-un articol, problema spinoasă a raportului dintre critici și domniile lor, doamnele și domnii poeți
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nu dădea dreptul la onoruri din afară. Mai mult de atât, Înăuntru era așa de mult loc și Încăpeau atâția oameni, Încât dacă erai pe 90th Street pe partea de vest, dacă Într-adevăr erai aici, erai american. Iar șarmul, vedetismul debordant, agitația aproape de nesuportat care venea din capacitatea de a te descrie drept un american al secolului douăzeci era la dispoziția tuturor. Tuturor celor ce aveau ochi să citească ziarele sau să se uite la televizor, tuturor celor ce Împărtășeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
care afectează, în emisiunile radiofonice sau televizate, stînga eșichierului politic, nu ar face decît să salveze urma de democrație încă prezentă în cadrul acesteia. Presupunînd că situația s-ar răsturna în favoarea sa, în sînul stîngii s-ar accentua fenomenele de curte, vedetismul, ajungîndu-se chiar la cultul personalității, deloc absent de pe scenele politice ale lumii. La rîndu-i, stînga ar accepta democrația publicului, o democrație non-republicană în care reuniunile mulțimii sînt înlocuite de maltratările prin mass-media. Din perspectiva psihologiei mulțimilor a gîndi contrariul înseamnă
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
fiecare clipă. Nu-și dă seama, dar un idol pune stăpânire pe făptura lui. Nu mai este dispus să împartă sentimente cu nimeni, pentru a nu fi considerat un individ slab. Nu suportă să nu i se acorde maximă atenție. Vedetismul este visul care îi tulbură somnul în fiecare noapte. Ziua, ar fi în stare să facă orice, chiar și ceva caraghios sau josnic numai să capteze privirile tuturor. Eventual în cadrul unei emisiuni televizate în direct, pentru a nu fi suspectat
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
întîi la scară națională, dar pentru asta gîndirea și acțiunea politică trebuie să se schimbe radical, în primul rînd, prin promovarea de oameni competenți. Cunoștințele economice vor fi obligatorii. Singur, discursul politic, oricît de elocvent, nu va mai fi suficient. Vedetismul comunicațional trebuie să cedeze competenței economice. Partidele politi-ce sunt primele care ar trebui să conștientizeze acest imperativ. În plus, crede autorul, viitorul lumii dezvoltate va fi republican și laic, spiritualitatea devenind o chestiune de ordin individual. Occidentalii au reușit pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]