32 matches
-
și câtă sfințenie încape neputința de a coborî de pe cruce? Iubirea mea este ascunsă sub un șotron desenat cu creta pe asfalt; un șotron fără fereastră este precum un om fără inimă, unde să-mi înfig crucea părinte? Pământul, o vegetare în iluzie, cerul, o amăgire reprobabilă, la ce capăt al incertitudinii să-mi plec genunchii? Mă topește dorul de a număra până la 7; în icoană, memoria închide paranteză pătrată; fără ea sunt un noiembrie în plus; împreună, întregeam anotimpurile într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
Stelei Polare, și a pus plug parcă pentru zăpadă, parcă pentru arat, și a tras brazdă adâncă, brazdă a tras de-a curmezișul singurătății: Doamne îndreaptă-ți spatele să pot păși dincolo, să pot păși dincoace!... Timpul lui Petru, o vegetare în afara semnelor: bărbia căzută peste genunchi ca o secure peste un braț de vreascuri putrede; mâinile, picioarele înainte de furtună, Dumnezeu a împletit patru funii din nori și le-a legat parcă de un trunchi de copac, parcă de om; ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
el ne înghite”. De ce Manuela nu simțea timpul? Ea nu trăia, doar exista! Este excepțional prezentată drama individului care are conștiința existenței, dar mai ales a existenței sinelui lipsit de trai, de viață. Femeia prin natura sa umană are instinctul vegetării, este un fel de inerție existențială în care ea nu face altceva să observe. Oglinda este labirintul în care ea și caută trecutul pentru a se echilibra pe bârna vieții, căci starea predominantă este de labilitate. Asemeni unui suflet călător
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
de aspru ce era.” duritatea și asprimea unor persoane le compară pe acestea cu tăria pedepselor divine; r. 20 21 : „Românului îi e greu până se apucă de treabă, că, de lăsat, îndată se lasă.” aluzie ironică la starea de vegetare, indiferență și delăsare a românului. CORESPONDENȚĂ SCRISORI ( I ) 1 Către ELENA CREANGĂ CHIȚEI p. 181, r. 12 13 : „Ni s-a umplut sufletul de bucurie, aflând că ești sănătoasă și că te ocupi cu gospodăria.” - omul simplu își manifestă bucuria
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
Ea este discretă, produs al aplicării principiilor de comportament la situația actuală a drumului. Privită de la mare distanță, istoria unei comunități umane nu ar arăta esențial diferită de drumul unei furnici. La un moment dat, după o lungă perioadă de „vegetare”, încep să apară o serie de evenimente care par să fie importante. Se dezvoltă centre urbane, crește aparatul administrativ. Un proces de centralizare este inițiat de o personalitate cu multă influență. Un conflict cu vecinii de la nord, apoi un război
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o societate și prin discursurile ei). Dezumanizarea culturală este forma corporatistă de "a produce cultură", prin urmărirea unei logici a profiturilor maxime! La polul opus fenomenului "liber" al culturii, avem distrugerea deliberată a învățământului umanist prin programe de studiu de vegetare enciclopedică ("cel care știe") versus programe problematizante de studiu (căutarea unor soluții, a unor reflecții pe baza unor cazuri particulare istorice, politice, filosofice etc.). Această dezumanizare deliberată a învățământului "face sistem" cu un model americanizant de societate, cu o propensitate
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
noastre. Nu este împiedicată printr-asta, în mod necesar, plăcerea și capacitatea de a tinde cu îndrăzneală spre viitor. Experiența ne învață că, fără țeluri și speranțe mari, nu se împlinește nimic. Fără ele, viața stagnează sau decade într-o vegetare pasivă. Mai știm însă că pînă și cele mai mari țeluri nu sînt decît niște verigi în seria valorilor, pe care o putem socoti la fel de puțin încheiată ca și seria cauzală. Scopul ultim pe care îl formează orizontul valoric la
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]