53 matches
-
teuga), gabie ca un coș în vârful arborelui mare, dar foloseau cel puțin două catarge și vela latină pe artimon, preluată de la mai vechii bizantini și de la felucile arabe. Caravelele și caracele au oferit, în secolul al XVI-lea, prin velatura mai numeroasă, pătrată și triunghiulară, o mai bună manevrabilitate, combinată cu necesitățile transportului îndelungat, asigurat de un corp mare. Tot la Nesebar apar și galerele, vase lungi, cu o vele triunghiulare și rame, vase prezente, de pildă, într-o tabără
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Principatelor, în secolele al XVII-lea-al XIX-lea, copiau galerele otomane și aveau echipaj românesc, fiind construite pe cheltuiala domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-numitele caice brâncovenești) erau nepuntate, aveau 30-40 m lungime, carenă joasă, velatură simplă triunghiulară, pe un catarg scund, 14 perechi de rame, un tun și echipaj de 31 de oameni. La pupa exista o tendă, acoperită, pentru ofițeri, iar de-a lungul copastiei era prevăzută o perdea care să-i ferească pe
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele Dunării. În 1939, un alt vasșcoală, Mircea II, o navă-barc de 1650 de tone, construită la Hamburg, în Germania, lungă de 84 m, din oțel, cu trei catarge, velatură extinsă, de tip clipper, și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim internațional
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
observă simbolul craniului cu oase încrucișate) (arhivă personală) Goeleta Marița și nava-școală Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
într-un bombardament sovietic, în 1944, și s-a scufundat în apele Dunării. În 1939, un alt vasșcoală, Mircea II, o navă-barc de 1650 de tone, construită la Hamburg, în Germania, lungă de 84 m, din oțel, cu trei catarge, velatură extinsă, de tip clipper, și motor de 520 CP, îi va lua locul, aducând legenda bricului până în prezent. Oricum, încă din timpul apariției Comisiei Europene a Dunării (1856), instalată la Sulina, Principatele sunt semnalate ca zone-reper, în circuitul maritim internațional
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
observă simbolul craniului cu oase încrucișate) (arhivă personală) Goeleta Marița și nava-școală Mircea I, la Muzeul Marinei din Constanța (arhivă personală) ; la prima navă se poate observa linia specifică unei corăbii de început de secol al XIX-lea : formă suplă, velatură pătrată și triunghiulară, subarbă, la bompres, barcă susținută de gruie, în afara pupei, fără suprastructuri ; la a doua navă, arhitectura e tipică finalului de secol al XIX-lea, cu opera vie e acoperită cu plăci din metal, împotriva coroziunii apei, cu
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Șantierul naval turnătorie str. și vulcanizare Brăila Focșani nr. 11 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Brăila, Construcții Șantierul naval - de lucru Intreprin- metalice Brăila construcții derea de metalice utilaj "Prodresul" str. Industriei nr. 17 ──────────���───────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Brăila, Cazangerie navală Șantierul naval de lucru str. și velatura Brăila cazangerie Senatul Dunării ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Formație Brăila, Reparații șalupe Șantierul naval de lucru Șantierul Brăila reparații naval, nave str. Fabricilor nr. 2 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Consiliul popular al județului Caraș-Severin - Întreprinderea județeană de industrie locală Caraș-Severin ───���──────────────────────────────────────────────────────────────────────────── - Secție Reșița, Prelucrări mecanice, Întreprinderea - prelucrări str. corpuri
DECRET nr. 220 din 14 iulie 1977 privind trecerea unităţilor cu activitate de producţie industrială din subordinea consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti în subordinea unor întreprinderi, centrale industriale şi unităţi asimilate acestora, de sub îndrumarea şi controlul unor ministere şi altor organe centrale de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158354_a_159683]
-
calota și suspantele sunt cu grijă pliate într-un sac care se deschide atunci când se acționează maneta de comandă. Poziția cuprinde și parapantele, concepute pentru a fi lansate de pe un versant muntos, de pe creasta unei faleze etc., constituite dintr-o velatura pliabila, suspante în cordaj servind a dirija în curenții aerieni și un echipament pentru pilot. Totodată, comportamentul lor aerodinamic este diferit de cel al parașutelor prin aceea că în anumite condiții, daca curenții de aer le permite, pot avea traiectorii
ANEXĂ nr. 88 din 5 ianuarie 2000 VEHICULE AERIENE, NAVE SPATIALE ŞI PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166816_a_168145]
-
aerieni și un echipament pentru pilot. Totodată, comportamentul lor aerodinamic este diferit de cel al parașutelor prin aceea că în anumite condiții, daca curenții de aer le permite, pot avea traiectorii ascendente. Poziția cuprinde, de asemenea, rotosutele sau aparatele cu velatura rotativă, utilizate în meteorologie pentru revenirea instrumentelor de radiosondare anterior lansate cu ajutorul rachetelor. Poziția cuprinde părțile și accesoriile de parașute, cum sunt sacul, echipamentele și cadrele care conțin resorturi mecanice destinate să facă să funcționeze parasuta-extractoare, ca și părțile și
ANEXĂ nr. 88 din 5 ianuarie 2000 VEHICULE AERIENE, NAVE SPATIALE ŞI PARTI ALE ACESTORA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/166816_a_168145]
-
40 inclusiv. ... (2) În conformitate cu prevederile regulilor de la 41 până la 45, navelor care transportă lemn pe punte li se pot atribui, în afară de bordurile libere prescrise în paragraful (1), borduri libere pentru transportul lemnului pe punte. ... (3) Navele proiectate pentru a purta velatură, fie ca unic mijloc de propulsie, fie ca mijloc suplimentar, precum și remorcherele, primesc borduri libere în conformitate cu prevederile regulilor de la 1 până la 40 inclusiv. Bord liber suplimentar poate fi cerut după cum stabilește Administrația. ... (4) Navele din lemn sau de construcție compozită
AMENDAMENTE din 5 iunie 2003 la Protocolul din 1988 privind Convenţia internationala din 1966 asupra liniilor de încărcare*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171860_a_173189]
-
bocaporți neacoperite și numai până când se atinge distanța de 50 cm prevăzută între planul celui mai mare pescaj și marginea superioară a ramelor de bocaporți. 12.02.3. Bord liber 1. Bordul liber al navelor cu o punte continuă, fără velatură și fără suprastructuri, trebuie să fie de 150 mm. Această valoare reprezintă, de asemenea, bordul liber de bază pentru navele cu velatură și suprastructuri. 2. La navele cu velatură și suprastructuri, bordul liber se calculează conform următoarei formule: Bordul liber
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
ramelor de bocaporți. 12.02.3. Bord liber 1. Bordul liber al navelor cu o punte continuă, fără velatură și fără suprastructuri, trebuie să fie de 150 mm. Această valoare reprezintă, de asemenea, bordul liber de bază pentru navele cu velatură și suprastructuri. 2. La navele cu velatură și suprastructuri, bordul liber se calculează conform următoarei formule: Bordul liber (F) nu poate fi în nici un caz mai mic de zero. În această formulă: - F0 este bordul liber de bază indicat la
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
liber 1. Bordul liber al navelor cu o punte continuă, fără velatură și fără suprastructuri, trebuie să fie de 150 mm. Această valoare reprezintă, de asemenea, bordul liber de bază pentru navele cu velatură și suprastructuri. 2. La navele cu velatură și suprastructuri, bordul liber se calculează conform următoarei formule: Bordul liber (F) nu poate fi în nici un caz mai mic de zero. În această formulă: - F0 este bordul liber de bază indicat la 12.02.3(1) (în mm). - α
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
care ține cont de toate suprastructurile considerate, - α se calculează conform următoarei formule: în care: - le este lungimea efectivă a suprastructurilor prova (în m), și - L este lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
considerate, - α se calculează conform următoarei formule: în care: - le este lungimea efectivă a suprastructurilor prova (în m), și - L este lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat conform următoarei formule: unde: - β2 este
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
prova (în m), și - L este lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat conform următoarei formule: unde: - β2 este calculat conform următoarei formule: În aceste formule: - le1 este lungimea efectivă a suprastructurilor de la prova
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
lungimea navei definită la 12.02. l (în m) - Se1 și Se2 reprezintă velatura efectivă la prova și, respectiv, velatură efectivă la pupa (în mm), - β1 și β2 sunt coeficienți de corecție pentru influența velaturii de la prova și respectiv a velaturii de la pupa, care rezultă din existența suprastructurilor la extremitățile navei. - β1 este calculat conform următoarei formule: unde: - β2 este calculat conform următoarei formule: În aceste formule: - le1 este lungimea efectivă a suprastructurilor de la prova (în m), și - le2 este lungimea
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
suprastructurilor de la prova (în m), și - le2 este lungimea efectivă a suprastructurilor de la pupa (în m) Totuși, lungimea efectivă nu se ia în considerare decât dacă ea se află în sfertul prova sau pupa din lungimea L a navei. 3. Velatura efectivă este calculată conform următoarei formule: Se = p S în care: - S este velatura reală la extremitatea considerată (în m) - S pentru prova nu poate fi luat mai mare de 1000 mm - S pentru pupa nu poate fi luat mai
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
în m) Totuși, lungimea efectivă nu se ia în considerare decât dacă ea se află în sfertul prova sau pupa din lungimea L a navei. 3. Velatura efectivă este calculată conform următoarei formule: Se = p S în care: - S este velatura reală la extremitatea considerată (în m) - S pentru prova nu poate fi luat mai mare de 1000 mm - S pentru pupa nu poate fi luat mai mare de 500 mm, și - p este coeficientul obținut pornind de la tabelul de mai
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
10 0,05 0 P 1 0,8 0,6 0,4 0,2 0 Pentru valori intermediare ale raportului X/L, coeficientul p este obținut prin interpolare liniară. X este abscisa, măsurată pornind de la extremitate până la punctul în care velatură este egala cu 0,25 S (a se vedea schița de mai jos). Dacă β2Se2 este mai mare decât β1Se1, valoarea lui β1Se1 se va lua ca valoare a lui β2Se2. 4. Lungimea efectivă a unei suprastructuri este calculată conform
jrc762as1982 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85900_a_86687]
-
fire pentru confecționarea de covoare, tapițerii și altele asemănătoare 5805 + 6304 + 6308 17.40.2 Alte articole textile confecționate 17.40.21 Saci și pungi, de tipul celor utilizate pentru împachetarea mărfurilor 6305 17.40.22 Prelate, tende și copertine; velatură pentru ambarcațiuni, planșe cu vele; corturi și articole de camping 6306 17.40.23 Parașute (inclusiv parașute dirijabile) și rotoșute; piese de schimb pentru acestea 8804 17.40.24 Saci de dormit; articole de pat 9404[.3 + .9] 17.40
jrc5688as2002 by Guvernul României () [Corola-website/Law/90858_a_91645]
-
materiale artificiale din plastic 101 ex 5607 90 00 Sfoară, corzi, frânghii și cabluri, împletite sau nu, altele decât cele din fibre sintetice 109 6306 11 00 6306 12 00 6306 19 00 6306 31 00 6306 39 00 Prelate, velatură, marchize și parasolare 110 6306 41 00 6306 49 00 Saltele pneumatice țesute 111 6306 91 00 6306 99 00 Articole sport, țesute, altele decât saltele pneumatice și corturi 112 6307 20 00 ex 6307 90 99 Alte articole textile
jrc2329as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87482_a_88269]
-
3); rigle de calcul (09.3). 09.1.4 Alte bunuri de folosință îndelungată importante pentru activități recreative și culturale (D) - Rulote de camping, furgonete și remorci - Avioane, aeronave u(oare și planoare - Ambarcațiuni de agrement, motoare exterioare, suprastructuri și velaturi pentru navigație - Componente importante pentru jocuri și sporturi, cum ar fi canoe, caiace, planșe de surfing, aparate de suprastructură, echipamente pentru scafandri, mese de biliard, mese de tenis, mașini de flipper, automate cu fise și carturi pentru golf - Piscine demontabile
jrc3179as1996 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88335_a_89122]
-
Din secolul XV, pentru călătoriile pe Oceanul Atlantic, au fost folosite caravele, construite pentru a înfruntă valurile mari ale oceanului, fiind nave de tonaj mic sau mijlociu (100-150 tone), având pupă înalta și prova mai joasă și erau înzestrate cu o velatură care le permitea să folosească vântul nu numai din spate, ci și lateral. S-a îmbunătățit manevrarea corăbiilor, prin cârma manevrată de pe punte printr-un sistem de pârghii și de o roată gradată-timonă. Pentru orientare, a fost utilizată busola din
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
pânză rezistentă, numite ferțe, cusute între ele și formând o suprafață asupra căreia acționează vântul, ca forță propulsivă. Velele sunt întinse pe vergi și straiuri într-un anumit aranjament, formând diferite tipuri de greement (în ). Totalitatea velelor unei nave formează velatura. După formă, deosebim: Părțile principale ale unei vele pătrate sunt următoarele: Aceleași părți principale le au și velele aurice, care de regulă sunt întinse în planul longitudinal al navei și la care marginile laterale se numesc margine de cădere prova
Velă () [Corola-website/Science/305942_a_307271]