219 matches
-
primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile din Slobozia și din Fruntești. La 6 aprilie 1924 școala Slobozia a primit 2 ha teren, din rezervele tuturor instituțiilor, la locul numit Halmaciu (Dealul Velniței). Și școala din Fruntești a fost împroprietărită cu 2 ha teren, aflate tot la locul numit Halmaciu. Legea învățământului din 1924, care prevedea durata învățământului primar de 7 clase, nu a fost întâmpinată cu bucurie în lumea satelor. Se considera
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
piele care mănâncă și ustură. La Slobozia, mama Boghioaia, mătușa Vasilca a lui Costănoiu (cea care spunea bărbatului ei „românul meu”, „omul meu”), mătușa Paraschiva (moașa) știau că „cel pierit” se vindecă prin spălături repetate cu apă de la izvorul de la Velniță, acolo unde fusese „fabrica de spirt” a boierilor Rosetti. Pentru boala „când ieși afară desă cu udul”, adică diabet, o prostată, când ai vătămătură (dureri în capul pieptului) se folosesc:rădăcină de iarbă mare, bine pisată și, uneori, fiartă. Se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
5 ari. Valoarea zilei de muncă, potrivit celor spuse din amintiri, 425 era 25 lei, produse și bani. Se aplica și o retribuție suplimentară pentru cei care lucrau în sectorul zootehnică sau la grădinile de legume. În ce privește via de pe Dealul Velnița, am aflat tot de la fostul președinte, că înainte de revoluția din decembrie 1989 a fost o grindină cu gheață mare care a distrusă via. Refacerea ar fi necesitat mari cheltuieli, iar cei care au redevenit proprietari pe fostelor lor loturi, după
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ales cei bătrâni, căinau pomii înșelați, sortiți să-și prăpădească rodul, se tânguiau că bietele animăluțe n-aveau cum să se-nfrupte din colț proaspăt de iarbă, cum firesc ar fi fost! Ăl mai mic al Zamfirei sta pitit sub velnițe, cu urechea ciulită la trosnetul lemnelor din sobă. Singur între șapte surori, era ciuca bătăii pentru copiii din sat. Și nu nevolnicia staturii i-atragea pornirea neprietenilor, ci o frică bolnăvicioasa purtată de acesta pe oriunde-și târa umbra, frică
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
la bun sfârșit ce fusese învățat să facă?! Și iată că ninsese! Păcătoasa de inimă îi bătea gata să-i sară din piept. Dar până la urmă dorința de-a scăpa de boala fricii îi învinse nevoința. Se strecură afară dintre velnițe să nu-i trezească pe ceilalți adormiți târziu. Aruncă straiele în tăcută repezeală peste micu-i trup încălzit de fiorul necunoașterii și, îndesând căciula adânc peste ochi, birui scârțâitul ușii dinspre tindă și ieși în ogradă în plină viforniță. Vălătuci de
POVESTE DE IARNĂ de ANGELA DINA în ediţia nr. 1455 din 25 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367891_a_369220]
-
foarte departe de-a poseda cunoștințele necesare; departe de-a cunoaște măcar din practică ce va să zică o falce de arătură, cât produce și ce valoare poate avea, ce va să zică, o falce fânețe, care este valoarea locativă a unei poverni ori velnițe. Mergând în localități, ei n-aveau înaintea lor decât această dispozițiune a regulamentului: să se îndoiască venitul fonciar. La compunerea comisiunilor mai nicăiri contribuabilii n-au fost reprezentați prin cei mai impuși dintre ei, ci prin cei mai neimpuși, luați
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esercită în ele, ci după valoarea lor locativă, adică după suma cu care s-ar putea închiria. Căci esercitarea industriei este și ea îndeosebi impusă la alte sarcini, de patentă, cu darea ei proporțională, cu dare după capacitatea cazanelor la velniți etc. Confuziunea cea mai mare a domnit și întru aceasta. În același județ sânt două stabilimente de velniță, unul mare, întins, având o producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
esercitarea industriei este și ea îndeosebi impusă la alte sarcini, de patentă, cu darea ei proporțională, cu dare după capacitatea cazanelor la velniți etc. Confuziunea cea mai mare a domnit și întru aceasta. În același județ sânt două stabilimente de velniță, unul mare, întins, având o producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în el; aceasta s-a evaluat în totul ca producând 7 000 lei venit pe când o altă velniță, cu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de velniță, unul mare, întins, având o producțiune din cele mai însemnate și încăpător încă și pentru o altă industrie care se esercită în el; aceasta s-a evaluat în totul ca producând 7 000 lei venit pe când o altă velniță, cu neasemănare mai mică, cu o producțiune ce se poate compara ca o picătură pe lângă a celeilalte, a fost evaluată la îndoit decât a celei dentîi. La altele s-a luat chiar de bază produsul brut al industriei esercitate în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
tot mai multe produse meșteșugărești pentru a-și procura banii necesari achitării dărilor și datoriilor mereu crescânde. În Moldova, în acea epocă, aproape că nu există moșie mai importantă care să nu fi avut una sau mai multe mori și velnițe, unde se lucra nu numai pentru nevoile locuitorilor ei, ci și pentru piață. În 1862 existau în Moldova 2.099 de mori, dintre care 16, cu aburi. O statistică exactă a velnițelor nu avem. În statistica din 1860-1862 sunt menționate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi avut una sau mai multe mori și velnițe, unde se lucra nu numai pentru nevoile locuitorilor ei, ci și pentru piață. În 1862 existau în Moldova 2.099 de mori, dintre care 16, cu aburi. O statistică exactă a velnițelor nu avem. În statistica din 1860-1862 sunt menționate numai 117 poverne, ceea ce ne face să presupunem că autorii ei au făcut grave confuzii între poverne (care prelucrează fructe) și velnițe (care prelucrează cereale). În acest paragraf nu insistăm asupra morilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mori, dintre care 16, cu aburi. O statistică exactă a velnițelor nu avem. În statistica din 1860-1862 sunt menționate numai 117 poverne, ceea ce ne face să presupunem că autorii ei au făcut grave confuzii între poverne (care prelucrează fructe) și velnițe (care prelucrează cereale). În acest paragraf nu insistăm asupra morilor și a velnițelor, ținem însă să subliniem că aici lucrătorii, în marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În statistica din 1860-1862 sunt menționate numai 117 poverne, ceea ce ne face să presupunem că autorii ei au făcut grave confuzii între poverne (care prelucrează fructe) și velnițe (care prelucrează cereale). În acest paragraf nu insistăm asupra morilor și a velnițelor, ținem însă să subliniem că aici lucrătorii, în marea lor majoritate, erau salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
salariați, iar meșterii, dintre care mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i voi aduce” și doi maiștri străini angajați ca
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mulți sunt străini, erau toți salariați. În anul 1843, în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i voi aduce” și doi maiștri străini angajați ca tehnicieni. Producția de la velnițe, mai
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în „Statisticeștile științi” referitoare la Târgu Neamț, se arată că atunci „când sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i voi aduce” și doi maiștri străini angajați ca tehnicieni. Producția de la velnițe, mai ales, era destinată pieții, direct sau indirect prin intermediari
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sătenii nu au lucrarea pământului, se îndeletnicesc mai deosebit cu tocmire de argați pe la velnițe, acei mai săraci”. La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i voi aduce” și doi maiștri străini angajați ca tehnicieni. Producția de la velnițe, mai ales, era destinată pieții, direct sau indirect prin intermediari, în rândul cărora întâlnim pe cei mai mari bancheri-cămătari ai Moldovei. La
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
La velnițele mari lucrau numeroși muncitori, ca de pildă la velnița de pe moșia Siliștea (Suceava), a cărei proprietar, în 1862, avea la velniță „14 argați... în afară de oamenii ce-i voi aduce” și doi maiștri străini angajați ca tehnicieni. Producția de la velnițe, mai ales, era destinată pieții, direct sau indirect prin intermediari, în rândul cărora întâlnim pe cei mai mari bancheri-cămătari ai Moldovei. La 23 septembrie 1850, de exemplu, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
bancheri-cămătari ai Moldovei. La 23 septembrie 1850, de exemplu, postelnicul Hartulari a vândut bancherilor Moise Vecsler și Leiba Cana 10.000 vedre de rachiu, iar la 1860 aceeași cantitate de rachiu era vândută lui Iacob Neuchotz. Acolo unde erau instalate velnițele se îngrășau așa numitele „vite de negoț”, care, în unele ocoale, se numără cu sutele. Deși în statistica din 1860-62 nu este menționată nici o instalație industrială de producere a berii la sate, în alte surse de informație dimpotrivă sunt semnalate
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a țărilor noastre, pătrunderea capitalului străin progresa începând cu epoca de care ne ocupăm, intensiv și extensiv. O altă ramură a industriei alimentare, în care se utilizau instalații industriale mecanice rudimentare, era producția de rachiu și spirt prin așa-numitele velnițe. Velnițele aveau în Moldova o foarte mare răspândire. Aproape fiecare sat și moșie își avea velnița ei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea, numărul lor a crescut datorită, pe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
țărilor noastre, pătrunderea capitalului străin progresa începând cu epoca de care ne ocupăm, intensiv și extensiv. O altă ramură a industriei alimentare, în care se utilizau instalații industriale mecanice rudimentare, era producția de rachiu și spirt prin așa-numitele velnițe. Velnițele aveau în Moldova o foarte mare răspândire. Aproape fiecare sat și moșie își avea velnița ei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea, numărul lor a crescut datorită, pe de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
extensiv. O altă ramură a industriei alimentare, în care se utilizau instalații industriale mecanice rudimentare, era producția de rachiu și spirt prin așa-numitele velnițe. Velnițele aveau în Moldova o foarte mare răspândire. Aproape fiecare sat și moșie își avea velnița ei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea, numărul lor a crescut datorită, pe de o parte, tendinței tot mai pronunțate de prelucrare pe domeniile agricole a materiei prime, a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
rudimentare, era producția de rachiu și spirt prin așa-numitele velnițe. Velnițele aveau în Moldova o foarte mare răspândire. Aproape fiecare sat și moșie își avea velnița ei. La sfârșitul secolului al XVIII-lea existau în Moldova vreo 800 de velnițe. Ulterior, după cum vom vedea, numărul lor a crescut datorită, pe de o parte, tendinței tot mai pronunțate de prelucrare pe domeniile agricole a materiei prime, a accentuării caracterului comercial al gospodăriilor moșierești, iar pe de altă parte, datorită condițiilor grele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
materiei prime, a accentuării caracterului comercial al gospodăriilor moșierești, iar pe de altă parte, datorită condițiilor grele de transport, care obligau pe proprietarii funciari să-și transforme pe loc cerealele în rachiu. Această din urmă cauză a sporirii numărului de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o regiune izolată de marile căi de comunicație. La jumătatea secolului al XIX-lea, construiau velnițe nu numai marii proprietari funciari, ci, într-o măsură mai mare decât în perioada anterioară, negustorii, oameni
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
funciari să-și transforme pe loc cerealele în rachiu. Această din urmă cauză a sporirii numărului de velnițe este valabilă mai ales pentru nordul Moldovei, o regiune izolată de marile căi de comunicație. La jumătatea secolului al XIX-lea, construiau velnițe nu numai marii proprietari funciari, ci, într-o măsură mai mare decât în perioada anterioară, negustorii, oameni cu oarecari cunoștințe tehnice etc. Este vremea când se alcătuiesc „tovărășii”, mici asociații, în vederea construirii și exploatării velnițelor, care de fapt sunt, multe
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]