1,900 matches
-
relația acestuia cu fiii ori fiicele sale. Sânge și trandafiri este o carte care s-ar cuveni să facă parte din bibliografia obligatorie a românilor, tocmai pentru că nu este rigidă, ci suplă și foarte inteligentă. Este o carte care nu venerează ori exaltă figura lui Ștefan cel Mare, ci o umanizează complice și tandru, dantelărind-o și oferind nuanțe speciale, care sintetizează mozaical figura voievodului. Este un pro domo pitoresc și deloc tendențios.
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
M. Cruceanu - profesor; Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Cornea, Paul Georgescu, M. Nanu, Silvian Iosifescu, G. C. Nicolescu, Ilie Stanciu - conferențiari; Zoe Dumitrescu, Mitu Grosu, Vicu Mîndra, Rica Bralover, Viorica Huber - lectori; I. Rotaru, Pompiliu Marcea, D. Micu, Gh. Rădulescu - asistenți; Venera Dogaru - șef de cabinet. O dată cu Cazimir, fuseseră angajate în funcția de preparator două colege ale sale, Ovidia Babu și Eufrosina Molcuț. Drumul unui absolvent de la bancă la catedră cuprinde mai multe stații intermediare. Un preparator nu ține seminarii decît incidental
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
creștinul principe Mihai Bravul" nu e marcat prin nici un monument reprezentativ. Citez câteva rânduri premonitorii ale scriitorului, care ar putea să prefațeze atât de necesarele măsuri reparatorii: "Iată tristul mod adoptat la noi pentru conservarea monumentelor publice! Iată cum se venerează memoria oamenilor mari, care și-au pus viața ca să ne dea o patrie liberă și respectată: în loc să le ridicăm monumente falnice, care să aducă aminte românilor că țărâna pe care stau este frământată de sânge de eroi, noi ne silim
Fotografia unei posterități întristătoare by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/11860_a_13185]
-
Mulțimea își rătăcise glasul În jocul de lumini și umbre Ale coloanei a șaptea, Ridicată din cenușa vechiului Turn al dorințelor încătușate Ce îmblânzea noaptea răstignind Șoaptele celor mirați în Necunoscutul clipei de tăcere. Este singurul oraș care, încă Mai venerează stelele stropind Cu lacrimi urmele pașilor Copiilor născuți în rugăciune Sub neobosita veghe a bătrânilor Uitați și înfrigurați în amintiri, În trecut, în glasul putregăit de Tăcere, amorțit de cuvinte nerostite. Acesta este orașul în care am fost Călător, soț
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
privirileSenine. Ele desenauCerul în serile de vară.Mulțimea își rătăcise glasulîn jocul de lumini și umbreAle coloanei a șaptea,Ridicată din cenușa vechiuluiTurn al dorințelor încătușateCe îmblânzea noaptea răstignindșoaptele celor mirați înNecunoscutul clipei de tăcere.Este singurul oraș care, încăMai venerează stelele stropindCu lacrimi urmele pașilorCopiilor născuți în rugăciuneSub neobosita veghe a bătrânilor Uitați și înfrigurați în amintiri,În trecut, în glasul putregăit deTăcere, amorțit de cuvinte nerostite.Acesta este orașul în care am fostCălător, soț și amant, ... XXIV. CA ÎNTR-
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
fag cu trup de flăcăuBucurești, Herăstrău, vara lui 2015... XII. LAMENTĂRI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Lamentări Poetului Mihail Janto La ce bun lamentările în van -Ne irosim și timp și energie- Când venerăm umili Calul Troian De parc-am fi loviți de-apoplexie Mulți criticăm pe stradă și pe “post” Pe șarlatanii trădători de țară Dar îi votăm tăcuți și fără rost Pe veneticii aleși “din afară” Cum ne-au lăsat doar puștile
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
pretind stăpâni Ne închinăm la moaște și la sfinți Când clopotul la schit a amuțit Ne-au văduvit de ape și de munți ... Citește mai mult LamentăriPoetului Mihail JantoLa ce bun lamentările în van-Ne irosim și timp și energie-Când venerăm umili Calul TroianDe parc-am fi loviți de-apoplexieMulți criticăm pe stradă și pe “post”Pe șarlatanii trădători de țarăDar îi votăm tăcuți și fără rostPe veneticii aleși “din afară”Cum ne-au lăsat doar puștile de lemnși pălării de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
știe, poate chiar de la 7 ani, lucru care s-a mai ... XXXIII. FRĂMÂNTĂRI AMARE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1815 din 20 decembrie 2015. Frământări amare Nu dispera în frământări amare Nu irosi din bruma de speranță Nu venera icoane trecătoare Sfârșește-ți ziua în exuberanță Când haite se adună să sfâșie Un veac și un pământ năpăstuit Îmbracă iar cămașa ta de ie Și-o sabie cu vârful ascuțit Cu versul tău lovește fără teamă Nevolnicii care te-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
duce-n raiul din visări! Scrâșnind din dinți, cu sabia dreptății Croiește-ți drumul către nemurire Ridică sus stindardul libertății Nu accepta nici dram de umilire ... Citește mai mult Frământări amareNu dispera în frământări amareNu irosi din bruma de speranțăNu venera icoane trecătoareSfârșește-ți ziua în exuberanțăCând haite se adună să sfâșieUn veac și un pământ năpăstuit îmbracă iar cămașa ta de ieși-o sabie cu vârful ascuțitCu versul tău lovește fără teamăNevolnicii care te-au prigonitNu suporta o viață de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
iar Scythes, vechiul reprezentant al poporului scit a fost fiul lui Hercule și Echidnei din țara arimilor, frate bun cu Agathyrsus, primul rege al agatârșilor de pe râul Maris-Mureș. Tot de la Herodot (lib. IV, 59) aflăm că la sciți Venus-Vinerea era venerată sub numele Artimpassa, Argimpassa, Aripassa forme ce derivă din forma mai veche Arimnassa. La fel și Marte era numit de greci Arimanios iar Venus era soția lui Marte al geților, având și numele de Areia (N. Densușianu, D.P., Vol. II
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
teritoriul geților (Argon. VI, v. 619), purta epitetul Arimanios (Plutarh, Themist. c. 26); sub numele Hirmin, Marte este amintit în cronica medievală din Witechind (Grimm, D. Myth. p. 327), iar o fiică a sa se numea Armonia. Pelasgii din Arcadia venerau pe „Zeus Charmon” (Pausania, lib. VIII. 12. 1), probabil aceeași divinitate cu Jupiter Ruminus al romanilor și Jupiter Arumunos al vechii religii a umbrilor. (N. Densușianu, D.P.,Vol.II, pag. 228). O altă informație prețioasă găsim la Diodor: Minos și
Arimii cei vechi sau arimaspi. In: Editura Destine Literare by MARIUS FINCÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_248]
-
sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii de atunci, una dintre poveștile
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
sale de acum, pe buza șoselei de pe malul românesc al Prutului. Fusese un monument înălțat de sătenii din acel sat, răzeși din neam în neam, spre pomenirea lui Ștefan cel Mare, voievodul care le consfințise libertatea și pe care îl venerau ca pe un părinte ocrotitor al lor, chiar și peste amar de ani și veacuri. Și tot acel bătrânel și soția sa mi-au mai povestit, ca minunându-se de o mare ciudățenie a vremii de atunci, una dintre poveștile
De pe pod by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/10259_a_11584]
-
unei vulnerabilități native, ieșite din comun, seducătoare prin sublima ei inocență (este incapabilă să adreseze un gând rău la adresa cuiva, chiar și atunci când este lovită), Cristina devine părtașă la cele mai abominabile fapte (se prostituează cu naturalețe, din resemnată obligație, venerându-și primii clienți, încearcă să-și jefuiască tatăl și unchiul pentru a-i oferi "iubitului" ei banii de care acesta are nevoie pentru a fugi cu altă femeie, nu se opune uciderii tatălui ei de către iubit, nu-și avertizează iubitul
Sfârșitul unei lumi by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10613_a_11938]
-
să dovedim cum, oricât de odios ar părea imperiul forței asupra minților omenești, ale cărui singure cuceriri sunt prefăcătoria, apoi înjosirea; oricât ar părea de potrivnic spiritului de bunătate și fraternitate comandat de rațiune și de autoritatea pe care o venerăm cel mai mult, este totuși necesar și indispensabil. Acest fapt trebuie crezut dovedit în mod evident și conform cu adevăratele interese ale oamenilor, dacă există cineva care-l exercită cu autoritate recunoscută. Eu nu vorbesc decât despre delicte care izvorăsc din
Cesare Beccari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10102_a_11427]
-
fără a nu-L vedea răstignit pe Cruce. Hristos și Crucea sunt nedespărțiți, de aceea, cinstindu-L pe El, trebuie să-I cinstim și Crucea. O mai cinstim și din rațiuni de ordin „istoric“, întrucât ea a fost cinstită sau venerată de întreaga creștinătate din toate timpurile, de la Hristos și până astăzi. Acest lucru este dovedit și de tradiție, dar și de mărturiile istorice vechi, ca și de anumite descoperiri arheologice, cum ar fi cruci de bronz, cruci gravate sau pictate
Agenda2003-37-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281455_a_282784]
-
de o extremă puritate, poetul Jaromil se simte atras de ideologia marxista, care-i promite o iluzorie revanșa împotriva unei lumi ce nu-l poate cuprinde. Treptat, el devine prizonierul unui sistem care îi cere să renunțe la tot ce venerase în chipul cel mai curat cu putință. Milan Kundera: Viața e în altă parte. Editură Humanitas, București, 2003. Preț: 280 000 lei. Spionajul modern Cartea este calificată drept cea mai completă și actuala radiologie a Mossad-ului, care prezintă personaje și
Agenda2003-39-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281513_a_282842]
-
cinstire pentru Hristos, Mântuitorul lumii, care S-a jertfit pentru noi pe Cruce. Iar cei rămași după ei, cei care le cunoșteau jertfa, le-au cinstit după cuviință amintirea, considerându-i ca „sfinți“ și „casnici“ ai lui Dumnezeu, le-au venerat „moaștele“, au ridicat lăcașuri de închinare pe locul în care erau acestea sau pe locul pătimirii lor. Cu timpul, „cultul“ lor s-a extins, în sensul că s-au fixat zile speciale de pomenire a lor, chipul le-a fost
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
erau acestea sau pe locul pătimirii lor. Cu timpul, „cultul“ lor s-a extins, în sensul că s-au fixat zile speciale de pomenire a lor, chipul le-a fost pictat pe icoane, pe care credincioșii au început să le venereze, iar numele lor a fost dat și altora, prin taina botezului, pentru ca acel „sfânt“ să le fie ocrotitor în viață și un model vrednic de urmat. În ziua de 26 octombrie 296 a murit Dimitrie. În ziua următoare, deci, la
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
că știe bine atribuțiile majore ale acestei divinități. Întocmai. Apollo este divinitatea adoptată de greci din spațiul dunărean al hiperboreenilor, deci de la străbunii noștri traci și geto-daci. Era inițial cunoscut ca zeul-lup. De remarcat este faptul că Apollo a fost venerat în antichitate atât de greci cât și de romani. Nu pierdem ocazia să facem rugăciuni la statuile lui Apollo. Procedăm la fel și cu altele. Lisandra este foarte impresionată de o statuie bine cizelată a Afroditei, zeița dragostei. O venerăm
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
venerat în antichitate atât de greci cât și de romani. Nu pierdem ocazia să facem rugăciuni la statuile lui Apollo. Procedăm la fel și cu altele. Lisandra este foarte impresionată de o statuie bine cizelată a Afroditei, zeița dragostei. O venerăm fiecare în parte cerând grația ei pentru împlinirea dorințelor noastre personale. Întreg periplul ce-l avem, prin sălile cu exponate vechi ale muzeului, este o experiență personală care mă impresionează profund. Trăiesc emoții pe care le-au avut și cei
Pe calea lui Zamolxe. In: Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
Și o dictatură pe care unii o numesc „ ură de sine”, sadomasochistă, dar să nu deviez în teorie. Nu uit că ani buni am dialogat și scris despre Clară ARUȘTEI, FIICA POETULUI Aruștei, adoptată de Cezar și care l-a venerat, îi apără cum poate memoria. În Revistă Agero a lui Lucian Hetco, din Germania, există un serial cutremurător despre epopeea pre-morții lui Cezar. Din firească indignare, iti semnalez că tocmai unii dintre dicționariștii ieșeni, recte Boris Crăciun și Daniela Crăciun
Epistolar în memoriam. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_191]
-
împătimiții avangardei, cu fotografii inedite ale maeștrilor. Încă de la prima răsfoire se simte aerul de familie, fotografiile, aspectul neglijent al designului șunt avertismente pentru ceea ce se va dovedi o poezie de club avangardist, în care membrii se cunosc și se venerează între ei și unde se împărtășesc amintiri duios-dadaiste. Asociația dintre Dada (poezia de ne-comentat, bazată pe tehnică aleatoriului absolut) și Zen (școală budista a cunoașterii imediate a realității) este o metaforă poate prea pertinenta, avînd în vedere că cele
Dada for ever by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17713_a_19038]
-
Cugetul și Memoria)/ șoptesc și acum veștile/ culese cîndva în incursiuni de recunoaștere" (Arheologie descriptiva). Sau: "Astfel clamez,/ cu toate orologiile lichide/ din pînzele lui Dali"(Dali și orologiile lichide). Prin factura fantasta a transpunerii în trecutul pe care-l venerează (viața actuala fiind pusă în paranteză), poetul realizează o ironie biografica: "în urmă cu 17 ani, pe cînd prietenul din liceu/ dorea să devină medic ginecolog/ și cumpără cărți de sexologie,/ pe cînd luna citadina era/ loreta noastră,/ seară de
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Florentina Costache Cum arată o poveste de dragoste din secolul trecut? Cadru idilic, june bălaie și seducători de profesie cu defectele de caracter înscrise pe chip. Sau rafinament "urban" al orașelor pitorești prin provincializare, unde nu se schimbă decît rolurile, Venera ce-și ascunde viclenia sub stratul gros de fard sfîrsind însă inevitabil pedepsită pentru a-și fi asumat o îndrăzneala nefirească. Nimic din toate acestea în Jurnalul iubirii dintre Alecsandri și Elenă Negri, elaborat în scurtele clipe de răgaz din
Dreptul la intimitate by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17844_a_19169]