34 matches
-
popoarelor italice pe care le întâlneau în trecere). În Sardegna trăiau în schimb Sarzii, identificați în Shardana, supunându-se înfluenței culturale a punicilor dar a rămas pură de-a lungul câtorva secole. Venetii și Apulii, probabil cu rădăcini ilirice (originea venetilor este controversată) ocupau spațiul actual al provinciei Veneto și Apulia. Trăiau în Galia Cisalpină și populații ca liguri și reti. În vremurile istorice se înregistrează oprirea elenilor (vorbitori de limbă indo-europeană ) și a punicilor, dominând toată forța de muncă din
Italieni () [Corola-website/Science/311912_a_313241]
-
și femeie în pribegie, poezia Eugeniei Bulat poartă în sine un viu durernic, care ne face martori la o reîncarnare dar și părtași la o călătorie îndărăt. Sedusă de acest burg ireal, creația ei împrăștie „o stare de vrajă”. Placenta venetă îi hrănește visătoria. Dar și însingurarea, insomniile, febra scrisului, retrospecția. „Bântuită de faceri”, poeta cunoaște bucuria rodului. Dincolo de ușoara contaminare cezarivănesciană, preaplină de logos, simte cum fierbe în ea sămânța rodirii, atunci când, „cu unghii înfipte în carne” se încredințează paginii
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
viață, dură, acumulată într-un spațiu al interminabilelor confruntări, permite autoarei a se simți „un vas plin, mult prea plin”, purtând, de aici încolo, lumea cu sine și în sine, încrâncenată a rezista tuturor încercărilor vieții prin evoluție ființială. Experiența venetă demonstrează această reîncarnare. O „altă” poetă pare a se fi ivit. Suspendată între Est și Vest („cu ochi bifocali, care văd simultan două lumi”), Eugenia Bulat ne încredințează această carte a saltului calitativ, a rupturii. S-a eliberat, s-a
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
de preț a poeziei Eugeniei Bulat. Sunt „Căderea în tăceri”, „Căderea în Marele Frig”, „Căderea în necuvinte”, „Căderea în logos” și, în final, „Căderea în verde”. În prefața sa, criticul Adrian Dinu Rachieru remarcă pe bună dreptate acest aspect: „trăirea venetă”, trăirea venetă ca o racordare la un univers civilizat, al civilizației antice, ale civilizației unor simboluri magistrale ale culturii universale, dar, în același timp, un univers la care s-au mai racordat și alți autori ai culturii române, de la Eminescu
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
a poeziei Eugeniei Bulat. Sunt „Căderea în tăceri”, „Căderea în Marele Frig”, „Căderea în necuvinte”, „Căderea în logos” și, în final, „Căderea în verde”. În prefața sa, criticul Adrian Dinu Rachieru remarcă pe bună dreptate acest aspect: „trăirea venetă”, trăirea venetă ca o racordare la un univers civilizat, al civilizației antice, ale civilizației unor simboluri magistrale ale culturii universale, dar, în același timp, un univers la care s-au mai racordat și alți autori ai culturii române, de la Eminescu la Eugen
Eugenia Bulat () [Corola-website/Science/317203_a_318532]
-
și sub comanda sa o importantă parte a armatei romane: unități poziționate la granița sudică a Germaniei. Cezar a desfășurat campanii de succes, eclipsandu-l pe Pompei: campania helvetă în 58 i.en., campania belgica din 57 i.en., campania venetă în 56 i.en., campania germană în 55 i.en. și campania britanică în 54 i.en. Cezar avea sub comandă patru legiuni veterane: Legiunea VII, Legiunea VIII, Legiunea IX Hispana și Legiunea X. Personalitatea lui Cezar era binecunoscută de
Războaiele Galice () [Corola-website/Science/318081_a_319410]
-
prin Veneto, ocupând repede Tarvisium (Treviso), Vicentia (Vicenza), Verona, Brixia (Brescia) și Bergomum (Bergamo). Longobarzii au întâmpinat dificultăți doar în Opitergium (Oderzo), pe care Alboin a decis până la urmă să îl evite, după cum a renunțat și la capturarea principalelor orașe venete de coastă, de pe Via Annia, precum Altinum, sau a Patavium (Padova), Mons Silicis (Monselice), Mantovei și Cremonei. Invazia regiunii Veneto a stârnit frică mare și a dus la valuri de refugiați spre regiunile de coastă controlate de bizantini. S-au
Alboin al longobarzilor () [Corola-website/Science/324990_a_326319]
-
Bogdan Piticariu (sezoanele 1, 3-5) Regia: Lucia Rogoz (sezonul 1), Gabriela Codrea (sezoanele 1-3), Ion Ruscuț (sezoanele 4-5), Adrian Moraru (sezoanele 4-5) Dublajul a fost realizat de studioul Fast Production Film. Traducerea: Cătălin Rotaru Ingineri de sunet: Ovidiu Mitrica, Adrian Venete Regia muzicală: Gabriel Pândici Regia: Alexandra Radu Au dublat în limba română: Dublajul a fost realizat de studiourile BTI. Traducerea și adaptarea: Bogdan Piticariu Regia: Adrian Moraru (Jocurile Prietenei)/Ion Ruscuț (Legendă Taberei Mereu Libere) Au dublat în limba română
Micul meu ponei: Prietenia este magică () [Corola-website/Science/325017_a_326346]
-
ostrogoților, francilor și venețienilor. Istoria orașului a continuat să reflecte amplasarea și importanța să, la fel ca cea a regiunii, în redesenarea granițelor europene. Identificarea istorică și etnică a teritoriului poate fi stabilită de prezență, pe siturile arheologice, a instalațiilor venete, marcate de caracterul materialelor specifice și a urnelor funerare, adesea denumite "venete", fără o altă specificație.
Regio X Venetia et Histria () [Corola-website/Science/322147_a_323476]