66 matches
-
britanici. Inițial vasele galice le-au depășit pe cele romane, Brutus neputând împiedica operațiunile veneților. Dar ingeniozitatea romană a intrat în acțiune, și aceștia au început să folosească cârlige lansate de arcași pentru a cuceri vasele veneților. În scurt timp, veneții au fost complet învinși, și ca multe triburi înaintea lor, vânduți ca sclavi. În total, zeci de triburi au fost forțate să capituleze în fața dominației romane și sute de mii de prizonieri au fost trimiși înapoi la Roma, ca sclavi
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
din trăsură și se aruncă În brațele lui Pietro. „Leule” era o alintare știută numai de ei doi și de tatăl său, care, de altfel, o și inventase cu ani În urmă, când Îl surprinsese desenând leul Înaripat, blazonul Serenisimei Veneții. - Numai o clipă, spusese Pietro, Întorcându-se spre cei treizeci de călăreți cu care sosise. Pierderi? - Dintre cei patru care au Însoțit trăsura - răspunsese un oștean -, trei morți și un rănit. Arcașul Simion. Ceilalți, morți toți. - Îngropați-i aici - poruncise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
pictori ai Peninsulei. În mijloc se afla o masă lungă, la care erau deja așezați generalii trupelor navale și de uscat. - Signori, spuse Angelo, Îl avem alături de noi pe bunul meu prieten și excelentul spadasin Cosmin Oană, cetățean al Serenisimei Veneții, comandantul frontului de est al liniei Apărătorilor! Cei de la masă Îl priviră cu interes pe Oană, iar dogele Cristoforo Moro se ridică, indicându-i un loc În apropierea lui. Dogele părea tulburat. Nu se Înregistrase, până atunci, nici o tentativă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
Evul mediu decât pentru Renaștere. Mă întrerup. Cineva din spate, vorbind despre Amsterdam, îl compară cu Veneția. "Veneția nordului". Ca și Stockholm-ul. Din moment ce un oraș e străbătut de canale, el e în mod automat comparat cu Veneția. Și sunt atâtea "Veneții", încît m-am plictisit să aud această comparație, a cărei justificare e, în realitate, pur scenografică. Oare ce legătură poate exista între un oraș romantic, bolnav de trecut, cum e Veneția, și unul solid, corect și întreprinzător? Nu cred că
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și Daci, deoarece găsim adeseori în cronicile veacului de mijloc pe poporul din Dania însemnat cu numele de Daci în loc de Dani; de asemene intre Lechii din Armenia si Lechii poloni, între Fsypânot lui Herodot din Persia și Germanii europei, între Veneții din Armorica (Bretagne)Venzii din Prusia și locuitorii Veneției, și așa mai departe. Această teorie a germanismului popoarelor băștinașe din vechea Dacie a și fost aproape părăsită în vremile mai noi. Slaviștii în dorința lor de a scormoni rădăcinile rasei
ISTORIA ROMÂNILOR DIN DACIA TRAIANĂ ISTORIA MEDIE, Partea I De la întemeierea Ţărilor Române până la (cu o hartă) by A. D. XENOPOL () [Corola-publishinghouse/Science/101022_a_102314]
-
plural, la nominativul și acuzativul substantivelor: „La-nceput pe când ființă nu era, nici neființă,/ Pe când totul era lipsă de viață și voință (...) Fu prăpastie? genune? Fu noian întins de apă? ” (M. Eminescu, I, p. 132), „S-a stins viața falnicei Veneții,/N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;/ Pe scări de marmură, prin vechi portaluri,/ Pătrunde luna înălbind păreții.” (M. Eminescu, I, p. 202) Genitivul și dativul sunt incompatibile cu nedeterminarea iar vocativul este în afara opozițiilor categoriei determinării. Observații: Când
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbirii „Eu (îl) am (deja) citit (romanul).” Este în afara opozițiilor aspectuale durativ-momentan sau iterativ-noniterativ.Poate fi privit din perspectiva opoziției perfectiv-imperfectiv; este un timp perfectiv, opunându-se imperfectului; acțiunea a fost fără nici o îndoială realizată: „S-a stins viața falnicei Veneții, N-auzi cântări, nu vezi lumini de baluri;” (M. Eminescu) Structura morfologică Este un timp compus, cu structură analitică. Sintagma perfectului compus este formată din tema liberă a participiului și auxiliarul a avea, care o precede. Verbul auxiliar, conjugat - cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dintre cele mai reprezentative piese fixează priveliști culese în cursul unor călătorii, bunăoară cele din Bruges: „Lagune-adânci își mișcă tentaculul fluid / Lent ruginind zăvoare și înverzind pereții / Și poduri gri de piatră arcadele-i închid / Sub pâcla violetă a nordicei Veneții”. Nu fără a comunica și impresii stârnite fie de mișcarea materiei (Plop în viscol), fie de realizări omenești extraordinare, pe pământ și în cosmos, iar intermitent nu fără a ceda conjuncturalului ideologic, mai cu seamă în anii ’50. În Tainicul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
atinge limita terifiantului. Poemele acestui ciclu al rupturilor, dramatizate într-o manieră amintind și de poemele lui Aurel Dumitrașcu, sunt profund expresioniste, trădând un fond abisal angoasat: „M-am retras cu totul,/ stau în punctul întunecat,/ astup o gură”. Aceste Veneții, aceste lagune (1999), antologie care reordonează versurile anterioare, cuprinzând și inedite, oferă tabloul unei poezii eteroclite compozițional, de factură pseudonarativă, în fond situată la intersecția dintre livresc și existențial, dintre notația intelectuală, abstract-melancolică și deriva limfatică a afectelor sau a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
care eul și limbajul său fac corp comun. SCRIERI: Casa cu retori, București, 1980; Persoana de după-amiază, Cluj-Napoca, 1983; La persoana a treia, București, 1992; Negru pe negru, Târgu Mureș, 1993; O victorie covârșitoare, pref. Ion Pop, Pitești, 1999; Aceste Veneții, aceste lagune, postfață Al. Cistelecan, Botoșani, 1999; Poeți ai transcendenței pline, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Pregătirea poeziei, RL, 1981, 6; Ion Pop, „Casa cu retori”, ST, 1981, 4; Ion Bogdan Lefter, „Casa cu retori”, CNT, 1981, 22; Nicolae
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288659_a_289988]
-
caz, îmi făgăduisem mie însămi să-mi fac un dar din fiecare loc prin care voi trece, așa că, multă vreme, am purtat pe reverul hainei mele o micuță broșă din mozaic venețian, micul meu strop de fard de pe fața bătrînei Veneții. Cu stropul de fard pe piept, m-am oprit iarăși lîngă mult cîntatul Ponte di Rialto și apoi, am pornit alene spre Via San Gregorio, numărul 701. Trec peste Ponte dell' Accademia și mă strecor printre străzile și canalele calme
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
gata] prin intermediul unui cod specific al diferitelor percepții 181. Potrivit lui Max Kozloff, prioritățile "artei-ca-idee" nu ar fi lucrarea manufacturată, ci gândul din spatele acestei lucrări, și nici sensibilitatea, ci premisa generală și impersonală cu privire la sensibilitate. Preluând o afirmație a lui Bernar Venet, potrivit căruia de vreme ce nu ar mai fi interesat de probleme legate de formă, culoare și materiale, evoluția sa nu ar mai fi una estetică, Kozloff sesizează faptul că dialogul dintre intențiile și semnificațiile artei nu este atât depășit, cât subminat
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
MIHAIL EMINESCU, publicație comemorativă apărută la București în iunie 1909. Sunt reproduse versuri de Mihai Eminescu: Ce e amorul, Sonet (S-a stins viața falnicei Veneții), precum și poezia Lui Eminescu de Al. Vlahuță. Se reiau pagini critice aparținând lui Titu Maiorescu (Poetul Eminescu) și C. Dobrogeanu Gherea (Pesimismul lui Eminescu). Fragmente din articolul În Nirvana al lui I.L. Caragiale, ca și amintirile lui G. Panu (Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288119_a_289448]
-
o doamnă în pragul trecerii, undeva, într-un loc aparținând trecutului, la Sulina sau la Veneția, căzută pe gânduri. Și așa mai departe, putem continua cu meditațiile... putem spune că s-a stins viața "falnicei cărți"... cam odată cu viața falnicei Veneții. * Sigur, exagerez. Eventualul cititor al acestor însemnări, dacă a rezistat până aici, să știe că autorul nu este disperat, "prăbușit" de perspectiva dispariției cărții, în mod principal a cărții de literatură. Aceasta, pentru câteva motive pe care le semnalam într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
este și în forma Huned( oara). În partea vestică a spațiului tracic sunt menționate uniuni de triburi numite wendes, venedes, veneti, care au dat numele Vienei, al Veneției. Plinius numește Enedi „populația Dalmației”, iar Eneti era „nume dat de către greci veneților”. În această serie de denumiri intră și anții (lat. Antae), care la Iordanes sunt menționați ca „popor vecin cu bulgarii”. Cantemir spune, după documentele cercetate de el, că Justinian a dat Antilor și Sclavinilor locurile din preajma podului lui Traian „cu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
este totuna cu „Țara Panoniei” (p. 392) și cu Muntenia (p. 326); însuși Costin vorbește, pentru epoca ulterioară venirii în Panonia a unui grup de populație ugro finică, de unguri nemțești (p. 280) și de ungurii români (p. 258). Hunii, veneții, Viena, Veneția, vandalii, uniții etc. sunt forme pentru ideea de unitate. În această serie se înscriu și ungar/ungur/maghiar/vengr, forme compuse (un-gar) care exprimă „unitatea alcătuită, constituită”. b) Costin acceptă pentru Dacia hotarele care cuprind Moldova, Țara Muntenească
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lista cărților cumpărate (și a banilor cheltuiți, căci viitorul stolnic era o fire meticuloasă), „câte și câte cât, pân într-una, măcar și cea mai mică” - „Adaghiile adică Parimiile lui Erajmu” (Adagioruivn chiliades a lui Erasmus din Rotterdam), „Eloghiile Domnilor Veneții”, „Iliada și Odisia Omirului”, greco-latine, „o grămatică a lui Manuel latinească” (adică De Institutione Grammatica a italianului Alvarus Emmanuel), o alta a lui „Lascari grecească” (cartea faimoasă a lui Konstantinos Lascaris, cu o primă ediție imprimată la Milano în 1476
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe care șade steagul lui Mateiu. Pytagora al lui Barbu, dezvăluind în sonet un joc de-a numerele care i-a prins și pe critici: Vianu, Streinu, Călinescu. Calitatea poeziilor, discutabilă, arată măcar c-au încercat... În fine, suita de Veneții, între Eminescu, Haralamb Lecca, Pillat, scriind pe sonet, dincolo de anecdotă, de ironie, amabilă sau ba, de Sonetul-fabulă al lui Camil, ora exactă, melancolică, gravă, bătută de San Marc. Nu știu prin ce alt anticariat s-a pierdut primul volum al
Ochi compuşi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9858_a_11183]
-
indirecte, ale legăturii dintre Veneția și țările române (cuvîntul venetic, toponimele Veneția / Vineția; literatura secolului al XIX-lea etc.); și în acest caz, specifică pentru istoria răspîntiei culturale românești apare a fi diversitatea: "Mai multe drumuri de acces: mai multe Veneții!" (p. 98). Cu siguranță, abordarea propusă de profesorul Alexandru Niculescu nu este nicidecum în discordanță cu metodologia lingvistică actuală (cum presupune autorul însuși în prefață, într-un moment de polemică cu sine ori cu contemporaneitatea); dimpotrivă, analiza ideilor și a
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
ce urăște și, cu feroce seninătate, trece la o altă stare, la o nouă crimă, în vremea asta, timpul e un mal cu ochi mulți și înțelegători, foarte înțelegători, și așa mai departe Voi merge, astăzi, iar, la Bruges, în veneții și în alte lagune stau în amurg, ca sufletele amanților în etate, acolo, nimicitorul prin gloată, aude cîntecul satyrului, e liniște ca într-un popor în care se pregătește de moarte ultimul laș. Timpul crimelor face promisiuni. Rezumă-te într-
Poezie by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/12154_a_13479]
-
veac, sub foi de laur, Primit în dar, bust. Iar într-un raft țin Le Rime di Petrarca, alt tezaur. Pot să-mi iau aere de florentin, După orașul editurii faur, Opt-sute-nouă-ș-unu anul. Și-n Conclav, cum, nalt! Ca-ntre veneți un maur. Voi instala și-o Vita nuova-n față. Brusc Laura, lin Beatrice - vor, O rază, prinde, azi întâia oară. Cu care nu știam să fiu dator. Obiecte pentru vrăji, spre-o altă viață. Și în ce slavă stând! care
Poezii by Aurel Rău () [Corola-journal/Imaginative/6711_a_8036]
-
gînd e contrazis de întrebări în reactoarele ecoului trupurile noastre cresc valuri pe pămînt ca două cruci siameze atlantidă migratoare imaginația mea clepsidra timpanului în roua curată cînd respirația e scurtă și ochiul pe luciul asteroizilor plînge spațiul plin de veneții cheamă gondole din sînge scriam scormoneam la porțile unei scoici adormite în lîna de aur un flamingo de jar între fulgii vorbirii în castitatea de porțelan privirea botează încercările bărcilor de a ajunge în apele urcătoare în focul apos caravane
dincolo de porii hârtiei by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/15536_a_16861]
-
aflat într-o permanentă stare de uimire, pentru ca, insidios, într-un moment secund, să dejoace totul și să supună unui greu examen toate ipostazele propriei lui percepții. într-o singură lucrare, iar pentru exemplificare ar putea fi invocată una dintre Veneții, el își consumă o enormă resursă de ingenuitate, bucurîndu-se îndelung de fiecare tușă de culoare sau accent de lumină, dar în subteran supune unei analize necruțătoare, trecînd totul prin filtrele succesive ale istoriei artei, însăși ideea de peisaj venețian. Sînt
Un pictor homeric: Ilie Boca by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15117_a_16442]
-
cartea postumă Voice of the master, (1963), dezvăluire a Sinelui surprins între două atracții, erotică și thanatică, din capodopera lui Thomas Mann, Moarte la Veneția (1912). Mai aproape de prezent, doi scriitori contemporani reinventează nu doar orașul lagunelor, ci mai multe Veneții, din timpuri felurite și din unghiuri neașteptate, în ficțiuni pline de fantezie, de spirit ludic sau de stranietate. Primul roman aparține unui scriitor englez, Fecioara din piatră de Barry Unsworths, iar celălalt unui prozator italian, Taverna Dogelui Loredan de Alberto
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
decît literatură comercială de calitate, un exercițiu lucrativ. Vîrfurile creației merită probabil socotite romanul L'homme pressé (Bărbatul grăbit), satiră - în care autorul e aspru cu sine - a vitezei și a vieții moderne, de două ori ecranizată, și autobiografica Venises (Veneții), ambele netraduse în română. Și în cîteva nuvele lungi există pasaje cu totul remarcabile, unde Morand se apropie de ceea ce poate fi numit un „mare scriitor". Ținut în ultimii opt ani de viață, Jurnalul inutil, ironic numit astfel, amestec de
De ce Morand? by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6537_a_7862]