KorAP: Find »[drukola/base=ventru & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 2 3 4 >

87 matches

Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386

cazul nostru , încât amplitudinea undei rezultante este: Facem notația și atunci avem: A . Pentru ca amplitudinea punctului material P să fie maximă, adică să joace rolul de ventru trebuie ca relația Deci pentru , unde k≥1. Condiția ca P să fie ventru, trebuie ca: Dând valori lui k≥1, se obțin de-a lungul firului nenumărate ventre. Pentru ca P să aibă amplitudine nulă, adică să joace rolul de nod, trebuie ca: Condiția ca punctual material P să fie nod trebuie ca Dând

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
punctului material P să fie maximă, adică să joace rolul de ventru trebuie ca relația Deci pentru , unde k≥1. Condiția ca P să fie ventru, trebuie ca: Dând valori lui k≥1, se obțin de-a lungul firului nenumărate ventre. Pentru ca P să aibă amplitudine nulă, adică să joace rolul de nod, trebuie ca: Condiția ca punctual material P să fie nod trebuie ca Dând valori k≥0, adică 1, 2, 3, ..... se obțin de-a lungul firului nenumărate puncte

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
valori k≥0, adică 1, 2, 3, ..... se obțin de-a lungul firului nenumărate puncte care nu vibrează (noduri). În concluzie: de-a lungul firului fixat la un capăt, va lua naștere o undă staționară caracterizată printr-un număr de ventre și noduri pentru anumite valori date lui k. Pentru ventre:, unde k≥1 și întreg, iar pentru noduri:, unde k≥0 și întreg. Dacă firul ar fi fost liber sau legat la un punct fix de densitate mai mică decât

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
a lungul firului nenumărate puncte care nu vibrează (noduri). În concluzie: de-a lungul firului fixat la un capăt, va lua naștere o undă staționară caracterizată printr-un număr de ventre și noduri pentru anumite valori date lui k. Pentru ventre:, unde k≥1 și întreg, iar pentru noduri:, unde k≥0 și întreg. Dacă firul ar fi fost liber sau legat la un punct fix de densitate mai mică decât a firului, atunci n-am mai fi avut pentru unda

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
staționare se pot studia și alte dispozitive cum sunt: tuburile sonore deschide la ambele capete sau închise la un capăt și deschis la celălalt capăt, apoi coardele fixate la cele două capete etc. În cazul firului studiat, distanța dintre două ventre consecutive va fi: ?. Deci, distanța dintre două ventre consecutive este de ?*. Distanța dintre două noduri consecutive: Deci, distanța dintre două noduri consecutive este de ?*. Distanța dintre două ventre sau două noduri consecutive este de ? 2 . Distanța

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
tuburile sonore deschide la ambele capete sau închise la un capăt și deschis la celălalt capăt, apoi coardele fixate la cele două capete etc. În cazul firului studiat, distanța dintre două ventre consecutive va fi: ?. Deci, distanța dintre două ventre consecutive este de ?*. Distanța dintre două noduri consecutive: Deci, distanța dintre două noduri consecutive este de ?*. Distanța dintre două ventre sau două noduri consecutive este de ? 2 . Distanța dintre un nod și un ventru: Deci, distanța dintre

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
capete etc. În cazul firului studiat, distanța dintre două ventre consecutive va fi: ?. Deci, distanța dintre două ventre consecutive este de ?*. Distanța dintre două noduri consecutive: Deci, distanța dintre două noduri consecutive este de ?*. Distanța dintre două ventre sau două noduri consecutive este de ? 2 . Distanța dintre un nod și un ventru: Deci, distanța dintre un nod și un ventru consecutiv este de*. Când suflăm aer, mișcarea se transmite până la extremitatea liberă a tubului, trecând dintr-un

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
distanța dintre două ventre consecutive este de ?*. Distanța dintre două noduri consecutive: Deci, distanța dintre două noduri consecutive este de ?*. Distanța dintre două ventre sau două noduri consecutive este de ? 2 . Distanța dintre un nod și un ventru: Deci, distanța dintre un nod și un ventru consecutiv este de*. Când suflăm aer, mișcarea se transmite până la extremitatea liberă a tubului, trecând dintr-un mediu mai dens, în altul mai puțin dens, undele se reflectă, fără schimbare de semn

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Distanța dintre două noduri consecutive: Deci, distanța dintre două noduri consecutive este de ?*. Distanța dintre două ventre sau două noduri consecutive este de ? 2 . Distanța dintre un nod și un ventru: Deci, distanța dintre un nod și un ventru consecutiv este de*. Când suflăm aer, mișcarea se transmite până la extremitatea liberă a tubului, trecând dintr-un mediu mai dens, în altul mai puțin dens, undele se reflectă, fără schimbare de semn, întorcându-se. Pe drum ele se întâlnesc cu

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
liberă a tubului, trecând dintr-un mediu mai dens, în altul mai puțin dens, undele se reflectă, fără schimbare de semn, întorcându-se. Pe drum ele se întâlnesc cu undele ce se duc și interferează, dând naștere la noduri și ventre, după cum diferența de drum este egală cu un număr impar sau par de ? 2 . Într-un tub se formează mai multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Pe drum ele se întâlnesc cu undele ce se duc și interferează, dând naștere la noduri și ventre, după cum diferența de drum este egală cu un număr impar sau par de ? 2 . Într-un tub se formează mai multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
ventre, după cum diferența de drum este egală cu un număr impar sau par de ? 2 . Într-un tub se formează mai multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
sau par de ? 2 . Într-un tub se formează mai multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă și dacă o undă staționară are un anumit număr mărit de

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
multe ventre și mai multe noduri. Însă oricare ar fi numărul lor, la extremitățile tubului deschis avem întotdeauna ventre. În cazul prezentat, unda staționară are 4 noduri și 5 ventre. Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă și dacă o undă staționară are un anumit număr mărit de ventre și noduri, atunci se numește armonică și frecvența ei este

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
Dacă unda staționară are un număr minim de noduri și ventre, atunci unda staționară se numește fundamentală și are o anumită frecvență ce se determină cu o anumită formulă și dacă o undă staționară are un anumit număr mărit de ventre și noduri, atunci se numește armonică și frecvența ei este un multiplu întreg a frecvenței fundamentale. Un dispozitiv special construit poate produce un anumit sunet, poate avea un sunet fundamental de o anumită frecvență υ1 și mai multe sunete de

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
viteza v de propagare a undelor longitudinale , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a mediului elastic și densitatea acestuia. Când se suflă slab în tub, va lua naștere o undă staționară (sunet), formându-se la capete câte un ventru iar în interior un nod. Notând cu ? lungimea tubului, putem scrie, , unde υ - frecvența fundamentală a undei staționare (sunet). Cum în majoritatea tuburilor sonore se află aer, atunci viteza de propagare a sunetului v = 340 m/s, iar dacă

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
iar ca viteză se consideră v? = ? ? , unde E și ? sunt modulul de elasticitate a gazului și ? densitatea acestuia. Dacă în tub se suflă mai tare s-ar putea ca unda staționară să fie formată din 3 ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
? densitatea acestuia. Dacă în tub se suflă mai tare s-ar putea ca unda staționară să fie formată din 3 ventre și 2 noduri, încât se poate scrie: - frecvența undei staționare (sunet). Când unda staționară se caracterizează prin 3 ventre și trei noduri și se constată că frecvența ei este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
este egală cu dublu frecvenței undei staționare fundamentale. O asemenea undă staționară (sunet) se mai numește armonică de ordinul întâi. La o suflare și mai puternică în tub poate lua naștere o undă staționară (sunet), caracterizat de exemplu prin 4 ventre și 3 noduri. Lungimea tubului→ frecvența undei staționare (a sunetului) numită și armoica a doua a sunetului. Cu cât un sunet produs de un instrument are pe lângă sunetul fundamental de o anumită frecvență, un număr mai mare de armonice de

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
la celălalt capăt, pot lua naștere unde staționare (sunete) de anumite frecvențe și aceasta în funcție de tăria suflării în tub. La o suflare slabă în tub, ia naștere o undă staționară (sunet) caracterizată printr-un nod la capătul închis și un ventru la celălalt capăt deschis. Tuburile închise la un capăt și deschise la celălalt capăt au un ventru la extremitatea deschisă și nod la extremitatea închisă. Se formează astfel o undă staționară (sunet) fundamentală a cărei frecvență o aflăm punând condiția

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
în tub. La o suflare slabă în tub, ia naștere o undă staționară (sunet) caracterizată printr-un nod la capătul închis și un ventru la celălalt capăt deschis. Tuburile închise la un capăt și deschise la celălalt capăt au un ventru la extremitatea deschisă și nod la extremitatea închisă. Se formează astfel o undă staționară (sunet) fundamentală a cărei frecvență o aflăm punând condiția ? = ?, unde v este viteza undei staționare (sunetului) în tub și ? lungimea tubului. Când în

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
de o anumită natură, viteza va fi , unde E și ? sunt modulul de elasticitate și densitatea acestuia. La o suflare mai tare în tub, va lua de exemplu o undă staționară (sunet) ce va avea 2 noduri și un ventru. În afară de nod și ventru de la extremități, se va forma un nod intermediar. În acest caz lungimea tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
viteza va fi , unde E și ? sunt modulul de elasticitate și densitatea acestuia. La o suflare mai tare în tub, va lua de exemplu o undă staționară (sunet) ce va avea 2 noduri și un ventru. În afară de nod și ventru de la extremități, se va forma un nod intermediar. În acest caz lungimea tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua naștere o undă staționară

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
tubului lungimea tubului , frecvența primei armonice a unde staționare (sunet) în tub. La o suflare și mai puternică decât precedenta, în tub va lua naștere o undă staționară (sunet) care de exemplu va avea două noduri intermediare pe lângă nodul și ventru de la extremități și în acest caz se poate determina frecvența undei staționare (a sunetului), punând condiția:, unde n = 2. Cum avem: ?, frecvența undei staționare (sunet) sau frecvența armonicii de ordinul al doilea pentru n = 2. Semnificația lui n este

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
anumite condiții de excitare. a) Ambele capete ale coardei sunt fixe. D unda incidentă unda reflectată De-a lungul coardei de lungime ? se formează o undă staționară (sunet) cu n fuse, iar distanța dintre două noduri consecutive sau două ventre tot consecutive este de ? 2 . Deci, între ?, n și ? 2 este relația: ? , frecvența undei staționare (sunetului) în funcție de n, v și ?. Dacă în coardă iau naștere unde staționare longitudinale, atunci viteza acestora se ia , iar dacă

Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa (2009) [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]