15,817 matches
-
ne poartă prin diferite locuri și timpuri în „Scrisorile pelerinului”, un pelerin aflat în căutarea unui Ierusalim pe care nu-l găsește și care poposește din loc în loc prin Malta, stând de vorbă cu cavalerii, mergând printre palmierii Granadei, unde „verbele la timpul trecut/ se îneacă în prezent”, ajungând chiar și în nordicul Helsinki, unde „la ora zece noaptea/ soarele e încă pe cer”, sosind în Argentina, unde „am mai călătorit/ de la Apenini la Anzi cu Edmondo de Amicis”, revenind din
FILOZOFIA LIMBAJULUI LIRIC A „EXERCIŢIILOR DE ÎNVIERE” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 821 din 31 martie 2013 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_filozofia_l_octavian_curpas_1364712457.html [Corola-blog/BlogPost/345502_a_346831]
-
Mai este timp, mai este har Dar vremea-i scurtă...nu uita! Să nu vorbești când n-ai ce spune! Să nu vorbești când n-ai ce spune Și vorbe mii nu irosi Căci limba omului e dată Doar pentru verbul "a iubi! Când prin vorbirea ta creștine Tu n-aduci rod, n-aduci alin Zadarnică ți-e toată truda, Zadarnic ți-e orice suspin... Căci vorba dulce mult aduce Spuneau bătrânii mai de mult Și mult îmi place...mult mi-
OMAGIU DIVIN 17 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1793 din 28 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_luca_1448722133.html [Corola-blog/BlogPost/383008_a_384337]
-
îndatorit”. Ce s-a întâmplat cu cele trei sinonime, dintre care două neologisme , din latină și franceză? Pe care le-a păstrat limba? Pe toate. Pentru că, în timp, uzul limbajului românesc le-a cizelat, primenit și le-a transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple sinonime cu același înțeles. Limba română s-a îmbogățit cu trei cuvinte de bază, din care s-au format trei familii de cuvinte, verbele suferind și
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
transformat în verbele moderne „a obliga”, „a angaja” și „a îndatora”. Dar acestea nu mai sunt simple sinonime cu același înțeles. Limba română s-a îmbogățit cu trei cuvinte de bază, din care s-au format trei familii de cuvinte, verbele suferind și transformări în substantive: obligație, angajament, îndatorare și datorie, pe baza cărora s-au dezvoltat limbajele din diferite domenii: economic, juridic, social-cultural și chiar sportiv, cu diferite sensuri și înțelesuri. Sensuri folosite în diferite situații cu mesaje asemănătoare, dar
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
adoptate franțuzismele, a operat eliminarea articolului de la începutul cuvintelor, vocala „e” mut, sufixe și prefixe nefolosite de ea și a adăugat sufixele și prefixele specifice structurii sale de scriere și pronunție, precum și particule cerute de cazurile declinării substantivelor sau conjugarea verbelor. Numai după o astfel de „tratare” românească cuvântul străin intră în limba română, pieptănat și frezat românește. Să exemplific o asfel de „frezare” românească a unui cuvânt străin, foarte mult îndrăgit și folosit în comunicare de români. Când a „năvălit
LIMBA ROMÂNILOR-5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417551464.html [Corola-blog/BlogPost/371887_a_373216]
-
propice când cădeau popice nucile culese toamnele și burgul treceau prin livadă fără să mai vadă petele amurgul zborul un impas pasărea străină ne umplea de vină ultimul popas tandră o busolă scotea dintre ace clipele vorace plânsul de violă verbul absolut ruga în tăcere singura avere teama de rebut Referință Bibliografică: Ruga în tăcere / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RUGA ÎN TĂCERE de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Ruga_in_tacere_ion_untaru_1326873821.html [Corola-blog/BlogPost/361341_a_362670]
-
empiric nu i-a mai rămas ca ultimă opțiune de anvergură decât să alunge în mod fățiș din perimetrul ontologic al actualității Omul-Ființă - singura entitate conștientă de faptul că trebuie să valorizeze, în integralitatea lor, resorturile încărcate de finețe ale verbului „a gândi”. Perspectiva noii forme de imperializare postmodernă (cu alte cuvinte, vorbim aici despre o construcție conjuncturală, alcătuită dintr-o serie de structuri monolitice, uniformizante, de mare influență și dominație, analoage fostelor imperii din trecut) denotă, evident, epuizarea tuturor variantelor
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
Părintelui Stăniloae, un savant al tărâmului teologic, cu traiect destinic pornit din punctul fierbinte al îndoielii de Dumnezeu și ajuns, finalmente, la înțelegerea superioară a semnificației, printre altele, a două dintre entitățile lingvistice fundamentale, le-aș numi, din vocabularul creștinismului - verbele „a via” și „a învia”. De ce tocmai teologia Iubirii, așa cum a perceput-o prin har divin, în adâncul sufletului și al minții sale, Dumitru Stăniloae, să constituie reperul singular de ordin practic întru demontarea, bucată cu bucată, a proiectului antiuman
GLOBALIZAREA, UN MODEL EŞUAT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1460208777.html [Corola-blog/BlogPost/380924_a_382253]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > VIAȚA ÎNTRE DOUĂ GEAMANTANE Autor: Gabriela Blănariu Publicat în: Ediția nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului, mereu încuiate, mereu pe picior de plecare, niciodată pregătiți pe deplin... ne mistuim în iubiri de o clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul
VIAŢA ÎNTRE DOUĂ GEAMANTANE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1470055455.html [Corola-blog/BlogPost/366613_a_367942]
-
nr. 2040 din 01 august 2016 Toate Articolele Autorului Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului, mereu încuiate, mereu pe picior de plecare, niciodată pregătiți pe deplin... ne mistuim în iubiri de o clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul, ctitorim în cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună
VIAŢA ÎNTRE DOUĂ GEAMANTANE de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/gabriela_blanariu_1470055455.html [Corola-blog/BlogPost/366613_a_367942]
-
preaiubitului lor profesoriu Arune Pumnul” în anul 1866. În această oda funerară cu elemente de elegie care amintește de muzică sferelor, are un ton solemn, înalt, versul scurt, cu srofe cu o simetrie perfectă, unde se pot identifica repetiții, inversiuni, verbe la timpul prezent, la imperativ, pronume la persoana a doua, forma scurtă, epitete, hiperbole etc, imagini vizuale olfactive și auditive, sunt de reținut expresii poetice care-l anunță pe marele poet: geniu, nalt și mare,îngerii, cununi mirositoare, lacrima duioasa
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
c-un minut. încă un an s-a dus spre stele, l-am îngropat în neființă, în cercul nostru de inele de ne-mpliniri și neputință. între ce e și ce-ar mai fi, aproape totu-i fără rost, precum și verbul a iubi, între ce e și ce-ar fi fost. noi suntem fluturi efemeri zburând prin lumile de vis, ca mâine vine iarăși ieri, în cercul nostru cel închis. ne ridicăm mereu prin vreme, ne prăvălim ca-n dominou, așteptăm
ÎNCĂ UN AN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Inca_un_an_ion_ionescu_bucovu_1387865831.html [Corola-blog/BlogPost/347699_a_349028]
-
dumnezeiesc / Dinspre înalt, către noi, fiecare”. Rugăciunea omenească are totdeauna „replică” dumnezeiască. „La orizont, îmi pare uneori / Că se întâlnește cerul cu pământul / Iar peste toate înțelept Cuvântul / Aduce strălucirea dintre nori”. Cu adevărat, în poemele acestea, exprimându-mă în verbul lor, „Parcă din ceruri se adună / Și îngerii cu Tatăl Bun”. CEZARINA ADAMESCU. Versuri care ar impune interpretări semiotice pentru a dezlega „Spusul de Nespusul”. Versuri de sugestie, clădite ele însele pe magică interogație. Accent prin întrebare. „Sunt eu, ești
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
visul iubirii / și atât”. Introvertire camuflată în extravertire. „Tu, îndrăgostit de emancipare, / eu, aripă frântă de durerea zborului către tine, / ei lovindu-ne sufletele / cu noroiul din inimi, / Pentru că? / Pentru că... / iubirea”. Dinamică a relatării accelerată prin suprimarea elementului eminamente dinamic - verbul în funcție de predicat. Frază eliptică, materializată, susținută prin numire, adică substantival-pronominal. „Tu - un gând de tristețe, / eu - o spaimă de viață, / ei - singurătăți printre stele”. Energie orientată spre static. „Eu, o speranță, / el, o sclipire de fulger, / eu, fericire, / el, fericire
ARMONII CELESTE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 by http://confluente.ro/radu_botis_1476973923.html [Corola-blog/BlogPost/370731_a_372060]
-
aleluia! Dezamîgiți oamenii au părăsit pe Diana, Au plecat gânditori în Hamangia Uitând că o himeră altădată au iubit. A început iarăși urgia În Piață. Era epoca morții unui mit! Dumnezeu în mintea lor prindea viață! Abatere de la firesc Un verb ce-a încăput într-un Cuvânt Se roagă în silabe la mormântul unui sfânt Și o rimă rebelă ieșită din lege Se-așează rubin pe coroana unui rege; Iese icoana din cerul unei rostiri- Fraza încheie clipa din sfințiri. Poetul-verbul
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
clipa din sfințiri. Poetul-verbul unei abateri de la firesc Poartă sub aripi visul îngeresc, El este și ploaie, secetă și duh, Pasăre măiastră rătăcind prin văzduh. Adevărul din acrostih Această pagină de timp o scriu cu maci Elimin minciuna cu un verb curajos, Lumea se ascunde în păduri fără copaci, E vremea să iau poteca în spate și să pornesc pe jos S-au să mă refugiez în fraze fără cuvinte, Atunci când tai unghiile substantivului picior, Durere întoarsă pe dos în mănușa
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
Patria...? Oul Ce este... Crește Ce?! Imi răspunde ecoul O tristă poveste. Cei doi din mine In zodia gemeni sunt născut, Doi în unul, armăsari iuți la minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-o muză rătăcită pe orbită Celălalt simte epitetul ca arsură Și noaptea-n zori e înălbită
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1408766607.html [Corola-blog/BlogPost/376482_a_377811]
-
Vino cu barda ta și-nvie pământul adormit între ape! - Dar tu, Poetule? În harpa ta de gânduri aud numai o melodie.. - Am pătruns în noaptea cerului prin ochii Domnișoarei Pogany! - Aha! Mereu singur, scoți de sub unghiile timpului miez de verb - Până când, Ințelepții vor auzi țipătul din interiorul cuvântului! - Eu, acum percep numai durerea zborului “Păsării măiastre”! - Numai “măiastrele” tale pot prinde rădăcini în cer? - O Măiastră doarme la marginea Speranței... O vezi? - Doar pe cea din oglinda “Coloanei Infinitului”- fulger
DE VORBĂ CU BRÂNCUŞI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_brancusi_elisabeta_iosif_1329849350.html [Corola-blog/BlogPost/346796_a_348125]
-
la tine mi s-a dus....mi te-aș fi vrut, mi te-aș fi vrut...... IV. POATE...DOAR O CRATIMĂ..., de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2058 din 19 august 2016. Între bine și rău poate doar un verb știut și conjugat doar de noi... Între alb și negru poate doar curcubeul întors la rădăcini precum un fiu risipitor... Între noapte și zi poate doar amiaza vie și caldă ca o pâine coaptă pe vatră... Iar...între noi, doar
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
ce prind contur visez de-un timp,culoarea-n zbatere de-acorduria început să-mi doarăși să-mi cântefără orchestră,fără dirijor... XI. VIAȚA ÎNTRE DOUĂ GEAMANTANE, de Gabriela Blănariu , publicat în Ediția nr. 2040 din 01 august 2016. Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului, mereu încuiate, mereu pe picior de plecare, niciodată pregătiți pe deplin... ne mistuim în iubiri de o clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
publicat în Ediția nr. 2040 din 01 august 2016. Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului, mereu încuiate, mereu pe picior de plecare, niciodată pregătiți pe deplin... ne mistuim în iubiri de o clipă făcând din ele verbe la trecut, ne înălțăm din căderi învățând singuri ce-i zborul, ctitorim în cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
cenușă zidiri cu noi înșine în temelii, înflorim din rădăcini și rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două paranteze ne conjugăm diurn, necenzurați, uneori împreună alteori pe cont propriu, și alte verbe-ale trăirii.... ... Citește mai mult Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului,mereu încuiate,mereu pe picior de plecare,niciodată pregătiți pe deplin...ne mistuim în iubiri de o clipăfăcând din ele verbe la trecut,ne înălțăm din căderiînvățând singuri ce-i zborul,ctitorim în
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
pe cont propriu, și alte verbe-ale trăirii.... ... Citește mai mult Între două verbe ca între două geamantane păstrate în spatele gândului,mereu încuiate,mereu pe picior de plecare,niciodată pregătiți pe deplin...ne mistuim în iubiri de o clipăfăcând din ele verbe la trecut,ne înălțăm din căderiînvățând singuri ce-i zborul,ctitorim în cenușă zidiricu noi înșine în temelii,înflorim din rădăciniși rodim prin copii.... acolo, între ele, ca între două parantezene conjugăm diurn,necenzurați,uneori împreunăalteori pe cont propriu,și
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Blănariu , publicat în Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015. "Hristos ni se dă nouă, mort, înviat si înălțat la cer" - Sf.Apostol Pavel Acum, când Condiționalul nu mai e si Optativ, Conjunctivul, fără vreun merit anume, a devenit Imperativ, Verbul "a fi" nu mai e sinonim cu "a exista". Ori (și mai trist), "a trai", Acum învățăm toți, că multe din cele "firesti" , altădată, nu mai sunt asa cum le știam...acum.... Cu toate acestea, acum, ca-ntotdeauna, știm ce
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
nu-i așa ? - promisiunea e promisiune - și...la ... Citește mai mult "Hristos ni se dă nouă, mort, înviat si înălțat la cer" - Sf.Apostol PavelAcum, când Condiționalul nu mai e si Optativ, Conjunctivul, fără vreun merit anume, a devenit Imperativ, Verbul "a fi" nu mai e sinonim cu "a exista". Ori (și mai trist), "a trai", Acum învățăm toți, că multe din cele "firesti" , altădată, nu mai sunt asa cum le știam...acum.... Cu toate acestea, acum, ca-ntotdeauna, știm ce
GABRIELA BLĂNARIU by http://confluente.ro/articole/gabriela_bl%C4%83nariu/canal [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]