75 matches
-
oferindu-se în Sfânta Euharistie. Împărtășindu-te de Hristos ca viață și comuniune poți vorbi după aceea de o comunicare a Lui până la noi și prin cuvintele Sale, încorporate în Sfânta Scriptură ori în Sfânta Tradiție, căci altfel totul este verbalism sectar, fraze învățate mecanic din textele Scripturii și răstălmăcite după bunul plac. O, frate creștine nu tu definești modul și participarea la viața lui Iisus Hristos. Ea este dată în Biserică din Ziua Cincizecimii. Duhul Sfânt, este Persoana care umple
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2005 din 27 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1467010067.html [Corola-blog/BlogPost/378172_a_379501]
-
culminant în Sfânta Euharistie. Împărtășindu-te de Iisus Hristos ca viață și comuniune, poți vorbi după aceea de o comunicare a Lui până la noi toți, prin cuvintele sale încorporate în Sfânta Scriptură ori în Sfânta Tradiție, dacă nu, totul este verbalism sectar, fraze învățate mecanic din textele Scripturii, răstălmăcite după bunul plac. Potrivit învățăturii unui alt mare teolog al Bisericii - Sf. Nicolae Cabasila, „vremea aceasta (a Euharistiei) înseamnă vremea aceea (a Iconomiei), prin această Sfântă Taină noi fiind contemporani evenimentelor trecute
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_euharistica_.html [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
pionieri în îndeplinirea îndatoririlor ce le revin.[...] Uneori, datorită grabei și formalismului unor îndrumători adulți, montajele literare-muzicale sînt lipsite de valoare artistică. Astfel, se recită multe versuri care nu reușesc să contureze o idee tematică clară, accentuând doar impresia de verbalism [...]. - Brigada artistică e foarte cunoscută, fiind prezentă în mai toate unitățile pionierești. Programul de brigadă își propune să prezinte, cu ajutorul versurilor, dialogurilor, al cîntecelor și al mișcării împrumutate din genul estradei, realizările obținute în activitatea școlară și pionierească, în comportarea
„Mulțumim pentru copilăria noastră fericită”: Spectacolul cu copii în România anilor 1980 () [Corola-website/Science/295691_a_297020]
-
dat metodei fundamentate Îndeosebi pe gramatică, Învățații și profesorii vremii voind să știe cu precizie despre ce vorbesc. Esența metodei consta În a evidenția raporturile ce există Între cuvânt, concept și ființă. Această preocupare este cât se poate mai contrară verbalismului de care a fost acuzată, de prea multe ori, scolastica. Dialectica reprezenta acea metodă care problematiza obiectul cunoașterii, În procesul de producere și susținere a unor teze contrare, relative la același obiect, la aceeași temă. Metoda urmărea să pună la
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
motivul oglinzii, cel al nurilor sunt, în stihurile lui V., de origine cultă. Se pare că poetul avea o întinsă cunoaștere a liricii europene. Ecouri din lirica populară, prezente, nu capătă o deosebită expresivitate. Versurile se mișcă în abstracții și verbalism complicat, uneori ajungând însă și la gingășie, precum în comparația iubirii cu floarea ce se întoarce după soare ori în metafora ochilor îndrăgostiți, care singuri pot oglindi întreaga frumusețe a celei fără seamăn: „Nici într-un fel nu te-apuc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290402_a_291731]
-
altor metode, întrucât aceste metode solicită un vocabular destul de dezvoltat la elevi, iar pentru cei cu deficiențe mai accentuate acest lucru este mai greu de atins. Nu în ultimul rând, în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aceste metode solicită un vocabular destul de dezvoltat la elevi, iar pentru cei cu deficiențe mai accentuate acest lucru este mai greu de atins. Nu în ultimul rând, în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este contraindicată
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
organizarea unor ateliere de formare a managerilor în educația adulților, sub genericul „formarea formatorilor”. În aceste ateliere se utilizează tehnici interactive ca dialogul nonverbal și discuția de grup. Ce constată? Prea multă gesticulație, lipsa deprinderilor de a comunica, excesul de verbalism, o înțelegere redusă a rolului și resurselor managerului cultural. Din discuții cu participanții la asemenea activități rezultă că aceștia au indentificat următoarele metode eficiente de educație a adulților: dialogul, seminariile și discuțiile libere, filmele documentare și demonstrațiile, mesele rotunde, atelierele
[Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Întregi din dicționare, Învață limbi străine sau inventează o limbă nouă cu o gramatică și sintaxă inventată de ei. Pot reține ușor denumiri, chiar dacă sunt lungi, nume de oameni de seamă, poeme, cântece. Dar În toate cazurile elementul semnificativ rămâne verbalismul solitar cu sine, pentru sine. La ei limbajul nu are o funcție de comunicare cu ceilalți. Indiferența, opacitatea la ce i se vorbește e ceva obișnuit. Nu răspunde când e strigat, pare indiferent la zgomote. Pot apărea și regresiuni ale limbajului
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
moderne cu cele tradiționale care să determine antrenarea elevilor În activitatea de Învățare constituie calea ce asigură succesul În predarea istoriei. Selectarea metodelor active nu presupune Însă renunțarea la cele tradiționale ci o diminuare a celor cu caracter expozitiv. Formalismul, verbalismul acestor metode pate fi diminuat dacă elevii vor fi solicitați pe parcursul lecției să argumenteze, compare, clasifice, ordoneze evenimentele istorice. În cadrul orelor de istorie metodele predominante sunt: explicația, conversația, demonstrația, problematizarea, Învățarea prin descoperire, modelarea. În ultima vreme se utilizează din ce În ce mai
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Simina Grigoruţă, Elena Semen () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93547]
-
spațiului de învățare, când ar trebui asigurat un echilibru între activitățile statice și cele dinamice; activitatea opțională se derulează predominant în grupuri mici; în privința metodelor folosite se constată uneori: necunoașterea metodelor noi, folosirea cu predilecție a strategiilor didactice tradiționale, a verbalismului excesiv, lipsa de stimulare a copiilor în participarea directă și activă în învățare, datorită folosirii metodelor expozitive; materialele și echipamentele care însoțesc explicațiile educatoarei și procesul de învățare al copiilor variază de la insuficiente, vechi, deteriorate, tradiționale, inadecvate vârstei, inadecvate temei
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
ale expresiei: 1) tulburări ale mimicii; 2) pseudoexpresii (fenomene fără semnificație explorabilă fără context coerent - râsul, plânsul pseudobulbar); 3) manierismul (în care mijloacele de expresie le lipsește simplitatea și naturalețea); 4) teatralismul (în care autenticitatea este dubioasă - dominând facticele); 5) verbalismul. Cu aceste alterări vine încontact nu numai medicul psihiatru ci și medicul din orice cabinet de consultații sau de la patul bolnavului. Încercările de a sistematiza fiziognomia, după scopul lor se împart în: a) tentative referitoare la expresia emoțiilor. Este caracteristică
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
reale sau substituitele acestora în vederea asigurării unei baze perceptive (concret senzoriale), sugestive, activități de predare- învățare, a confirmării unor adevăruri, ori a facilitării executării corecte a unor acțiuni și a formării deprinderilor și comportamentelor corespunzătoare. Demonstrația scoate învățământul din verbalismul lui, adeseori excesiv și formal, înlesnește însușirea cunoștințelor și a deprinderilor pe calea cea mai scurtă și cu o bună păstrare în memorie. Utilizarea demonstrației la disciplinele agronomice constă în: a. distribuția materialului didactic elevilor, individual sau pe grupe mici
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
sentiment sau ca experiență sufletească și morală, regretul are două aspecte: aă Un aspect exterior, comunicabil și, prin urmare, transmisibil, putând a fi Înțeles de ceilalți, manifestat printr-o stare de dezolare, tristețe, inactivitate, mimică ștearsă, privire abătută, voce stinsă, verbalism tematic legat de acțiunea care a declanșat regretul. bă Un aspect interior, incomunicabil și, implicit, netransmisibil, care rămâne de neînțeles pentru ceilalți, Întrucât este o experiență sufletească strict personală și interioară a individului respectiv, care este trăită de către acesta În
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care copilul trăiește și Își Împlinește experiențele. Acesta trebuie să fie bogat În posibilități, pentru ca tatonarea să fie rapidă, complexă și profundă, mai sigură pe rezultatele sale. Pe scurt, mediul organizat poate ajuta copilul. Educația tradiționalistă bazată pe autoritarism și verbalism poate duce la greșeli, căci nimeni nu poate trăi experiența pentru noi. Totuși nu se poate trece de la o extremă la alta: de la totalitarism la delăsare. Pedagogul poate construi așa numitele mânere de ajutor de care copilul poate să se
GHID METODOLOGIC PRIVIND PROFILAXIA COMPORTAMENTULUI DEVIANT AL ELEVILOR MANAGEMENTUL COMPORTAMENTULUI ŞCOLAR by MIHAELA BĂSU () [Corola-publishinghouse/Science/1155_a_1877]
-
al limbajului verbal. Și nu spun „verbal” din întâmplare. Ba chiar subliniez. S-au spus atât de multe din ’68 până în ’70, încât, pentru o bucată de vreme, ne putem lipsi de cuvinte: s-a ajuns la capătul verbalității, iar verbalismul a fost noua ars retorica a revoluției (gauchism-ul, boală verbală a marxismului!). Deși pletele - reabsorbite de furia verbală - nu mai vorbeau în mod autonom destinatarilor zăpăciți, eu am găsit totuși puterea să-mi ascut capacitățile decodificatoare și, în zgomotul acela
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
unul de tip irațional și pragmatic: autoritatea pe care o atribuim în mod tacit acțiunii are un caracter subcultural așadar, în esență, de dreapta” și 2. „Noi am fost adoptați și de instigatorii fasciști, care se amestecă cu revoluționarii verbali (verbalismul poate duce însă și la acțiune, mai ales când o mitizează), și reprezentăm o mască perfectă nu doar din punct de vedere fizic - curgerea și unduirea noastră dezordonată tind să omologheze toate fețele -, ci și din punct de vedere cultural
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
i se potriveau. Una dintre ele este urgența șantajistă, neliniștea nevrotică a realizării imediate a reformelor. Originea culturală a unei asemenea urgențe este nobilă: acel „Paradise now” al Noii Stângi americane precontestatare (adică un univers cultural tipic „reformist”). În schimb, verbalismul și terorismul prin care astăzi se exprimă în mod normal o asemenea urgență (este și cazul articolului în chestiune) au o origine mai puțin nobilă: ele se nasc direct din înclinațiile culturale ale micii-burghezii italiene, etern obsedate și ațâțate la
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
învățământ centrat pe autonomia școlarilor, care formează personalități independente și responsabile. Astfel, profesorul devine prin experiență și cunoștințe, primus inter pares care prin observații pe viu suscită interesul elevilor, îi determină să experimenteze, să realizeze și să analizeze. Înlocuindu-se verbalismul cu activitatea practică se dorea cultivarea spontaneității creatoare, a spiritului critic și a flexibilității. Teoria educațională a antropologului austriac Rudolf Steiner, aplicată începând cu 1919 sub denumirea de școala Waldorf, acorda o atenție specială educației artistice și practice. Înlocuind notele
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3060]
-
introducerii lui În desfășurarea lecției. Întrucât gândirea presupune concomitent imagini și operații se impune ca procesul de Învățământ să asigure un echilibru Între ele. Folosirea exagerată și incorectă din punct de vedere pedagogic a acestor mijloace poate duce la, un „verbalism al imaginii”; când se produce substituirea operativului cu ilustrativul, activitatea intelectuală restrângându-se la simple asociații Între imagini, prin aceasta destrămându-se echilibrul dintre cele două laturi ale gândirii.Totul depinde de modul În care sunt integrate În ansamblul celorlalte
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
Mihail Dragomirescu, Margareta Mărculescu și Ionel Teodoreanu, scrie despre Mihail Dragomirescu - Profesorul-criticul-literatul, în timp ce Ioan Al. Bran-Lemeny recenzează Puncte cardinale în haos de Nichifor Crainic, iar Ioan Ludu, în Despre literatura modernistă, se declară împotriva „literaturii corcite, de bâlci și de verbalism hibrid”, în acord cu opiniile lui Mihail Dragomirescu, Octavian Goga și N. Iorga. Treptat publicația capătă o certă orientare de extrema dreaptă. În 1937 Nae Ieremia vorbește despre Corneliu Zelea Codreanu, în 1938, în articolul Spiritul literaturii fasciste, Anton Balotă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289037_a_290366]
-
come lo è șui suoi seguaci (Ugo Spirito e altri) che cercano sulla scorta della filosofia di Gentile di dare corpo a una ipotesi "corporativa" nell'ambito del fascismo e în polemică con i liberali. Benché Gramsci irrida al loro verbalismo e alla loro incompetenza economică, egli riconosce che la concezione dello Stato di Gentile (notte în cui tutte le vacche sono nere, poiché per Gentile "tutto è Stato") apre la stradă almeno a superare alcune unilateralità di Croce, da cui
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
Orice dorință, sentiment sau atitudine se poate transforma Într-o voce. Există module afective foarte vorbărețe, așa cum sunt dorințele. „Din bogățiile inimii vorbește gura”, spune un vechi proverb. Dorința de a cuceri sau cea de a face rău trezesc un verbalism inepuizabil. Există sentimente care vorbesc - bucuria, de exemplu - și sentimente taciturne - tristețea și plictisul. Aceste voci tind să devină Înfumurate, să-și proclame independența, intrând Într-o realitate care merge dincolo de cuvinte. Uneori dobândesc o asemenea autonomie, Încât subiectul uită
[Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
este "să grăbească dezvoltarea copilului", Jean Piaget le-a răspuns: "Nu cred că scopul este de a grăbi, scopul trebuie să fie de a exploata toate posibilitățile unui stadiu determinat; dacă nu se întâmplă așa, elevul capătă obiceiul iremediabil al verbalismului"68. De obicei, în prezența autorității deontice, învățarea este redusă la simpla transmitere de cunoștințe și la eventualele reflecții provocate elevului de abaterile comportamentale tipice unui profesor care pune în joc eminamente autoritatea deontică: rigiditate, închistare, negarea sau mimarea dialogului
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
astfel de interpretare sugerează posibila „Învățare” a științei (a materiei de studiat) Înainte de toate ca un proces, ca un act de construcție a cunoașterii (de elaborare a cunoștințelor), bazat pe experiența proprie. Această orientare euristică vine ca o reacție la verbalismul și formalismul instaurate vreme Îndelungată În practica școlară și Întreținute adeseori și astăzi. Astfel, timp Îndelungat a dominat o mai veche concepție potrivit căreia școala ar avea menirea să transmită tineretului un corp de cunoștințe precis determinate și de imediată
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]