300 matches
-
proces de învățământ, la toate disciplinele școlare, precum și în cadrul activităților extradidactice. Capacitatea de exprimare se formează și se perfecționează prin solicitarea efortului intelectual al elevilor, prin punerea sistematică a lor în situația de a exersa, într-o formă sau alta, verbalizarea, pe cât posibil în mod liber. Exersarea verbalizării libere, în special de către elevii cu greutăți în exprimare, creează premisele depășirii dificultăților de adaptare la specificul muncii școlare, le stimulează încrederea în posibilitățile de a relata aspecte din experiența personală, din impresiile
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
precum și în cadrul activităților extradidactice. Capacitatea de exprimare se formează și se perfecționează prin solicitarea efortului intelectual al elevilor, prin punerea sistematică a lor în situația de a exersa, într-o formă sau alta, verbalizarea, pe cât posibil în mod liber. Exersarea verbalizării libere, în special de către elevii cu greutăți în exprimare, creează premisele depășirii dificultăților de adaptare la specificul muncii școlare, le stimulează încrederea în posibilitățile de a relata aspecte din experiența personală, din impresiile și observațiile pe care le-au făcut
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
publice deveniseră minunate prilejuri de a vorbi câte-n lună și-n stele. Iar dacă cineva avusese norocul să vadă un film la care tânjeam cu toții, trebuia neapărat să-l povestească. Producția orală, conversația cu tot ce are ea, exercițiul verbalizării depășeau cu mult producția scrisă. Pe bună dreptate, Andrei Pleșu considera că „euforia oralității explică, în opinia lui, absența literaturii de sertar și a samizdatului. Totul se consuma în «agora» discretă a dialogului, a cuvântului neconsemnat, a volatilității” (1994). Scrisul
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
psihică fiind rezultatul transformării unor acțiuni materiale exterioare în planul reflectării, adică în planul percepției, al reprezentării și al noțiunilor. Acțiunea umană are patru proprietăți primare: a. nivelul la care se efectuează (acțional în plan exterior cu obiectele, în planul verbalizării, interior la nivel mental); b. măsura generalizării acțiunii; c. completitudinea operațiilor efectiv îndeplinite; d. măsura automatizării acțiunii. Etapele învățării acțiunilor mentale sunt: familiarizarea cu sarcina; etapa constituirii reprezentării preliminare a sarcinii; execuția acțiunii, maturizarea ei; trecerea acțiunii în planul vorbirii
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Tulburările de limbaj sunt cu atât mai accentuate cu cât este mai severă deficiența mintală. Aceste manifestări diferențiază o întârziere patologică de limbaj de o întârziere pe model normal. Copiii cu întârziere pe model normal dau semne de înțelegere a verbalizărilor din anturaj (înțeleg înainte de a vorbi). După ce vorbesc, întârzierea se manifestă în raport cu nivelul mediu al dezvoltării vorbirii pentru vârsta cronologică respectivă: vocabularul este mai sărac, redus la cuvinte uzuale, iar posibilitățile de formulare a propozițiilor sunt limitate. Cazul patru este
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
avea în vedere următoarele aspecte: - selectarea materialului didactic potrivit funcției pe care o are intuiția în învățare; - folosirea rațională și adecvată a materialului didactic; - solicitarea intensă a elevului în efectuarea unor activități variate de manipulare, observare, selectare, analiză, sinteză, comparație, verbalizare etc.; - dozarea atentă a raportului dintre cuvânt și intuiție (tendința de a verbaliza în exces, fără a oferi suficient timp pentru secvența intuitivă a învățării). Acest principiu are o relevanță mai mare în cazul elevilor cu deficiențe mintale și senzoriale
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
întrucât aceste metode solicită un vocabular destul de dezvoltat la elevi, iar pentru cei cu deficiențe mai accentuate acest lucru este mai greu de atins. Nu în ultimul rând, în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
un vocabular destul de dezvoltat la elevi, iar pentru cei cu deficiențe mai accentuate acest lucru este mai greu de atins. Nu în ultimul rând, în cazul metodelor expozitive, educatorii trebuie să facă distincție între verbalism și verbalizare, verbalismul fiind o verbalizare exagerată, fără valențe educative. Metodele interogative (în special cele bazate pe conversație euristică) favorizează descoperirea noului, exersarea proceselor psihice, clarificarea, sintetizarea, consolidarea și sistematizarea cunoștințelor, verificarea și evaluarea performanțelor. Conversația tradițională (catehetică) de cele mai multe ori este contraindicată în cazul elevilor
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la consolidarea și exersarea deprinderilor de așezare în perechi, comparare, numărare conștientă, de exersare a cardinalului și ordinalului, de familiarizare cu operațiile aritmetice și de formare a raționamentelor de tip ipotetico-deductiv. Jocurile logico-matematice sunt jocuri didactice matematice care introduc, în verbalizare, conectorii și operațiile logice și urmăresc formarea abilităților pentru elaborarea judecăților de valoare și de exprimare a unităților logice. Jocurile logico-matematice oferă posibilitatea familiarizării copiilor cu operații cu mulțimi. Orice noțiune abstractă noțiunea de mulțime - devine mai accesibilă, poate fi
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
evoluția lui; să stimuleze inițiativa și inventivitatea elevilor; să controleze respectarea regulilor; să observe comportamentul copiilor, relațiile dintre aceștia; să-i activeze pe toți la joc. În desfășurarea jocului este esențială activizarea conștientă de continuă căutare, de descoperire a soluțiilor, verbalizarea acțiunilor, exprimarea rezultatelor obținute. Complicarea jocului se realizează după ce se constată că întrg colectivul de elevi a executat corect elementele de detaliu. Pentru a asigura transferul deprinderii se pot introduce noi elemente de joc, sau se pot complica sarcinile jocului
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
de prenumerație Perioada prenumerației din clasa I, la fel ca și perioada preoperatorie din grădiniță este caracterizată de: utilizarea exercițiului cu material individual și a jocului didactic ca metodă sau ca formă de organizare a lecției; învățarea prin acțiune și verbalizarea acțiunilor; utilizarea materialelor didactice individuale și a unor tehnici de comunicare specifice grădiniței. „Una dintre premisele psihopedagogice esențiale în formarea numărului este apariția la vârsta de 6-7 ani a reprezentărilor despre conservarea numerică și invariația numărului (cardinalul unei mulțimi nu
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
apoi în activitatea și viața socială de mai târziu. Dar, realizarea acestui obiectiv major și dezvoltarea normală a limbajului se realizează numai sub influența adultului, în cadrul procesului instructiv-educativ prin: audiția pronunțării corecte, comunicării de zi cu zi, exercițiul verbal, prin verbalizarea activității prezente și trecute, dar mai ales pe calea însușirii cuvântului în perceperea directă a situației. Pe măsură ce își însușește vorbirea, copilul poate fi educat mai ușor. De exemplu, prin intermediul cuvântului se contribuie la educarea lui intelectuală. Cuvântul - întrebuințat sub formă
Caleidoscop by Carmen Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93506]
-
îmbogățește ca modalități de comunicare cu "limbajul cibernetic", caracterizat prin mixtura unor segmente comunicaționale clasice și, implicit, prin transmorfoza unor mijloace de comunicare. (C2) Globalizarea comunicării implică apariția comunicării subsidiare cataverbale. (C3) Suntem martori la apariția unei noi etape a verbalizării, reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
iuni s(vir(ițe (n mod obi(nuit nu sînt destul de u(or formulate de actori, fie c( nu dispun de cuvintele corespunz(toare, fie c( nu doresc s( vorbeasc( despre acestea. Observarea direct( a acestor situa(îi va substitui verbalizarea lor. Mul(imea Grupurile vaste (i mul(imile constituie forme de ac(iune colectiv( dificil de cunoscut (i analizat prin metodele obi(nuite (n (tiin(ele sociale. Observa(ia poate s( tind( spre cunoa(terea formelor de organizare proprii mul
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
așa cum le resimt aceștia. Se sfidează boala printr-o atitudine entuziastă și prin descoperirea unui sens al existenței. Cei mai potriviți subiecți pentru acest tip de terapie sunt cei cu un coeficient de inteligență peste medie și cu capacitate de verbalizare a emoțiilor. Se încurajează independența clienților în fața factorilor pseudodeterminați care îi obligă la retragerea din activitățile sociale. Cele mai întâlnite tehnici sunt fantezia și reveria, tehnicile de educare a voinței, tehnicile dramatice. Analiza tranzacțională (reprezentanți: E. Berne, J. Dusay, Th.
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
practicarea sistematică și regulată; * presupune persuasiune, care poate fi externă, atunci când relaxarea se face cu ajutorul terapeutului, și internă atunci când subiectul ajunge să practice singur după ce a depășit fazele de învățare; * în cursul practicării relaxării este absolut necesară o anumită verbalizare a efectelor pe care trebuie să le obțină subiectul, această verbalizare având de asemenea un rol sugestiv și autosugestiv; * pentru realizarea cu succes a relaxării este necesar un aport imaginativ sporit din partea subiectului, pentru ca el să poată trăi deplin
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
relaxarea se face cu ajutorul terapeutului, și internă atunci când subiectul ajunge să practice singur după ce a depășit fazele de învățare; * în cursul practicării relaxării este absolut necesară o anumită verbalizare a efectelor pe care trebuie să le obțină subiectul, această verbalizare având de asemenea un rol sugestiv și autosugestiv; * pentru realizarea cu succes a relaxării este necesar un aport imaginativ sporit din partea subiectului, pentru ca el să poată trăi deplin starea de relaxare și să beneficieze de efectele acesteia, trebuie să
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
poate organiza nici o supraveghere terapeutică a Christinei „deoarece aceasta se simte bine”, după cum afirmă ea însăși și părinții săi. Un an mai târziu, în aceeași perioadă, o a doua spitalizare s-a dovedit necesară: ea prezintă acum dificultăți extreme de verbalizare, suferința este exprimată prin sentimentul de devalorizare, de pierdere a oricărei dorințe, de sentimentul că nu poate fi ajutată. Dorința de a muri se află pe primul plan: Christine dorește să se autodistrugă deoarece se simte „prea prăbușită, incapabilă să
[Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
față de propria țară). În teoria liderului transformațional accepțiunea termenului „carismă” cuprinde caracteristicile definitorii ale acestui tip de conducere (Bass, 1990 apud Robbins, 1998): inspirarea oamenilor prin comunicarea unor așteptări mari ale liderului, utilizarea simbolurilor pentru a concentra și focaliza eforturile, verbalizarea obiectivelor importante într-o manieră simplă; stimularea intelectuală a membrilor echipei prin promovarea acțiunilor inteligente, a raționalității și prin abordarea atentă a problemelor; considerația individualizată prin acordarea atenției fiecărei persoane din grup, tratarea individuală a fiecărui angajat, prin furnizarea suportului
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
depășite de o nouă realitate socială; interpretarea demonologică a realității, care suprapune o realitate fictivă - populată mai degrabă de persoane rele decât de probleme aparent imposibil de soluționat - peste cea reală; refuzul de a conștientiza o situație amenințătoare, negată prin verbalizare iluzorie; sau dependența față de infinita maleabilitate a unei realități aparent greu de controlat. Oamenii reacționează la situațiile sociale prin modele repetitive de comportament. Aceeași situație, identificată cu cele precedente, evocă același răspuns. Ipotetic, mintea umană are pregătit un număr de
[Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
problemelor. Cea mai importantă descoperire a fost interacțiunea statistică dintre tipul de instructaj și scorurile de asimilare-explorare, care demonstrează că asimilatorii au fost avantajați de îndemnul la explorare și vizualizare, în timp ce exploratorii au fost favorizați de îndemnul la analiză și verbalizare. Rezumat Rezultatele lui Martinsen și Kaufmann (1991) arată că stilurile cognitive reprezintă o dimensiune a diferențelor individuale cu un considerabil potențial. O asemenea dimensiune trebuie să fie luată în considerare în cercetările experimentale. Rezultatul referitor la faptul că asimilatorii „vor
[Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
referinței și identității / 115 2.2. Normativitate și justificare a posteriori a conduitelor / 117 3. Relații interne / 123 3.1. Sisteme centrale și periferice / 123 3.2. Elemente descriptive, normative, funcționale și prioritare / 131 Capitolul 4 Abordarea conținuturilor / 137 1. Verbalizări / 137 1.1. Mișcarea conversațiilor / 137 1.2. Tipuri de discurs analizate / 142 2. O abordare monografică: muzică și societate / 145 2.1. "Muzicalizarea" socialului / 145 2.2. Consum și practici creative / 148 2.3. Joc și transă / 150 3
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și o explorare efectivă a gîndirii în cotidian. * Propunerea cîtorva piste de abordare a dimensiunilor non-lingvistice ale RS (imagini, reprezentări figurative). * Prezentarea unei prime abordări a structurii prin intermediul tehnicilor asociative și construirea "cunoștințelor de bază" pe care le permit. 1. Verbalizări 1.1. Mișcarea conversațiilor Construcția datelor pentru studiul reprezentărilor sociale poate să rezulte în același timp din proceduri experimentale și din cercetări monografice. Ancheta de teren, după Școala de la Chicago, etnometodologia și dezvoltarea psihologiei clinice permit o înțelegere diferită, dar
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
serate). Discursul pe marginea stilurilor muzicale uderground evocă efecte comparabile cu cele ale faimosului "fluid mag-netic", descris de istoricii conceptului de hipnoză (Chertok, Stengers), care trimite la cele patru dimensiuni principale ale RS a acțiunii muzicale (Seca, 2001, pp. 25-30): verbalizarea agresiunii corporale și mentale, cauzate de fluid; interesul pentru ambianță și necesitatea unei circulații a emoțiilor; analogia recurentă cu efectele drogurilor psihotrope; căutarea controlului plăcerii muzicale și tehnice. Mesajele fluidice ale grupurilor oscilează între trei tipuri: cel al "sloganului", care
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
un decret prin care s-a hotărât ridicarea Domului din Milano) pesemne exclusiv din nevoia de a umple pagina, pentru că simțirea îi pare amorțită cu totul, iar eterna justificare vizând disproporția dintre intensitatea emoției și caracterul limitat al posibilităților de verbalizare ("pentru a nu risipi vorbele în zadar descriind ce nu se poate descrie"44), date fiind circumstanțele, nu izbutește să convingă pe nimeni. Așadar, voiajurile lui Lovinescu sfârșesc așa cum au început: în citat, în carte. Prin spațiul geografiei reale scriitorul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]