71 matches
-
îi substituie acesteia un mod de exprimare pozitiv. Fără îndoială că doar în relație cu înlocuirea trebuie să concepem și alte căi de degajare care implică, potrivit lui Lagache, diverse modalități de înlocuire, și anume: • repetiția acționată, prin rememorarea gândită și verbalizată; • identificarea (care-l face pe subiect să se confunde cu experiența trăită), prin obiectivare (care-i permite să ia distanță față de această experiență trăită); • disocierea, prin integrare; • inhibiția, prin control; • obediența, prin experiență. Lagache acordă o atenție deosebită sublimării, clasată
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
gândite în mod deschis și clar, exteriorizate și, mai ales, rostite. Capacitatea de a spune (de a verbaliza) este revelatoare pentru calitatea conștientă a conținuturilor mentale. Vorbim, din aceste motiv, de reprezentare de cuvinte. Dacă tot ceea ce poate fi spus, verbalizat, numit este conștient, prin opoziție, ceea ce nu poate fi spus, exprimat în cuvinte este inconștient. Vorbim în cazul inconștientului de reprezentare de imagini. Este motivul pentru care visele, produse de inconștient, sunt practic făcute din imagini, iar schimburile verbale, în măsura în care
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și decizii care conduce la îndeplinirea unei sarcini/rezolvarea unei probleme. Modelele mentale și de învățare specifice cunoașterii procedurale sunt centrate pe o finalitate clară (obiectiv de îndeplinit). Cunoașterea procedurală este de cele mai multe ori de tip tacit, mai dificil de verbalizat și explicat (în comparație cu cea declarativă). Procedurile presupun dezvoltarea unei memorii de tip algoritmic, sintactic. Chiar dacă are o puternică dimensiune tehnică, prin faptul că procedura aplicată are o sintaxă clară, dimensiunea subiectivă este puternic implicată în acest tip de cunoaștere și
Învățarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar by Lucian Ciolan () [Corola-publishinghouse/Science/2333_a_3658]
-
forța excesului în constituirea omului suveran. Acest "om al surplusului" care nu se adaptează micimilor contabile. Fără să-l uităm pe G. Deleuze: "Ne servim de excedent pentru a inventa noi forme de viață". Chiar dacă faptul nu este conștientizat sau verbalizat ca atare, această preocupare pentru calitativ pare a prevala în practicile anomice despre care am vorbit. Să-ți creezi viața, să creezi în viața ta. Să te bucuri în prezent de ceea ce-ți este dat să trăiești. Iată tipul
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
și salata de cuvinte, acțiuni involuntare și impuse, baraje ale discursului sau acțiunii. în timp, peste depanarea mută a amintirilor, apar veleetăți de abstractizare, anumite senzații parazitare (fenomene simple, pure și anideice), fenomene care vor deveni în faza de stare verbalizate, individualizate, tematizate. Aceste fenomene se însoțesc de intuiții abstracte, opriri a gândirii, gândirea amintirilor. Tabloul se va completa în timp cu apariția de, halucinații auditive clasice: verbale, obiective, individualizate și tematice. La acestea se adaugă fenomene de automatism motoriu (gesturi
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
al memoriei colective reprezintă deja o etapă consumată 51. Soluțiile ar putea veni acum din studiile dedicate mass-mediei, respectiv din cele de sociologie și psihologie socială. Plecând de la presupoziția că memoria colectivă este rezultanta unor acțiuni de comunicare nu doar verbalizată rezumarea sa la o simplă suprapunere de memorii individuale nu este suficientă. Folosirea unor termeni din psihanaliză precum traumă, reprimarea/reîntoarcerea amintirii ș.a.m.d. rămâne interesantă, dar s-a dovedit riscantă metodologic 52. Memoria colectivă presupune, în afara amintirilor individuale
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
angajăm în hipnoanaliză și este important ca terapeuții să aprecieze semnificația sa. Catharsisul Atunci când pacienții accesează și experiențiază stări dureroase apar grade variate de catharsis, care pot implica emoțiile, imageria, intuiția și senzațiile în modalități care nu pot fi ușor verbalizate. De fapt, așa cum s-a discutat anterior, procesul poate fi înțeles ca un factor curativ important comun tuturor abordărilor terapeutice. Terapeutul poate observa că pacientul prezintă semne exterioare de catharsis emoțional și anume tremurat, transpirație, lacrimi, respirație rapidă sau superficială
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Este foarte important de observat traseul pe care personajul blecherian îl parcurge pentru a-și înțelege propria moarte. Deschiderea către celălalt este esențială în acest demers. Aceasta se realizează prin ascultare și tăcere, nu prin discurs. Moartea celuilalt nu este verbalizată. Emanuel, ca de altfel și Hans Castorp, îi ascultă în tăcere pe bolnavi. Povestea lor poate deveni la un moment dat povestea personală. Emanuel asistă la moartea lui Quitonce, de la care învață ,,precauțiunea de a-și păstra în dulap un
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
eredità di Leopardi, Vallecchi, Florența, 1964, p. 7. 336 Dei misteri cercava i significati reconditi, le rădici. Non trovare era una condanna afflittiva, dall'esito perpetuamente rinviato, Curzia Ferrari, op. cît., p. 69. 337 Cfr. anexă, 3 și 4. 338 Verbalizate, ele structurează întregul sau univers imagistic, încă de la titlul primului volum: Ape și pământuri: Da piante pietre ed acque / nascono gli animali / al soffio dell'aria din plante pietre și ape / se nasc animalele / la suflul văzduhului. Aerul este suflu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ușor de cuantificat, pe când evaluarea înțelegerii conceptuale este una subiectivă. Un alt aspect se referă la necesitatea predării abilităților metacognitive care ar trebui integrată în programa tuturor materiilor școlare. Deoarece cel mai frecvent aceasta presupune o formă de dialog interior verbalizat, elevii nu realizeză importanța acestui proces de învățare decât dacă acesta este în mod explicit impus de către profesor; această utilizare impusă a acestui proces de învățare trebuie adaptată fiecărei discipline în parte: spre exemplu în studierea istoriei, întrebările trebuie formulate
Învăţarea, calea către cunoaștere by SIMONA CHIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1240_a_2106]
-
ceasul ? B1 Bineînțeles. Este ora șase. A2 Mulțumesc.33 Acest text presupune, de fapt, trei schimburi (a, b, și c) care corespund fiecăreia dintre secvențele prevăzute mai sus: Secvența fatică de deschidere-pregătire (a) care nu se închide printr-o intervenție verbalizată (o întoarcere a capului și o privire sunt suficiente, într-adevăr, să răspunzi dacă ne referim la funcția fatică). Urmează o secvență tranzacțională complexă și secvența fatică de închidere (d). Așa cum nota C. Kerbrat-Orecchioni (1990: 259) întrebarea "Puteți să-mi
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
afirma deci că un schimb (unitatea constitutivă a secvenței) este format din clauze. Aceasta înseamnă, de fapt, a spune că un gest poate înlocui foarte bine o intervenție și constitui un element de schimb, în aceeași măsură precum un enunț verbalizat. Trebuie să subliniem aici că, în cadrul înscrierii unui dialog în povestire, se întâmplă frecvent să vedem cum naratorul comentează o înlănțuire, în loc să îl arate în totalitatea sa. De cele mai multe ori, găsim o intervenție-clauză [a] la discursul direct și narativizarea reacției
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu rol în învățarea prin memorare (învățare mnezică), potențialul de acțiune al creierului (limbajul creierului); funcționalitatea blocurilor integrative ale creierului (formațiunea reticulată, hipotalamusul, talamusul, sistemul limbic ș.a.), cu funcții în modularea tonusului scoarței cerebrale, în reflexele de orientare, în conduitele verbalizate, în atenție, în manifestările emoționale, în elaborarea și fixarea comportamentelor învățate; cortexul implicat în programarea activităților, în reglarea, selectarea, control inhibarea proceselor psihologice, în conduitele de răspuns mnezic, motor, cognitiv, imaginativ, emoțional și decizional; capetele corticale ale analizatorilor situate în
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
COMPORTAMENTUL MIORITIC Miorița este o replică românească la complicata problematică a morții și reprezintă o secvență dintr-o rito-mitologie funerară. Față de aspectele practice, de punere în scenă a credințelor și a ideilor religioase, textul (cîntec, baladă, colind, legendă), ca discurs verbalizat și distinct, se înscrie în direcția unei metafizici mai speciale. Discuția poate avea înțeles, cu condiția să fie depășită investigația de tip etnografic, în care s-a perseverat pînă nu de multă vreme. Ea a dus la confuzii și la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
În Miorița, ritualul căutărilor și al bocetului este, cum am văzut, asemănător pînă la identitate cu acela din Caloian, ca scenariu și ca intensitate dramatică. Bocetul se și repetă, în cuprinsul întregului text, însă numai în planul evocării, al discursului verbalizat, nu și al discursului gestic. Tonul îl dă mai întîi bătrîna disperată de dispariția fiului. În imaginația păstorului, mamei i se asociază oile care, crede el, îl vor plînge și ele la aflarea tristului adevăr, tot „cu lacrimi de sînge
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
internationale de psychologie sociale, vol. III, nr. 3, 1990, pp. 429-450 3.2. O procedură de analiză a imaginilor Lucrarea lui Galli și Nigro este exemplară în mai multe privințe. Este centrată pe forme iconice, dar permite referirea la elemente verbalizate, afective și cognitive. În anumite privințe, autorii pun în evidență anumite principii organizatorice sau diverse elemente ale unui sistem central. Pentru anumiți cercetători, aspectele iconice sau simbolice nu ar fi decît "componente ale reprezentărilor". Potrivit lucrării prezentate anterior, nu ar
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
primă abordare empirică, variind anumite elemente mai mult decît altele. O cercetare pe marginea concepției grupului ideal, întreprinsă de Flament în 1982, îl ajută pe Moliner să ajungă la această verificare în 1988 (vezi Moliner, 1996). Două elemente sînt frecvent verbalizate atunci cînd subiecții sînt chestionați pe marginea unei anumite RS: fraternitatea și egalitatea. Prima noțiune se traduce prin importanța acordată convergenței de opinii, cea de-a doua prin ideea că o anumită comunitate nu trebuie să aibă șef sau nu
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
nivelul evoluției imaginii sale despre corp. El trebuie să dispună de o „imagine a corpului” orientată, ce îi permite o stăpânire operatorie asupra propriului corp și asupra universului orientat. Ceea ce numim schema corporală corespunde imaginii vizuale a corpului orientată și verbalizată asociată ansamblului de senzații tectile și kinestezice interiorizate. Aceasta va servi ca punct de reper pentru axele de orientare la care este asociată pentru învățarea cititului și scrisului și pentru accesul la un spațiu euclidian și proiectiv. Spațiul orientat și
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
consta în consecvența devenirii temporale. Caragiale și Eugen Ionescu aduc pe scenă personaje caracterizate prin discontinuitate, dezarticulare, amețeală, nebunie, pierderea identității. Similitudinile sunt extinse la procesul de comunicare, în ansamblu. Caragiale a sesizat "uzura expresiilor verbale, convenționalitatea limbajului, capcanele automatismelor" verbalizate. Nonsensurile, gluma absurdă, agramatismul construcțiilor sintactice sunt indicatori cu valoare caracterizantă. Fracturarea sintaxei, digresiunile haotice, noncomunicarea nu caracterizează numai vidul sufletesc al personajelor, inaptitudinea lor de a judeca și raționa. Micșorează distanța temporală și augmentează semnificațiile valorice existente în creațiile
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
moralei sau istoriei. Mitul este făcut din pregnanța simbolurilor pe care le pune în povestire: arhetipuri sau simboluri adânci, sau doar simple sinteme anecdotice."422 Mitul este îmbinarea reciprocă dintre imagine și simbol, afirmă Gilbert Durand 423, imaginea, vizuală sau verbalizată, fiind, conform lui Wunenburger, intermediarul între percepție și concept, un "continuum indivizibil între un sens propriu și unul figurat, care dezvăluie o veritabilă profunzime semantică".424 Deși sunt parte a unui câmp autonom, cu viață proprie, imaginile se transformă în
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
stimulului până la apariția reacției verbale. În asociațiile directe simple, subiectul nu are posibilitatea unei alegeri, căci, stimulul este unul singur și este precis, iar reacția de asemenea verbală este de asemenea una sigură posibilă. Totuși, anumite oscilații pot să fie, verbalizate (de exemplu litera A, poate fi verbalizată ca A sau A mare; o culoare poate fi verde sau verde pastel, roșu sau roz etc., un stimul luminos poate fi lumină sau lumină vie, ori lumină slabă; o figură poate fi
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
iar „receptorii” cadrele medicale. Mesajele inverse sunt reprezentate de trăirile pacientului diabetic, pe care numai pacienții înșiși le pot da, deoarece trăirile pacienților diabetici nu sunt consemnate în nici o carte de diabetologie. Cu alte cuvinte, interacțiunea medic-pacient este structurată și verbalizată, atingând nivelul metacomunicării, adică al „comunicării despre comunicare” (30), atingându-se în acest fel o calitate profund umană. Noi am constatat că utilizarea acestui feed-back, obținut pe baza analizei mesajelor grupurilor de discuții cu pacienții diabetici, a avut următoarele efecte
Tratat de diabet Paulescu by Mariana Costea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92211_a_92706]
-
câteva caracteristici pe care orice obiectiv de carieră trebuie să îl aibă. În acest sens, rolul consilierului în carieră este să îl educe pe client să își stabilească în acest mod obiectivele. Obiectivele de carieră trebuie să fie: * Ușor de verbalizat * Realiste * Măsurabile * Motivante pentru client. În al doilea capitol am detaliat modalitățile de formulare a unui obiectiv de carieră. Exercițiu: Urmând modelul de mai jos, creați un plan de acțiune pe termen mediu pentru cariera dumneavoastră. Puteți dezvolta acest instrument
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
vorbește despre toate”. Analiza evidențiază faptul că, în interiorul discursului politic de campanie, nu mai există, deseori, nici un raport direct și onest între conținutul mesajului, imaginarul lingvistic al vorbitorului și discursul construit. Elementele non-verbale devin prioritare în construcția mesajului, iar non-verbalul verbalizat este „ajutat” să devină determinant în transmiterea mesajului, chiar golit de conținut. În aceste condiții, nu mai putem spune nici măcar că vorbitorul manipulează credința destinatarului deoarece, în multe situații, vorbitorul nu-și stăpânește sau evaluează corect impactul propriului discurs. Discursul
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
un lucru interesant: amenințarea prilejuiește o mutație esențială, întrucât prin intermediul ei „o violență a limbajului evoluează spre un limbaj al violenței” (Catherine Ballé, La menace. Un langage de violence, CNRS, Paris, 1976). Ea poate fi realizată nu doar prin forme verbalizate, ci și prin calificative directe de tip infracțional. Cel mai ușor exemplu care îmi vine în minte (și care este deja un loc comun) face din Nicolae Ceaușescu și Ion Iliescu (ultimul dictator comunist și urmașul său postcomunist) niște gemeni
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]