132 matches
-
Altele ................................................. scutire - 8517 70 - Părți: - - Antene și reflectoare de antene de toate tipurile; părți care se utilizează împreună cu aceste articole: ( 8517 70 11 - - - Antene destinate aparatelor de radiotelefonie sau de radiotelegrafie . scutire - ( 8517 70 15 - - - Antene telescopice și de tip vergea pentru aparatele portabile și pentru aparatele de instalat în autovehicule .............................................. 5 - ( 8517 70 19 - - - Altele ....................................... 3,6 - ( 8517 70 90 - - Altele ........................................................ Scutire - 8518 Microfoane și suporturile lor; difuzoare, chiar montate în carcasele lor; căști de ascultare, care se pun pe
32006R1549-ro () [Corola-website/Law/295524_a_296853]
-
1994. Literatura italiană 1. Dante: Divina Commedia 2. Petrarca: Îl Canzoniere 3. Boccaccio: Îl Decameron 4. Goldoni și reforma teatrului: La Locandiera; I Rusteghi; La Bottega del caffe 5. Manzoni - creatorul romanului istoric 6. Leopardi - reprezentant al romantismului italian 7. Verga și verismul: I Malavoglia, nuvelistica: Vita dei campi 8. Svevo: La coscienza di Zeno 9. Pirandello: Novelle per un anno; IL fu Mattia Pascal: Sei personaggi în cerca d'autore, Enrico IV 10. Ungaretti: Allegria; Sentimento del tempo 11. Montale
EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
continent curentul german Sturm und Drang (Furtună și Stres) își răspândește influența până în Italia și Spania. Arta franceză fusese îngreunată de războaiele napoleoniene, dar ulterior s-a dezvoltat rapid, începând modernismul. Frații Goncourts și Emile Zola în Franța și Giovanni Verga în Italia, produc unele dintre cele mai bune romane naturaliste. Romanele naturalistului italian sunt importante îndeosebi deoarece dau o hartă socială a Italiei unificate pentru un popor care, până atunci, fusese abia conștient de diversitatea etnică și culturală. Pe 21
Secolul al XIX-lea () [Corola-website/Science/296603_a_297932]
-
confecționat dintr-o țesătură de astar, bumbac sau mătase, de diferite forme și culori, după scopul căruia îi este destinat. Există mai multe tipuri de pavilioane: Ca formă se disting: Pavilioanele se ridică cu ajutorul saulelor, la catarg, la pic, la vergă, la baston, adică în locurile cele mai vizibile. "Pavilionul național" indică statul sub a cărui protecție se află nava și de ale cărei legi este guvernată atât în apele naționale, cât și în largul mării. Protecția sa se extinde atât
Pavilion (steag) () [Corola-website/Science/318163_a_319492]
-
acopere un anumit sector, cum ar fi o configurație orizontală cu deschidereaa de 120°, în cazul unei antene panel, de la stația unei celule de telefonie mobilă. Un exemplu de antenă omnidirecțională este cel foarte comun, de "antenă verticală", sau "antenă vergea" (whip antenna), constând dintr-o bară metalică (adesea, dar nu întotdeauna, cu lungimea egală cu un sfert de lungime de undă). O antenă dipol este similară, dar constă din doi astfel de conductori orientați pe aceeați direcție, în sensuri contrare
Antenă (radio) () [Corola-website/Science/323165_a_324494]
-
elefantul și a cărui patroana spirituală este sf. Agață ( a se vvizita catedrală omonima) , pentru a-și lansa volumul bilingv de texte poetice "Nimfe&Kimere"; evenimentul a avut loc pe 13 aprilie 2011 la Libreria Trinacria Libri din Piazza Giovanni Verga, sub egida Asociației Akkuaria condusă de scriitoarea Vera Ambra care a moderat întâlnirea; au intervenit ziaristul Francesco Giordano, făcând o scurtă istorie a României moderne și contemporane și totodată evocând numele unor personalități tutelare ale literaturii și culturii române; despre
Geo Vasile () [Corola-website/Science/310055_a_311384]
-
oro) - Pizzo Calabro - Marină di Ravenna - Avezzano (Premio del Ticino) - Premio Cardarelli - Premio Bolsena - Premio Carlo della Penna (Vasto) - Premio Nazionale di Abruzzo - Premio Madonna del Fiore (Viterbo) - Premio Michetti - Premio Alatri - Premio Cardarelli - Premio Ravenna - Giardini Români - Premio Acitrezza (Verga). Bibliografie: C. Zaccagnini, "Nina Batalli (1913 - 1993) Una pittrice tra România e Italia", Pacini editore, Pisa, martie 2012, www.pacinieditore.it P. Oprea "Expozanți la Saloanele Oficiale de pictură, sculptură, grafică, 1945-1947", Ministerul Culturii și Cultelor, 2007 Monica Lovinescu, "Jurnal
Nina Batalli () [Corola-website/Science/318956_a_320285]
-
din Buenos Aires, unde Elena Theodorini apare alături de tenorul dramatic Francesco Tamagno. În perioada 1890-1891 a cântat din nou la "Teatro alla Scala" în opera lui Stanislao Gastaldon "Mala Pasqua", bazată, ca și "Cavalleria Rusticana" pe o nuvelă a lui Giovanni Verga. În anul 1905 dă lecții de canto la "Académie Lyrique" din Paris, având ca elevi pe Edgar Istraty și Zina Brozia. În 1909 părăsește Parisul și pleacă în Sud America, dând concerte la Montevideo, capitala Uruguayului. În toamna lui 1909
Elena Teodorini () [Corola-website/Science/306765_a_308094]
-
Giovanni Carmine Verga () a fost un scriitor realist ("verist") italian, cunoscut mai ales pentru reprezentarea vieții din Sicilia sa natală și în special pentru povestirea (și apoi piesă de teatru) "Cavalleria Rusticana" și pentru românul "I Malavoglia" ("Familia Malavoglia"). Primul fiu al lui
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
scriitor realist ("verist") italian, cunoscut mai ales pentru reprezentarea vieții din Sicilia sa natală și în special pentru povestirea (și apoi piesă de teatru) "Cavalleria Rusticana" și pentru românul "I Malavoglia" ("Familia Malavoglia"). Primul fiu al lui Giovanni Battista Catalano Verga și al Caterinei Di Mauro, Verga s-a născut într-o familie prosperă din orașul sicilian Cătănia. El a început să scrie din adolescență, finalizând românul istoric "Amore e Patria" ("Dragoste și patrie"); apoi, desi studia dreptul la Universitatea din
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
ales pentru reprezentarea vieții din Sicilia sa natală și în special pentru povestirea (și apoi piesă de teatru) "Cavalleria Rusticana" și pentru românul "I Malavoglia" ("Familia Malavoglia"). Primul fiu al lui Giovanni Battista Catalano Verga și al Caterinei Di Mauro, Verga s-a născut într-o familie prosperă din orașul sicilian Cătănia. El a început să scrie din adolescență, finalizând românul istoric "Amore e Patria" ("Dragoste și patrie"); apoi, desi studia dreptul la Universitatea din Cătănia, a folosit banii pe care
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Universitatea din Cătănia, a folosit banii pe care tatăl lui i-a dat pentru a publica "I Carbonari della Montagna" ("Carbonarii de la munte") în 1861 și 1862. Această a fost urmată de "Sulle lagune" ("În laguna") în 1863. Între timp, Verga a activat în Gardă Națională din Cătănia (1860-1864), după care a călătorit la Florența de mai multe ori, stabilindu-se acolo în 1869. S-a mutat la Milano în 1872, unde a dezvoltat o nouă abordare literară, caracterizată prin utilizarea
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
apoi la o serie proiectată de cinci române, din care a finalizat doar două, "Familia Malavoglia" și "Mastro-don Gesualdo" (1889), cea de-a doua fiind ultima să scriere importantă a carierei sale literare. Ambele române sunt considerate capodopere. În 1894 Verga s-a mutat înapoi la Cătănia, în casa în care a trăit pe când era copil. În 1920 a fost numit senator al Regatului "(Senatore del Regno)" pe viață "(ad vitam)". El a murit de tromboza cerebrală în 1922. Teatrul Verga
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
Verga s-a mutat înapoi la Cătănia, în casa în care a trăit pe când era copil. În 1920 a fost numit senator al Regatului "(Senatore del Regno)" pe viață "(ad vitam)". El a murit de tromboza cerebrală în 1922. Teatrul Verga din Cătănia îi poartă numele. Casa lui din "via Sant'Anna" este acum muzeu, "Casa-Museo ". El a fost un ateu. Primăvară și alte povestiri (1877) "(Primavera e altri racconti)" Viața la țară (1880) "(Vită dei câmpi)" Nuvele din Sicilia (1883
Giovanni Verga () [Corola-website/Science/336922_a_338251]
-
D" urmat de "e" ori "i" se pronunță "G". Exemple: vinde=vinge; dinte=gince;unde=unge; pe dinafara=pă ginăfară; pe dinlăuntru=pă ginluntru; dinți=ginți. -"G" urmat de "e" ori "i" se pronunța "J".Exemple: fragi=fraji; merge=merje, vergea=verjea. -"C" urmat de "e" ori "i" se pronunța "Ș " dar (o alofonă locală) un Ș mai catifelat decat cel normal(literar). Exemple: faci=fași; toarce=toarșe; cineva=șiniva, cerne(făina)=șerne, ciuruie=șiuruie, fecior=feșior. "NOA"-ul ardelenesc dar
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
fiind polonezi, localnici, se puteau organiza evadări. De obicei erau prinși. Anumite zile erau pentru pedeapsă: atunci ne adunau pe toți În Platzlager, iar vinovații erau bătuți. Era un fel de capră și unul dintre deținuți aplica un fel de vergea subțire 25-30, mă rog, cât era pedeapsa. - Cât ați stat În lagărul D? - O lună și ceva. Atunci am auzit de tata, de la cei pe care i-am mai găsit acolo, evrei din Târgu-Mureș. Au Început selecțiile. Eu Îmi amintesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Loredana Bogliun, Vorbind despre noi, Craiova, 1989; Alberto Moravia, Cum să trăiești cu o soție necredincioasă, Craiova, 1991; Mimmo Morina, Kuma. Oracol despre cuvântul revelat, Craiova, 1991; Antonino Contiliano, Exilul utopiei, Craiova, 1991; Cartea tibetană a morților, Craiova, 1992; Giovanni Verga, O păcătoasă, Craiova, 1994; Leonardo Sciascia, Cu orice risc, Craiova, l995; Sören Kierkegaard, Maladia mortală, pref. trad., Craiova, 1997; Umberto Eco, Cinci scrieri morale, Constanța, 1997, Cum se face o teză de licență, Constanța, 2000, Supraomul de masă, Constanța, 2003
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
Pitești. Cităm din Gherla: "Nu mai trăgeam aer în piept ca să pot urla. Am fost plimbat cu lovituri de picioare prin toată încăperea. Nu mai vedeam decît traiectorii de picioare în cap, în miezul capului, lovituri de bîtă și de vergea în cap, numai în cap. Eu urlam. Taci, mă! Nu tac, nu tac. Comuniștii, torționarii loveau numai în cap (depun mărturie în acest sens, ca unul trecut prin anchetele securității, după eliberare am stat cîteva zile cu bandaje la cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
navigabil, la câteva mile de la vărsare, pentru nave atât de mari. Acea prezență era... ce mai Încoace și-ncolo, era imposibilă. Căută vreun semn care să Îi indice de unde provenea, dar nu exista decât un steag negru, care atârna de vergă. - Să ne apropiem. Trebuie să văd... și să știu, zise el și Își dădu drumul cu repeziciune la vale, scufundându-se din nou În mlaștină, urmat fără nici o tragere de inimă și de ceilalți. Smulsese spada din mâna unuia din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
cu un echipaj bolnav? Nu, cu siguranță, alta era cauza acelei hecatombe. Probabil că moartea dăduse târcoale la bord asemenea unui oaspete tăcut, trecându-și Îndelung ghearele pe deasupra prăzii, Înainte să lovească. Își ridică privirea, atras de scârțâitul steagului de pe vergă. Înainte ca drapelul să cadă moale la loc, apucă să zărească imaginea unui craniu, peste două oase În cruce. La mijlocul punții era un tambuchi care dădea spre cală. Poate că Încărcătura navei avea să Îi dezvăluie misterul. Apucând o cange
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Profilul italienistei este întregit de Istoria literaturii italiene (1969), carte la întocmirea căreia autoarea respectă cu strictețe criteriile lucrărilor de bună tradiție universitar-pozitivistă (cronologia biobibliografică, analiza și sinteza etc.), precum și de traduceri din Giordano Bruno, Marsilio Ficino, Niccolò Machiavelli, Giovanni Verga, Silvio Pellico, Francesco De Sanctis, Giambattista Vico ș.a., unele transpuneri din anii 1941 și 1942 fiind semnate cu pseudonimele Ioana Anin și Sorin Ionescu. SCRIERI: Michelangelo poet, București, 1939; Concepția omului activ, București, 1946; Problemele limbii literare în cultura italiană
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
italica, București, 1975; Dicționar enciclopedic al literaturii italiene, București, 1982. Traduceri: Giordano Bruno, Despre cauză, principii și unitate, introd. trad., București, 1941; Marsilio Ficino, Asupra iubirii sau Banchetul lui Platon, introd. trad., București, 1942; Palmiro Togliatti, Gramsci, București, 1950; Giovanni Verga, Familia Malavoglia, introd. trad., București, 1955 (în colaborare cu D. Panaitescu); Giosuè Carducci, Scrieri alese, introd. trad., București, 1964 (în colaborare cu Tudor George și Barbu Solacolu); Silvio Pellico, Închisorile mele, introd. trad., București, 1965; Francesco De Sanctis, Istoria literaturii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286935_a_288264]
-
în perioada 1937-1944 (Eugen Relgis, Eugen B. Marian, Paul B. Marian), A. a contribuit la editarea unor opere ale literaturii universale în versiune românească, între care Jane Eyre de Charlotte Brontë, Rebecca de Daphné du Maurier, Familia Malavoglia de Giovanni Verga. SCRIERI: Altceva, București, 1936; Fericirea nu are istorie, București, 1942; Amarul sânge al strugurilor, București, 1969; Război cu zurgălăi, București, 1971. Repere bibliografice: Mihail Șerban, Apostol Fulga, „Altceva”, ADV, 1936, 16056; Ovidiu Papadima, „Altceva”, F, 1936, 2; Radu Preajbă, Boris
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285406_a_286735]
-
Sorescu, volubili, de o mobilitate fără tihnă, se agită neîmpăcați ca Moromeții lui Marin Preda. "Nouă, muntenilor observa prozatorul -, ne place să stăm de vorbă până ne dor fălcile"! Totodată, la dunărenii aceștia cu nerv regăsim psihisme ale meridionalilor lui Verga. În microcomunitatea de "La Lilieci", politica bunăoară e subiect perpetuu: "I-auzi, bă, ce-a mai făcut Churchil, zicea Danță". Și tot el: "Bă, ăsta e dat dracului tot ca ăla de vorbirăm noi: / Zi-i să-i zic, Clemenceanu
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Cercetată atent, detectivistic, legenda „impopularității” scriitorului, laitmotiv al studiilor precedente, e explicabilă prin propensiunea spre „realismul analitic” prin care Duiliu Zamfirescu își devansa contemporanii și prin voința sincronizării discursului epic cu acela european practicat de Maupassant, Zola, Flaubert, D’Annunzio, Verga, Tolstoi. Planetariu (1984) conține studii de istorie literară consacrate lui M. Sadoveanu, T. Arghezi, Ion Pillat, G. Călinescu, Marin Preda și, desigur, lui Duiliu Zamfirescu. Multora dintre aceștia (dar și altora, ca I. L. Caragiale, Gh. Brăescu, Mihai Beniuc, Grigore Ghica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]