261 matches
-
dă dovadă doar de o mare forță, ci și de o rară dibăcie, iar această dibăcie nu este valabilă doar pentru «atenienii» din toate timpurile, ci și pentru ucenicii care încearcă să intre «în adevăr», acceptând să fie cernuți întru «veritate». Primul aspect pe care-l subliniază apostolul Paul în Areopag este această constatate: «Din tot ceea ce văd, constat că voi sunteți foarte religioși. Căci, străbătând cetatea și observând cu atenție monumentele voastre sacre, am găsit și un altar pe care
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
și un sergent plonjează să îmbrățișeze piatra de hotar. Lipsa nu numai de adevăr în sensul strict, dar chiar de veridicitate a personajelor și acțiunilor răpesc orice valoare acestei literaturi de război. Autorii se simt cu musca pe căciulă în privința verității și pe deasupra scriu ceea ce cred că place oficialităților. Până prin 1960, soldatul sovietic este personaj eroic al literaturii române. Apoi e înlocuit cu partizanul autohton și, mai rar, cu ostașul român. Ai fi zis că după august 44 raportul oșteni muncitori
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
factus est, incarnatus est, cum deus esset, et homo factus mansit quod erat, deus. Corpus assumsit nostro corpori simile, eo solo differens, quod natum ex virgine et spirito sancto est. Et quoniam hic Iesus Christus natus et passus est in veritate et non per phantasiam, comunem hanc mortem vere mortuus; vere enim et a mortuis resurrexit et post resurrectionem conversatus cum discipulis suis assumtus est” (De princ. I. Praef. 4, pp. 88-90 Görgemanns-Krapp). 38. Justin, Dial. cum Trypho 47; Iren. I.
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Madonizarea femeii operată de Dante decade la Boccaccio; prin personajele sale, povestitorul toscan nu pregetă să o aducă la adevăratul ei statut. Nu totul este măreț, courtois, intangibil. Se învederează astfel o morală a tangibilului și totodată o probă a verității, obiectul adorației, femeia, devenind un obiect senzual. Ea dorește în aceeași măsură în care este dorită. O repunere în drepturi, așadar, a arheului, atâta amar de vreme, ținut sub obroc, al cărnii. Gabriel Dimisianu prin el însuși De fel din
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
termenul de predare a tapiseriilor să fie respectat, în joc fiind onoarea ghildei. Expertă în faimosul fundal artistic mille-fleurs, a cărui exclusivitate o dețineau atelierele din Bruxelles, Aliénor cultiva florile ce figurau drept modele de armonie cromatică. Acest criteriu al verității n-o împiedică să se îndrăgostească în taină de același Nicolas, artistul prea puțin agreat de precauții membrii ai familiei, mai ales când franțuzul se lasă prins în mrejele târfelor locale, lacome după străini. Geloasă și îndurerată, Aliénor are puterea
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
sau premeditat, dacă Greenson are vreun rol în dispariția ei, dacă mafia, CIA sau frații Kennedy (președintele SUA și ministrul de justiție) au pus la cale sau au executat o crimă cu sânge rece. Romancierul nu este preocupat de problema verității, ci de edificarea unei necesități. El introduce noțiunea de destin. Ceea ce contează nu sunt puseurile de sexualitate adictivă ale lui Marilyn sau relația ei adictivă cu alcoolul, drogurile și medicamentele, ci faptul că întâlnirea dintre actriță și analist era una
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
tradiție, zeii greci locuiesc gura și disprețuiesc mâna. "Stăpânii adevărului" (Marcel Detienne) sunt cei care mânuiesc cuvintele. Pe bună dreptate arta retoricii, elocvență și gramatică, a mers timp de un mileniu la Atena să-și tragă titlurile de glorie și veritate. Dar academiile noastre de arte frumoase, în cei două sute cincizeci de ani cât a ținut domnia lor, par să fi fost victimele unei neînțelegeri, ba chiar ale unei farse de un gust îndoielnic: plastica, apolinică sau nu, n-a fost
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
nat. 6. De unitate intellectus contra Averroistas, Operă omnia (ed. Leo nina), Romă, 1976 De unit. intell. 7. În duodecim libros Metaphysicorum Aristotelis expositio, ed. M. R. Cathala, R. M. Spiazzi (ed. Marietti), TauriniaRoma, 1971 Sent. Metaph. 8. Liber de veritate catholicae Fidei contra errores infidelium seu Summa contra Gentiles, ed. P. Marc, C. Peră, P. Caramello (ed. Marietti), TauriniaRoma, 1961 S. c. G. 9. Quaestio disputată de spiritualibus creaturis, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 2000 De
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1961 S. c. G. 9. Quaestio disputată de spiritualibus creaturis, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, RomaaParis, 2000 De spirit. creat. 10. Quaestiones disputatae de potentia, Ed. P. M. Pession (Marietti), TauriniaRoma, 1965 De pot. 11. Quaestiones disputatae de veritate, cură et studio fratrium praedicatorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, volumina 1a5, 1970a1976 De ver. 12. Quaestiones disputatae de anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina J. Vrin, Romaa Paris, 1996 Q. de anim. 13. Quaestiones quodlibetales, Quodlibet I, ÎI
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de condiții de individuație, de organ corporal, de particular), cu atât este mai inteligibila, iar cu cât este mai inteligibila, cu atât este mai aproape de perfecțiunea de a fi universală, adică de a putea fi aplicată mai multora. În De veritate, Toma spune că gradul cunoașterii este direct proporțional cu gradul ima terialitatii, iar în Summa theologiae (I, q. 14, a. 1, co.), ca imaterialitatea unui lucru este motivul pentru care acel lucru este cognitiv și că imaterialitatea este modul cunoașterii
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aflat că orice cunoaștere necesită o schimbare imateriala, ca în senzații, indiferent cărui simt îi aparțin acestea, nu este suficientă o schimbare materială? Răspunsul e simplu, și ține nu doar de epistemologie, ci și de fizica. În Quaestiones disputatae de veritate, Toma din Aquino spune că între simt și obiectul sensibil este necesară o distanta, un mediu care să facă posibilă senzația: (I.1.13) Praeterea, sicut se habet sensus ad sensibile, ita intellectus ad intelligibile. Șed inter sensus et sensibile
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
forma care însă este în cunoscător altfel decât în obiect, adică nu în mod natural și material, după cum s-a putut observa din pasajul (ÎI.1.8.) și după cum se poate observa din urmă torul pasaj din Quaestiones disputatae de veritate: (ÎI.2.4.) În omni enim cognitione quae est per similitudinem, modus cognitionis est secundum convenientiam similitudinis ad id cuius est similitudo; et dico convenientiam secundum repraesentationem, sicut species în anima convenit cum re quae est extra animam, non secundum
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și unei interpretări adjectivale. În Theories of Cognition, Robert Pasnau susține posibilitatea aplicării acestui model adjectival al speciilor la Toma din Aquino, fă când referire la câteva locuri din Scriptum super libros Sen tentiarum, Summa theologiae și Quaestiones disputatae de veritate. Să vedem ce spune unul dintre aceste pasaje: (ÎI.2.6.) Șed oportet nunc considerare et intelligere quis sit modus videndi Deum per essentiam. În omni siquidem visione oportet ponere aliquid quo videns visum videat; et hoc est vel essentia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
întâlnită pe parcursul corpu șu lui tomist, dar ceea ce putem întâlni, în special în scrierile de tinerețe, este doctrina act obiect, așa cum o de finește și o înțelege Pasnau. O putem vedea la lucru în următorul pasaj din Quaestiones disputatae de veritate: (ÎI.2.14.) Șed circa apprehensionem sensus sciendum est, quod est quaedam vis apprehensiva, quae apprehendit speciem sensibilem sensibili re praesente, sicut sensus proprius; quaedam vero quae apprehendit eam re absențe, sicut imaginatio (De ver., q. 1, a. 11, co
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
a spune că sunt astfel datorită naturii sui-generis a intenționalității, datorită proprietății speciilor inteligibile de a fi despre unele obiecte și nu despre altele. Pentru a susține această interpretare, cei doi autori recurg la două fragmente din Quaestiones disputatae de veritate, (q. 2, a. 3, ad 9) și (q. 2, a. 5, ad 7): (ÎI.6.6.) [...] similitudo aliquorum duorum ad invicem potest dupliciter attendi. Uno modo secundum convenientiam în natură; et talis similitudo non requiritur inter cognoscens et cognitum; [...] Alio
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
mai directă decât prin speciile inteligibile nu este posibilă, iar acest lucru îl spune și Toma din Aquino în câteva dintre scrierile sale de tinerețe precum I Scriptum super Sententiis (d. 35, q. 1, a. 2, co), Quaestiones disputatae de veritate (q. 1, a. 11, co.) sau De spiritualibus creaturis (a. 9, ad 6). Desigur, Robert Pasnau cunoaște foarte bine articolul 2 din Summa theo logiae (I, q. 85), unde Toma spune că speciile inteligibile nu sunt obiectele cunoașterii, ci doar
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reprezintă conceptul esență obiectului? Care este relația dintre reprezentare și obiectul extern? Propun înțelegerea conceptului ca semn care denotă quiditatea obiectului extramental cunoscut. În apărarea acestei propuneri sugerez urma toarea inferența: de vreme ce semni ficatia aparține conceptului a Quaestiones disputatae de veritate (q. 4, a. 1, ad 7) a înseamnă că acela care semnifică este conceptul, dar acela care semnifică ceva poartă numele de „semn“ a I Scriptum super Sententiis (d. 1, q. 4, a. 2, expos.) a, deci conceptul este de
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
să rezolve această problemă teologica a caracterului relațional al Cuvântului, identic cu conceptul în acest caz, interpretând teoria aristoteliciana a cunoașterii într-o manieră diferită. Pentru moment las această chestiune suspendată, dar voi reveni asupra ei. În Quaestiones disputatae de veritate pot fi observate câteva semne ale modificării doctrinei referitoare la conceptul intelectual: acesta devine, din cel prin care (id quo) ceva este înțeles, cel pe care (id quod ) îl înțelegem, obiectul cunoașterii. În același timp, rezistența în fața acestei schimbări poate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
predicat în mod propriu despre Dumnezeu. Mai simplu, deoarece conceptul are o genealogie discursiva, nu poate fi folosit ca nume propriu pentru Fiul lui Dumnezeu. Această problemă teologica rămâne intim legată de stadiul în care se află conceptul în De veritate, anume unul de tranziție. Înțelegerea târzie a conceptului este prezentă în scrieri precum Summa contra Gentiles (I, 53; IV, 11), Summa theologiae, De potentia, Peryermeneias, Super Ioannis. În perioada 1260a1273, Toma din Aquino definește formarea conceptului în trei etape: intelectul
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
naturae ad fratrem Sylvestrum, Operă omnia (ed. Leo nina), Romă, 1976 De unitate intellectus contra Averroistas, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, 1976 În duodecim libros Metaphysicorum Aristotelis expositio, ed. M. R. Cathala, R. M. Spiazzi (Marietti), TauriniaRoma, 1971 Liber de veritate catholicae Fidei contra errores infidelium seu Summa contra Gentiles, ed. P. Marc, C. Peră, P. Caramello (ed. Marietti), Taurini-Roma, 1961 Quaestio disputată de spiritualibus creaturis, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, Roma-Paris, 2000 Quaestiones disputatae de potentia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ed. P. Marc, C. Peră, P. Caramello (ed. Marietti), Taurini-Roma, 1961 Quaestio disputată de spiritualibus creaturis, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, Roma-Paris, 2000 Quaestiones disputatae de potentia, ed. P. M. Pession (Marietti), Taurini-Roma, 1965 Quaestiones disputatae de veritate, cură et studio fratrium praedicatorum, Operă omnia (ed. Leonina), Romă, volumina 1-5, 1970-1976 Quaestiones disputatae de anima, Operă omnia (ed. Leonina), Commissio Leonina a J. Vrin, RomaaParis, 1996 Quaestiones quodlibetales, Quodlibet I, ÎI, III, VI, IV, V, XII, Operă omnia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
d. Boerescu, că Rusia ne va lua Basarabia? D. Boerescu, esclamă "Romînul", este un insinuator vulgar și fals, căci guvernul, prin convențiunea de la aprilie, a stipulat integritatea teritoriului și prin urmare a luat toate garanțiile pentru păstrarea Basarabiei. Să stabilim veritatea faptelor. {EminescuOpX 367} Fără a vorbi de textul primitiv al acestei convențiuni, asupra căruia politicii de a doua mână de la "Romînul" nu par a avea nici o idee; fără a acuza pe guvern că, în loc de termenul cam vag, integritatea teritoriului, el
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Dumnezeu în mod diferit ar putea determina că o teorie s] fie adev]rât] pur și simplu prin definiție, lipsit] fiind de orice conținut semnificativ. (În mod alternativ, bazându-ne pe faptul c] expresiile sinonime nu sunt reciproce salva veritate în atribuiri ale credinței, am putea pur și simplu nega faptul c] binele este definit prin raportare la Dumnezeu, lucru care într-adev]r exclude posibilitatea de avea percepții despre bine în lipsă percepțiilor despre Dumnezeu.) Un alt mod de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumentele care stau la baza constituționalității prevederilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. 3. O altă critică formulată în susținerea excepției constă în faptul că persoanele care săvârșesc infracțiunea de ultraj prin insultă sau calomnie nu pot face proba verității afirmațiilor sau a imputațiilor, conform art. 207 din Codul penal. Examinând această susținere, Curtea constată că art. 239 din Codul penal califica drept infracțiune de ultraj insultă, calomnia ori amenințarea săvârșită împotriva unui funcționar public care îndeplinește o functie ce
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]
-
implică verificarea și stabilirea tuturor elementelor definitorii ale fiecărei infracțiuni în parte. Cand ultrajul se săvârșește prin insultă sau calomnie, urmează să fie examinată, evident, si incidența prevederilor art. 207 din Codul penal, asadar dacă este sau nu admisibila proba verității, aplicându-se, după caz, dispoziția din teza a doua a acestui articol, potrivit căreia "Faptă cu privire la care s-a făcut proba verității nu constituie infracțiunea de insultă sau calomnie". ... b) Calitatea subiectului pasiv al infracțiunii, si anume: dacă este funcționar
DECIZIE nr. 26 din 23 februarie 1999 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 239 alin. 1 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123603_a_124932]