411 matches
-
mai mult mimesis decît, în secolul nostru, lui Bacovia sau Breton (care, între noi fie vorba, a obținut să nu i se mai ceară deloc). Invers, unor române că Gargantua sau Don Quijote nu li se pretindea nici pe departe atîta verosimilitate (psihologică, socială, morală etc.) cîtă li se pretinde Annei Karenina și chiar Ulisse-ului lui Joyce. Cum să dovedești că limbajul trebuie tratat cu aceeași considerație într-o ficțiune care face din el un geam transparent și într-o ficțiune care
Limbaj si fictiune by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17978_a_19303]
-
imagine de ansamblu a literaturii române din a doua jumătate a secolului nouăsprezece și prima jumătate a secolului douăzeci (căreia i se adaugă frecvente referiri la literatura română veche și, mai ales, la cea contemporană). Această imagine se remarcă prin verosimilitate. Cunoscutul istoric literar (care abia în aceste zile a împlinit șaptezeci de ani, cu toate că înțelepciunea unui om de șaptezeci de ani a avut-o dintotdeauna) s-a străduit mereu să nu se lase influențat de circumstanțele biografice și istorice, pentru
Z. Ornea la 70 de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16818_a_18143]
-
greu de încadrat ultima carte de proză a lui Vasile Iancu, Prizonierul. Infernul din imperiul sovietic. Reportaj? Nu, n-a fost acolo și n-a relatat de la fața locului. Roman? Nu, pentru că nu funcționează nici pactul ficțional, nici acela al verosimilității. Jurnal intim, autobiografie literară, confesiuni, amintiri, memorii? Nu, pentru că naratorul-personaj nu are legătură, de biografie, cu autorul de pe coperta cărții. Și totuși. Cartea e prefațată de un cunoscut istoric, Gheorghe I. Florescu. Un document, s-ar zice, atunci. Înainte, se
Zile de lagăr? 3322 by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16910_a_18235]
-
pufosul și orgoliosul motan Chinchilla botezat suav Snowbell/ Clopoțel, severul gangster siamez ori tărcatul homeless mereu flămând sunt memorabili și nu doar adorabili spre meritul supervizorului expert cu nume de basm, Henry Andersen, și al Multioscarizatului John Dykstra. Pe unda verosimilității acestui șoarece umanoid (ale cărui mânuțe de copil provoacă totuși un frison neplăcut!) se ajunge inevitabil la cea mai bună comedie a anului, răsplătită de Globul de aur, la capitolul doi din Toy Story care, în mod neașteptat, se poate
DiCaprio + Stuart Little = Toy Story 2 by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17044_a_18369]
-
El pretindea că orice sistem social tinde spre dictatură, deoarece impune o ordine străină naturii umane. Dar asta încă nu ar fi nimic. Părintele Domnului Teste continua cu o afirmație șocantă la prima vedere, dar nu lipsită de o anume verosimilitate: persoana care îl egalează pe un artist e doar dictatorul. Acesta vrea să transpună în realitate proiectele sale mentale, cu orice risc și pe orice cale. Ordinea ideală a lucrurilor, visată de un dictator, se aseamănă celei a universului imaginat
La vida es sueńo by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17068_a_18393]
-
interioară, unde distingea "ceva frivol și vulgar": "Un mascul încrezut." ...Allez, cel ce a putut da o atât de dezolantă răsfrângere în simțirea unui contemporan nu are altceva de făcut decât să-și examineze, calm, "portretul". Cum aș putea discuta verosimilitatea celor scrise în singurătate de un altul, decedat? Și la ce rost? Detașându-mă de cioburile imaginii mele în marea carte a lui Victor Felea, constat că acest autor îmi rămâne, omenește, simpatic, iar literar - demn de considerație. " Nu aspir
Despre jurnalul lui Victor Felea by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15860_a_17185]
-
Thomas Luckman,1) care reiterează, în condiții diferite, procesul socializării primare. Potrivit celor doi autori, o "rețetă" eficientă de alternare presupune existența unor condiții sociale și ale altora conceptuale. Dintre condițiile sociale, cea mai importantă este disponibilitatea unei structuri de verosimilitate, o bază socială care să devină lume a individului, înlăturînd toate celelalte lumi concurente. Structura de verosimilitate, apropriată cu ajutorul "celorlalți semnificativi" (cu care indivizii trebuie să se identifice puternic afectiv, repetînd experiențele copilăriei de dependență emoțională) are darul de a
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
eficientă de alternare presupune existența unor condiții sociale și ale altora conceptuale. Dintre condițiile sociale, cea mai importantă este disponibilitatea unei structuri de verosimilitate, o bază socială care să devină lume a individului, înlăturînd toate celelalte lumi concurente. Structura de verosimilitate, apropriată cu ajutorul "celorlalți semnificativi" (cu care indivizii trebuie să se identifice puternic afectiv, repetînd experiențele copilăriei de dependență emoțională) are darul de a intermedia relația dintre subiect și noua lume. Scriitorul este hărăzit a face parte din acești "alți semnificativi
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
decît oamenii vii), care pot, la rîndul lor, îngroșa rîndurile "celorlalți semnificativi". Faptul nu este lipsit de importanță, în condițiile în care baza socială a partidului comunist, pepiniera personalului socializator, nu depășea înainte de război o mie de persoane. Structura de verosimilitate - pauperă, dar cu misiunea de a crea o lume cu caracter singular - recurge la diferite strategii pentru a spori și a se impune. Dacă în manieră clasică, individul supus resocializării este luat din lume și izolat într-o structură de
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
pauperă, dar cu misiunea de a crea o lume cu caracter singular - recurge la diferite strategii pentru a spori și a se impune. Dacă în manieră clasică, individul supus resocializării este luat din lume și izolat într-o structură de verosimilitate (mînăstire, cazarmă etc.), puterea populară procedează invers, încarcerează reprezentanții lumilor concurente. Eliminînd sau izolînd pe ceilalți semnificativi ale altor versiuni asupra realității, se impune unicitatea definiției proprii și se stinge posibilitatea multiplicității. Versiunile concurente asupra realității nu mai pot deveni
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
etc.), puterea populară procedează invers, încarcerează reprezentanții lumilor concurente. Eliminînd sau izolînd pe ceilalți semnificativi ale altor versiuni asupra realității, se impune unicitatea definiției proprii și se stinge posibilitatea multiplicității. Versiunile concurente asupra realității nu mai pot deveni structuri de verosimilitate în absența personalului socializator (la care se adaugă multe alte interdicții). Revenind la viața literară, putem spune că scriitorii și personajele lor au menirea de a deveni eroi socializatori ai unei noi lumi. Există numeroase mărturii ale primilor ani de
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
înființării cenaclurilor literare în întreprinderi și a Școlii de Literatură "Mihai Eminescu".3) Traducerea și impunerea scriitorilor sovietici în manualele școlare, cu personaje deja celebre și "verificate", nu trebuie pusă numai pe seama expansionismului sovietic, ci și a fragilității structurii de verosimilitate în spațiul românesc. Aceștia vin să completeze echipa de re-socializare, în planul birocrației culturale, fiind prezenți deja cu ideologi ca Nicolae Moraru sau Leonte Răutu. Funcția socializatoare a personajelor literare constituie o cerință explicită și constantă a puterii. De fapt
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
literare constituie o cerință explicită și constantă a puterii. De fapt, rolurile atribuite scriitorului și personajelor se confundă adesea în discursul oficial,4) întărind ipoteza că ei sînt, umăr la umăr, eroi socializatori. Sporirea cu personaje ficționale a structurii de verosimilitate este însoțită, chiar din primii ani, de o vastă campanie de alfabetizare a populației, mărirea tirajelor, multiplicarea bibliotecilor comunale și înființarea de biblioteci și cluburi în întreprinderi, alături de diverse cercuri de lectură. În plan social, are loc o concentrare a
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
vastă campanie de alfabetizare a populației, mărirea tirajelor, multiplicarea bibliotecilor comunale și înființarea de biblioteci și cluburi în întreprinderi, alături de diverse cercuri de lectură. În plan social, are loc o concentrare a interacțiunilor semnificative în cadrul grupurilor ce constituie structura de verosimilitate, în special asupra personalului socializator. Abandonarea funcției estetice a literaturii în favoarea celei formative este recompensată cu o puternică vizibilitate socială a scriitorilor, care devin în socialismul real personalități "de vază", eroi ai transformărilor revoluționare. Cenzura este prima instanță de gestionare
Scriitorul, personajul și socialismul real by Dan Lungu () [Corola-journal/Journalistic/16328_a_17653]
-
căci memoria afectivă parcă ar fi fost conectată la un computer cu scrupulul datării automate a oricărui episod. Formula cîștigă însă în virtuozitate și datorită imaginii semnate de Dermott D. Downs. Maniera video-clip izbutește să creeze un dinamic sentiment al verosimilității, imperios necesar pentru orice fabulație oricît de fantezistă, cît și aura poetică de basm care fascinează neobosit publicul de orice vîrstă, din orice epocă... Fără să abuzeze de stereotipiile superproducțiilor și fără risipă de efecte speciale, se filmează armonios acordînd
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
care au trecut ființele evocate. Cu zece ani de detenție politică, timp în care a cunoscut din interior mare parte din fauna penitenciară, Cicerone Ionițoiu e un martor căruia timpul i-a acordat din oficiu un certificat de credibilitate morală. Verosimilitatea lui stă în împărtășirea acelorași condiții cu cei pe care îi descrie, și de aici și umoarea frămîntată a paginilor de față. M-am întrebat după ce criteriu și-a ales Ionițoiu personajele, și răspunsul plauzibil stă fie în cunoașterea lor
Galeria eliminaților by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2729_a_4054]
-
Perspectiva sarcastică, soresciană ca limbaj, calamburgistică, este reflectată prin protagonistul însuși. Extrag aici din (con)text: avocatul apărării (tot acuzator și el) susține că inculpatul ("element dușmănos") nu poate fi achitat. Replica acuzatului vine cu o detașare ironic-echivocă la limita verosimilității: "- Decât dacă mă împușcă pe loc, zise Tudor..." Iar dacă Tribunalul Militar, care judecă acum mai ales civili, îl va condamna la "muncă silnică pe viață", se va întâmpla "pe motiv de umanitate". Avocatul apărător, în postura de acuzator (ca
Imposibila de-cenzurare by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/8467_a_9792]
-
de o dispoziție spoveditoare pe care nu o întîlnești la scriitori laici: e vorba de înclinația de a spune adevărul chiar și atunci cînd dezvăluirea lui te pune într-o lumină neprielnică. Sub acest unghi cartea are acea doză de verosimilitate care te scutește de la bun început de tentația de a-l bănui pe autor de strategii de imagine. Anania nu se cruță, cu toate că pe alocuri - de pildă în paginile dedicate reeducării de la Aiud -, simți că e parcimonios în detalii și
Împlinirea unui suflet by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6988_a_8313]
-
Veronica D. Niculescu folosește cu succes privirea cinematografică, pe care nu o dată o transpune textual prin stilul indirect liber, astfel încât cititorul cunoaște universul narativ deodată cu personajul, fie el adult, copil sau pisică. Această strategie, al cărei principal efect este verosimilitatea, provoacă empatia cititorului, iar numeroasele detalii încărcate de semnificație, care adesea sunt cheia de lectură a textului, sunt strecurate discret în text, în treacăt, ca aparent lipsite de importanță. Povestirile Veronicăi D. Niculescu sunt, pe cât de simple ca tramă epică
Nostalgice by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4302_a_5627]
-
stil alb, transparent și dinamic. Intră, apoi, firesc „în pielea personajelor” cărora le înregistrează cu neostentativă acuitate „vocile”. Este stilul rece, precis al prozei angloamericane, dar care se mulează, complice, pe potriva mediilor mănăstirești moldovene. Fidelitatea reconstituirii evenimentelor e dublată de verosimilitate în reconstituirea imaginativă a situațiilor. Aici nu mai e treaba reporterului, ci a artistului. Tatiana Niculescu Bran nu „ține partea” nimănui, ci îi înțelege simultan din interior, cu luciditate empatică, pe toți, cu motivațiile și caracterul lor, cu logica internă
„Adevărata poveste a unui exorcism“ by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4470_a_5795]
-
ficțiunea acolo unde documentul e lacunar. Omniscient (sau nu), autorul se plasează mereu în situații paradoxale care îl concurează pe omul vremii sale; în această situație, creatorul, ca și cititorul modern, e interesat nu de adevărul poveștii lui, ci de verosimilitatea ei. Ca istorie diacronică, romanele acestui ciclu pun accentul pe dialogul cu epoca, în orizont social, politic și individual. Indivizii care fac istoria dialoghează cu valorile epocii, cu modelele și cu misterele ei făcând posibilă o ștafetă a speranței. „Jurnalul
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
o clovnerie trivială. Nu atît năstrușnicia întîlnirii lui Hercule Poirot cu Ipingescu (Pisica de lîngă Baskerville), și cu atît mai puțin a Emmei și a lui Charles Bovary cu Ion Nebunul mi se pare miza acestei literaturi, ci intuiția unei verosimilități secrete, pînă acum latentă, ce aureolează relația dramatică. În fond, erudiții chiar așa procedează: explică un personaj prin altul, explică un act prin altul, este satisfacția oricui să perceapă faptul de cultură ca și cum s-ar situa într-o imensă cutie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
credibili în faptele și evoluțiile lor. Nu știu și prea puțin contează dacă grozăviile mai mari sau mai mici povestite de Dan Perșa au sau nu corespondent la nivelul istoriei celei mari. Important este că el reușește să dea suflul verosimilității unor povești care, realmente, se citesc cu sufletul la gură. Așa cum a demonstrat-o încă din Vestitorul,Dan Perșa este un maestru în reproducerea limbajului unor epoci demult trecute. Topica frazei, mulțimea de arhaisme, micile judecăți morale, pildele paremiologice sunt
Parfum de secol XVII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7200_a_8525]
-
de proze scurte cu pretext detectivistic, dar cu rezolvare homeopatică. Tot așa cum șirul format din secvențele O poveste de Crăciun, Un scandal la București, Serendipity și Ultima poveste pune în scenă un foarte simpatic cuplu de cursă lungă dar de verosimilitate redusă. (Celor doi le revine sarcina de a purta singurele discuții cu adevărat analitice ale cărții. N-are, deci, nici o importanță că numai unul din interlocutori e om ca toți oamenii, celălalt, deghizat sub numele parlant de Haralambie Motaș, fiind
Farmecul discret al filologiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7218_a_8543]
-
Cunoștințele provenite din această zonă revolută intră în cămara culturii generale, dar nu în tunelul temporal al adevărurilor fierbinți. Ele se pretează la un exercițiu intelectual de fină aranjare a informațiilor, un exercițiu în virtutea căruia evenimentele sunt ordonate după criteriul verosimilității istorice, dar în nici un caz ele, evenimentele, nu mai pot răscoli astăzi pe cineva. Sunt indiferente, opace și fără răsunet în prezent. În materie de neutralitate teoretică, cel mai atipic istoric pe care îl au românii în clipa de față
Un autor inclasabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8858_a_10183]