294 matches
-
enunțuri devastatoare ca acestea: "Unde-i bogăția/ domnește viclenia!". Slujind într-un protocol vetust și naiv al relației dintre poet și poezie, dintre cititorul de azi și clasici (vezi stereotipul voievodal în cazul lui Eminescu), Nicolae Sinești este inevitabil poetul versificărilor corecte, în plasa psalmilor arghezieni. Facilitatea alunecării de silabe și ritmuri, de inspirație folclorică uneori, nu încetează decât în cazul sentimentului trăit ca urgență vitală în "Vatra păcatelor", un poem al strigătului înfiorat testamentar: Aud în mine/ un câine/ ce
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
imediat alăturea (s.n.) cu marele nostru poet Alexandri, numai putem vedea în d. Eminescu un debutant...". (vezi fotocopia pag. 270, semnată: Gellianu, 1875). În 1875 Grădișteanu folosise cuvintele "imediat alăturea", în 1875 "alăturea, imediat alăturea". Încercînd să găsească "imperfecțiuni" de versificare în Mortua est și în Împărat și proletar în special, Gellianu, alias P. Grădișteanu, se întreabă: "Pentru ce a prezintat în Criticele sale, ca model, cîteva floricele ale d-lui Eminescu, la cari nu poți ajunge decît străbătînd un nămol
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
în Împărat și proletar în special, Gellianu, alias P. Grădișteanu, se întreabă: "Pentru ce a prezintat în Criticele sale, ca model, cîteva floricele ale d-lui Eminescu, la cari nu poți ajunge decît străbătînd un nămol de greșale (s.n.) de versificare, de rime imposibile, de imagini inexacte, de cuvinte fără sens, pe cari le repudiază sentimentul artei fie modernă, fie antică?" (vezi pag. 278 din articolul semnat: G. Gellianu). În 1873 Grădișteanu formulase "inepții", "asortiment de greșeli grosolane de gramatică", în
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
pe cari le repudiază sentimentul artei fie modernă, fie antică?" (vezi pag. 278 din articolul semnat: G. Gellianu). În 1873 Grădișteanu formulase "inepții", "asortiment de greșeli grosolane de gramatică", în 1875, G. Gellianu, același P. Grădișteanu: "nămol de greșale de versificare...". La 15 februarie 1876, grupul de "redactori-colaboratori" ai Revistei contimporane îl atrag pe B. P. Hasdeu la conducerea publicației cu un titlu modificat: Revista literară și sciințifică, cu menționarea directorului pentru partea literară, în persoana antijunimistului Hasdeu, cu înscrierea pe
Dosarul Gellianu by I. Hangiu () [Corola-journal/Journalistic/17041_a_18366]
-
furtuna mîndră dezrădăcinat-a marea ea zvîrlea frunți de talazuri către stelele-arzătoare ridica sloiuri de gheață, le-arunca în șanț de nori, vrînd să spargă cu ei cerul." La prima vedere ar părea că versurile citate constituie pur și simplu versificarea unui capitol de istorie antică și anume năvălirile popoarelor barbare din nord, năvăliri care au condus la prăbușirea imperiului roman de apus. În acest caz Nordul, Miazănoaptea, ar trebui localizat în Peninsula Scandinavă, de unde au pornit spre sfîrșitul Antichității goții
Realism politic și fantezie poetică by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/15810_a_17135]
-
Rodica Zafiu Între experimentele poetice ale lui Șerban Foarță - holorime, "placă (puțin) defectă", comentarii la tablouri, texte pentru Phoenix, versificare latină, arhaizare balcanică, limbaj caragialesc și atîtea altele - apăruse deja, în ultimii ani, și montajul din proza jurnalistică a știrilor senzaționale; recentul volum Erau ziare, evenimente (Timișoara, Brumar, 2000) grupează texte scrise în acest gen, integrîndu-le într-o structură care
Poezie si limbaj jurnalistic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15906_a_17231]
-
îndelungat) a normelor științifice, a asumării instrumentelor, cum se spune, alternativa (singura!) de a frecventa zilnic (și cu folos) sălile de lectură ale bibliotecilor (unde media de vîrstă a cititorilor e în continuă creștere) - iată cîteva motive pentru care meșteșugul versificării, însăilarea unor povestiri sau a unei cărți de eseuri sînt preferate de tinerii filologi; sigur că nu am în vedere aici pe cei realmente talentați, care - s-ar putea zice - au vocație pentru literatură (dar n-a fost și Perpessicius
Ediții, editori și critici by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/15671_a_16996]
-
Mai recent, istoricul literar clujean Mircea Popa a făcut o investigație sistematică în toate zonele în care au rămas pe dinafara unei ediții de opere poezii nereeditate: în manualele didactice la care poetul a fost coautor, în manuscrise, în periodice, versificări ocazionale - cuprinse generos în volumul Ochiul lui Dumnezeu (poezii inedite și regăsite), apărut ca urmare a colaborării dintre editurile Charmides (din Bistrița) și Eikon (din Cluj-Napoca). De notat și sprijinul financiar acordat de Biblioteca Județeană Bistrița-Năsăud și de Complexul Muzeal
Dacă nici Coșbuc, atunci cine? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11861_a_13186]
-
ale celebralității și esteticului. Tudor A. Ursente scrie în stilul minimalist sub auspiciile principiului lui Mies van der Rohe care a spus: "Less is more": “mai puțin înseamnă mai mult”, pentru a defini strategiile estetice. Aș numi noul procedeu de versificare un altfel de simbolism la început de veac, într-o avangardă situată pictural și acustic, cuvintele devenind valori în sine, expresiile devenind informație. Despre minimalismul practicat și în veacurile trecute, dar actualizat azi la nevoile și gusturilor cititorilor din prezent
PREFAŢĂ- TUDOR A. URSENTE, FĂRĂ HASHTAG de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382679_a_384008]
-
23 Ianuarie, a avut loc lansarea volumului VECHIUL TESTAMENT (adaptare în versuri) de Ioan Ciorca, apărută sub egida Asociației Cultural Creștin-umanitare „Ars Vivat”, Ed. Armonii Culturale, Ediție Princeps 2013, legată în piele și inscripționată cu foită de aur. Cartea cuprinde versificarea textelor din Vechiul Testament. La apariția acestui volum a colaborat substanțial preotul Radu Botiș, președintele asociației mai sus menționate, Ars Vivat, și membru al Ligii Scriitorilor Români, filiala Maramureș. Prefațată de prof. dr. Ioan Chirilă, cartea se constituie într-un veritabil
VECHIUL TESTAMENT (Adaptare în versuri) [Corola-blog/BlogPost/92697_a_93989]
-
reiau motive populare (sau la modă la vremea lor) în construcția unor simfonii, concerte, opere. Este exact ceea ce face George Coșbuc în "Pe lângă boi". El nu vine cu mâna goală, poemul său se dezvoltă în mod personal. Iar măiestria în versificare nu împiedică naturalețea precipitatei exprimări a unei tinere țărănci: Pocnind din bici pe lângă boi, În zori de zi el a trecut Cu plugul pe la noi. și de pe bici l-am cunoscut, și cum țeseam, nici n-am știut Cum am
Nostalgia impersonală by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/8498_a_9823]
-
are ceea ce trebuie filmului, o anumită fibră spaniolă modelată romantic, un romantism surprins pe mai multe registre, spre exemplu în scrisorile de dragoste pe care le scrie pentru doi îndrăgostiți răspunzîndu-și propriilor declarații sau scrisorile în versuri trimise companiilor engleze, versificarea fiind un reflex liric al pasiunii sale. Filmul urmează cursul romanului, dacă facem excepție de desemnarea ca retrospectivă a celei mai mari părți a lui, fapt care nu schimbă datele problemei. Mike Newell a încercat să păstreze o notă dramatică
Dragoste și puțină holeră by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8542_a_9867]
-
Anton Pann măsoară distanța dintre literatura ocazională mediocră a poetului "occidental" Heliade-Rădulescu și pasta verbală mustind de sevă a poetului "local", dintre poezia de circumstanță și capodopera involuntară. în același an cu Memorabilul... apare Povestea vorbii. în ea, abilitatea de versificare a lui Pann se ridică brusc la cote nemaiîntîlnite: plurimetria, metrii, nobili (endecasilabul, alexandrinul clasic, alexandrinul românesc) se combină imprevizibil cu versuri de factură fantezistă. Această alegră disponibilitate metrică va fi utilizată de Anton Pann în toate capodoperele sale ulterioare
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
de un secol, Mitropolitul a trebuit să plece de la un cadru preexistent, de la un model străin adaptabil limbii române. Spre deosebire de autorul Țiganiadei, poetul moldovean și-a anunțat încă de la început cadrul, din moment ce, oficial, n-a făcut decît o semitraducere, adică versificarea unuia dintre cele mai poetice texte biblice, Psaltirea. De fapt, lucrurile stau ceva mai puțin simplu: introducînd o originalitate poetică debordantă în schema preexistentă a Psaltirii, el a pus-o de multe ori pe aceasta din urmă în umbră. Psaltirea
Apariția poeziei românești culte: Dosoftei (1623-1692) by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/4307_a_5632]
-
călăuze, la dezordine și impuritate la antipoezie, "mlaștina" prevestită de Eminescu. Totul are loc cu perfectă logică internă a înlănțuirii fenomenelor în evoluția spiritualității și culturii universale. Astfel, nu este simplu hazard că acum are loc invazia predominantă a unei versificări fără prozodie și chiar fără idei, un amalgam inform, incoerent de cuvinte mari cărora cititorul ar trebui să le găsească coerență, un sens; iar dacă nu, poezia este cu atât mai profundă, indescifrabilă și deci mai superioară... Faptul este în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
mea să nu te-atingă/ Să nu mi te veștejești.// Către tine doar să suie/ Gândul vis și gândul viu,/ Trup de fum trandafiriu,/ Între ce e și ce nu e/ Că te am - atât să știu." În rest, simple versificări în cuprinsul cărora prietenia, care le-a prilejuit, revine des. "Pasăre tainică, pasăre albă", ca în dedicația către Tudor Vianu. Un asemenea vers, încheind o poezie altminteri nesemnificativă, are greutatea metrului antic: "Prieteni, eu în suflet am crezut". "Patetism", de
O dedicație by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8974_a_10299]
-
pe inspirație și spontaneitate. Tradusă de poetul nostru în act, această viziune a produs poezie-meditație, de preferință pe teme etice. Rareori literatura română a avut un moralist mai sincer și mai consecvent decît Gheorghe Asachi. Ar fi putut rezulta o versificare seacă și eticistă (o parte a versurilor lui Asachi poate fi caracterizată astfel); numai că, dincolo de propriile sale convingeri și precepte, scriitorul se înalță uneori la poezia adevărată. Un simbol recurent o domină și îi închide semnificația ultimă: este simbolul
Gheorghe Asachi și cerul italic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8989_a_10314]
-
și aceea a veseliei debordante însoțită de o limbariță pe măsură. La ultimele două se mai adaugă interpretarea plină de sensibilitate a unor cântece de jale de genul "De ce oare eu te-am cunoscut" sau, dimpotrivă, de melodii săltărețe, cu versificări ad hoc, care mai de care mai porcoase. Cea mai rară este aceea plată în care omul bea în cea mai deplină tăcere, fără nicio manifestare exterioară. Bea până cade sub masă sau până pleacă acasă, să se culce. Asta
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
reciclările" impuse presei. Fuga a ajuns prima dintre cele patru îndeletniciri fundamentale ale omului. A devansat hrana-pradă, lupta și sexul, rîdea Fluturel de Lucian, care alesese, între Academia "Ștefan Gheorghiu" și Spital, Spitalul. Mai rîdeam de Angela Chișcă și de versificările ei (prin decret) despre "originea noastră traco-dacă". Mai rîdeam, încă mai rîdeam, deși nu se mai lucra cu literă corp opt drepte, ci cu corp opt drepți. Rîdeam de proza lui Bucălău, tehnoredactorul. Ce subiect inflamant își alesese! Viața unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
privesc apoi, / Mă-ntreb de ce să mai trăiesc, / Căci clipele ce trec prin noi, / Un rid pe față ne sădesc.“ În mod evident aici este vorba de o suferință mimată (cărei adolescente îi apar riduri pe față?) și de o versificare simplistă, cu vagi reminiscențe din poezia romantică de album a secolului XIX. Nemulțumită ea însăși de inconsistența acestui mod de a scrie, tânăra autoare se străduiește să se exprime altfel, mai exact, să se exprime. Ea caută o formulă poetică
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
și nu emoționează: „Gargară / cu supa / de particule, / tichetul pierdut / al ceasului / apărat, / în palma / psalmului/ credul. // Mestec / miezul uscat / al strigătului / umed... / diger/ refularea ideii, / piesă metalică / refuzată.“ (Compostare) Originalitatea de acest fel este lipsită de lirism ca și versificarea mecanică și desuetă, despre care vorbeam la început. De fapt, nici nu ar trebui numită originalitate, ci extravaganță. A fi original, iată o inevitabilă obsesie pentru oricare tânăr care vrea să devină poet. Întrebarea este însă cum se ajunge la
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
a se face înțeles. El înaintează într-o direcție greșită, ratând întâlnirea cu cititorul. Proza versificata Deși a publicat până în prezent numeroase cărți și s-ar putea presupune că este un autor experimentat, Gheorghe Andrei continuă să confunde poezia cu versificarea. El versifică orice: ‹ ‹ declarații de dragoste, considerații pe teme cetățenești, cugetări de album cu pretenții de filozofie etc. Cea mai recentă carte a sa, Blitz în eternitate (Rafet, Râmnicu Sărat, 2002; volumul are drept prefață un citat din Al. Piru
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
care să respire / Doar iubirea. // Adună-mi pașii. Rătăciți pe nisip, / Cu fiecare urmă / Scrisă de trecerea / Zilelor grăbite / S-ajungă la tine“ etc. etc. Ce curaj? Ce știință a surdinelor? Ce intelectualizare a emoției? Nu e vorba decât de versificări banale, care rămân fără ecou în conștiința cititorului. Norocul de -a avea interlocutori amabili... Sunt la modă interviurile. Foarte bine. Orice formă de comunicare merită încurajată. Numai că multe dintre interviurile publicate în ziare și reviste sau în volume sunt
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
La telefon m-ați întrebat odată / Și v-am răspuns cu nu. Și așa / Am obținut o convorbire mai... scurtată.“ Ce e de râs în asta? Am putea continua așa până la adânci bătrâneți. Singurele epigrame reușite sunt cele rezultate din versificarea unor anecdote aflate circulație. Există, de exemplu, o glumă populară în legătură cu mineriadele: „- Care-i cel mai bun vin? - ...? - Vin minerii.“ Ion Grosu preia fără ezitare această glumă și o transformă într-o epigramă: ‹ „Reminiscențe : Amicii mei de vorbă și pahar
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
Ninge povești / Ninge în sus / Ninge și ești / Ninge și nu-s...“ (Ninge..., din volumul Poezii, 2005). Iată însă că poetul (neinspirat sau greșit sfătuit) a virat, brusc, spre nonpoezie, angajându se într-o întreprindere literară inutilă și ușor ridiculă: versificarea romanului Crăișorul Horia de Liviu Rebreanu. Trebuie să trăiești în secolul XIX și să fii Pușkin ca să scrii un roman în versuri acceptabil. În a doua jumătate a secolului XX, romanul în versuri Pâine și sare al talentatului poet Ion
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]