5,474 matches
-
și può definire "letteratura del realismo socialistă fuori dagli schemi 7". Îl criterio fondamentale utilizzato da Gjovalin Kola per stabilire se și tratta di letteratura del dissenso, è quello di interrogarsi șu quale fosse îl livello di tolleranza del regime verso queste opere letterarie. Per Kola, se pubblicata ufficialmente da regime, e pertanto tollerata, non possiamo più classificarla come letteratura del dissenso. Tale giudizio netto, pur fornendo un criterio oggettivo, spesso utile per distinguere, non tiene conto del fatto che în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
accettato i princìpi del governo liberale; se oggi è talvolta possibile - mă alquanto rischioso, secondo taluni studi - democratizzare un Paese mettendo în moto contemporaneamente i processi di "liberalizzazione" della competizione politică e di "inclusione e partecipazione" delle masse (la "scorciatoia" verso la poliarchia, per riprendere lo schemă di Dahl) è perché i princìpi dello Stato di diritto liberale non suonano più come una "novità eretica", a più di due secoli di distanza dalle rivoluzioni settecentesche. Ciononostante - secondo l'opinione maggiormente diffusa
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
din R.P.R., înființată în 1949 de Eugen Jebeleanu, sau nu. Infirmarea respectivului dubiu o exprimă cu sentimentul unei reale victorii: "Recent, în 2001, am descoperit proba de senzație (anexată la bibliografie) că a condus filiala. Important este amănuntul următor: pe verso, D. Stelaru a notat cu creionul albastru, cu propria mână: Constanța, D. Stelaru (copie). Iar în secțiunea 1935-1938, faptul că placheta de versuri Blestem a fost descoperită și publicată de Maria și Gheorghe Sarău în revista "Manuscriptum" din 1990, numerele
Prozatorul-poet by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14403_a_15728]
-
la Berlin, și să poți numaidecât descifra (atunci când rezoluția o permite) pasaje din mustoasa lui corespondență cu Zarifopol, de pe cărțile poștale din arhiva Muzeului Literaturii. E o plăcere să constați, uneori, legătura dintre imaginea de pe cartea poștală și comentariile de pe verso, concepute într-o manieră care n-avea să mai fie egalată decât de corespondența Ion Barbu-Al.Rosetti. Ilustrata din 28 august 1906 prezintă o scenă cu aer apocaliptic, o piață de oraș german cu case strâmbe și o lună
Caragiale pe cd-rom by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/14458_a_15783]
-
de scop Lumea imită (simulează) libertatea ce nu se poate reflecta în nimic dat fiind că infinitul-nefiindul exclude prezența oglinzii Din toate astea până pe la cincizeci de ani omului i se pare a fi condamnat la viață apoi - in-vers... (in verso veritas) versul ca cealaltă parte - verso-ul, versul - fenomenologiilor unde se viețuiește invers viețuirii cunoscute nouă) - toate făcând parte din frumoasele înveninări ale marilor deșertăciuni (stinși). Cioburi de tîcere va fi să mă lovesc totuși de marele C U V
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
ce nu se poate reflecta în nimic dat fiind că infinitul-nefiindul exclude prezența oglinzii Din toate astea până pe la cincizeci de ani omului i se pare a fi condamnat la viață apoi - in-vers... (in verso veritas) versul ca cealaltă parte - verso-ul, versul - fenomenologiilor unde se viețuiește invers viețuirii cunoscute nouă) - toate făcând parte din frumoasele înveninări ale marilor deșertăciuni (stinși). Cioburi de tîcere va fi să mă lovesc totuși de marele C U V Â N T prefăcându-mă în
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8113_a_9438]
-
care-i scotea dintr-un sipet care, nu știu de ce, era lângă măsuța pentru rugăciune. Monedele erau ținute în fișicuri de hârtie. Nu de mult am dat peste fotografia în care aproape tot fundalul s-a șters. Nici o dată pe verso, nici un cuvânt cu cerneala aceea violetă cu care scriu defuncții, cu trăsături îngrijite și groase. Nimic altceva decât o fetiță de cinci sau șase ani ținută în brațe de tatăl ei, pe când mama ei stă aplecată asupra lor, cu mâini
António Lobo Antunes - Ei, în grădină by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/13148_a_14473]
-
aștepți. Când te lasă suferința, partea proastă a celei bune este că nu mai știi. Politic, cele bune ale comunismului se confundă cu reușitele luptei de clasă, stârpirea elitelor românești, ținerea în jug a douăzeci de milioane de români. Și verso: ochiurile plasei nu au fost destul de dese, plasa însăși n-a fost confecționată din cea mai aleasă cânepă, din năvod s-au strecurat dușmani de clasă, pleavă burghezo-moșierească, uium chiaburesc. Ei, urmașii lor, își dau cu părerea. Regimul comunist s-
Partea cea bună a părți rele by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12418_a_13743]
-
ediție coordonată și prefațată de președintele Academiei, la Editura Enciclopedică, obținând un spijin financiar firesc de la Ministerul Culturii și Cultelor. Se editează astfel (mai potrivit ar fi să spunem: se facsimilează) manuscrisul nr. 2254, cu 457 de file (față și verso). Manuscrisul cuprinde creații ale poetului din anii 1866-1878, adică piesele de teatru Petru Rareș, Ștefan cel Tânăr, Mira, Andrei Mureșanu, Cel din urmă Mușatin, Gruie Sânger, Bogdan-Dragoș, Decebal, Alexandru Lăpușneanu, traducerile Histrion de Guillom Jerwitz și Timon din Atena de
Manuscrisele eminesciene în facsimil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11675_a_13000]
-
Papadichiei lui Grigore Protopsaltul și Hurmuz Hartofilax (Manuscrisul românesc nr. 1691 din Biblioteca Academiei Române). Scris în anul 1824, de Ilie Cântărețul „ot mahalaua Vlădicăi, biserica Sfântul Ierarh Nicolae”, heruvico - chinonicarul a fost cumpărat de Neofit Ivanovici - care se iscălește pe versoul filei I de la monahul Atanasie de la Mănăstirea Cozia, în timpul când era învățător la Comarnic și astfel a rămas în patrimoniul Mănăstirii Sinaia, unde-și doarme somnul de veci cumpărătorul și utilizatorul documentului. Ultimul document din cele nouăsprezece sinaite este Manuscrisul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
și prețuirea profundă a traducătorilor față de personalitatea umană și poetică a Anei Blandiana răzbat inclusiv din prezentările din finalul antologiei: traducerea unui eseu al poetei, intitulat semnificativ La poesia, tra silenzio e peccato, apoi o sensibilă confesiune a traducătoarei italiene (Verso una poesia povera) și scurtul dar esențialul studiu semnat de Bruno Mazzoni, cu modestie numit Nota, însoțit de un profil bio-bibliografic cu rol nu numai de prezentare, ci și de recuperare. Căci acesta mi se pare a fi meritul de
Eveniment poetic românesc în Italia by Monica Joita () [Corola-journal/Imaginative/12265_a_13590]
-
Întîia fotografie care s-a păstrat și transmis a lui Mihai Eminescu este aceea luciferiană, din 1869, făcută la Praga, la 19 ani. Atelierul fotografului Jan Tomás din Praga, care a executat fotografia amintită, era situat pe strada Vaclavska. Pe versoul unei fotografii din cele 6 (3 ovale și 3 dreptunghiulare - în sepia, carte poștală) stă scris: "Fotografie dată de Eminescu lui Nicolae Oncu pe timpul cînd erau universitari în Viena." - "Dăruită Asociației ș"Astra" din Sibiuț de E. Hodoș." Frații Eminovici
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
am onoare a Vă trimite fotografia cerută, mulțumindu-Vă tot odată pentru dorințele ce însoțesc scrisoarea D-Voastre. Primiți Vă rog, Domnii mei, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. Domniilor Sale Domnilor membri ai societății "Eminescu" Strada Plantelor No. 12 București" Pe verso-ul fotografiei e imprimat: "Photographie; Jean Bielig; Botoșani; Strada Teatru." Pe un exemplar din cele trei, sub fotografie, e semnătura poetului: M. Eminescu. I. Slavici într-o scrisoare din mai 1909 către Valeria Micle-Sturza, întîia fiică a Veronicăi Micle, a
Fotografiile lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Imaginative/14551_a_15876]
-
ar sfîrși respectiva secțiune, căci nici un indiciu nu ne vine în ajutor. Elemente caragialești apar, ce-i drept, și în ș109ț Idilă, ș112ț }oc, ș113ț Odevian etc. Mai revelator e faptul că în textul ș110ț Două morale, pe fila 8 verso, figurează următoarea inscripție: ,Momente apocrife. Vezi în special Venin, Degustare și Zălog." Sînt tocmai prozele ,cedate" lui Sică Alexandrescu, împreună cu Vițelul turbat, cu asigurări apăsate că ,nu există copii în circulație după schițele în chestiune, iar persoanele care le-au
Caragiale și vițelul turbat by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11097_a_12422]
-
Alexandra Firiță Alle porte incessamente bussano mercanti d’anime Al di la delle mura si sente Brahms. Gli angeli cercandosi i passi dai tempi remoti S’inciampano nelle ali sempre piu pessanti. Nessuna preghiera non si trova piu la satrada Verso il cielo scacciato nell’oblio. La citta si nutre con i sogni da un giorno E le palpebre intorpidite Rifiutano il sonno delle notti ancora non rubate. Alle porte incessamente bussano i mercanti d’anime Al di la delle mura
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
le a neamului românesc”. În toamna aceluiași an (1979), cu ocazia zilei mele de naștere (7 oct, Împlineam 44 de ani) am primit, de la colonelul Gheorghe Eminescu, o poză făcută Împreună cu profesorul Augustin Z. N. Pop (foto stânga), iar pe verso acesteia Înscrisul alăturat (foto dreapta). Din acest Înscris se constată că , deși era nonagenar, avea o caligrafie de Profesorul Augustin Z.N. Pop Împreuna cu doi foști discipoli ai săi, Pompiliu Manea și Florian Ion, care se reculeg la mormântul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
dintre autohtoniști și cosmopoliți, dintre tradiționaliști și așa-zișii postmoderni (care la voi sînt mai mult un pretext polemic decît o literatură), și înfruntările politico-culturale între urmașii lui Noica și restul poporului cu carte." Raftul ca lume Ancheta clujenilor de la Verso (nr. 4, 21 iunie/ 4 iulie 2006) pe tema Lumii a treia a scriitorilor e de fapt un ochi complice și necesar aruncat cărților "de raftul al treilea". Prilej pentru Luca Pițu de a glosa larg și spectaculos în jurul lui
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
a fost purtat cu cinste și mîndrie ca pe vremuri, acela al celui mai iubit fiu al poporului. Despre ce se strigă pe stadioane, ce să mai spunem? în așteptarea unei infuzii de polemică Numărul al doilea al bilunarului clujean VERSO (revistă a cărei apariție am semnalat-o acum două săptămîni) conține o dezbatere foarte critică despre noua Gramatică a Academiei, dar și despre Doom 2. Ar merita citat, apoi, integral poemul Martei Petreu, intitulat Vindecarea, dacă spațiul ne-ar permite
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
și relaxare", stă scris despre recenziile de carte din România literară (cu exemplificări din nr. 20). Ce e drept! Și Cronicarul, care nu doar scrie în revistă, dar o și citește, se află în aceeași așteptare. Mulțumim frumos colegului de la Verso că e de acord cu el. P.S. Tocmai cînd ne sosea noul număr din bilunarul clujean, citeam în R.L. (nr. 23) o recenzie intitulată Cărți proaste, semnată de Alex Ștefănescu. Numai bună să ne dreagă gustul dulceag. Șt. A. și
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
Cronicar O nouă revistă culturală: Verso Gazdă constantă a unui număr impresionant de colocvii, conferințe, mese rotunde și festivaluri, Clujul nu-și dezminte efervescența culturală nici în materie de reviste culturale. De curînd a apărut primul număr al unei noi reviste bilunare, intitulată Verso. Din echipa
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
revistă culturală: Verso Gazdă constantă a unui număr impresionant de colocvii, conferințe, mese rotunde și festivaluri, Clujul nu-și dezminte efervescența culturală nici în materie de reviste culturale. De curînd a apărut primul număr al unei noi reviste bilunare, intitulată Verso. Din echipa redacțională fac parte Ion Mureșan (redactor-șef), Alexandru Vlad, Ovidiu Pecican (redactori-șef adjuncți) și Alexandru Cistelecan (secretar general de redacție). Spicuim din programul-manifest al numărului inaugural: "În fața argoului mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso propune
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
intitulată Verso. Din echipa redacțională fac parte Ion Mureșan (redactor-șef), Alexandru Vlad, Ovidiu Pecican (redactori-șef adjuncți) și Alexandru Cistelecan (secretar general de redacție). Spicuim din programul-manifest al numărului inaugural: "În fața argoului mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso propune o eleganță discretă înarmată cu pix roșu. Verso este o revistă de cultură, nu o revistă de refugiu în cultură. Miza ei este dinamismul și viteza de reacție. Verso agreează polemica, judecata de valoare, chiar riscantă, atentatele cu argumente
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
redactor-șef), Alexandru Vlad, Ovidiu Pecican (redactori-șef adjuncți) și Alexandru Cistelecan (secretar general de redacție). Spicuim din programul-manifest al numărului inaugural: "În fața argoului mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso propune o eleganță discretă înarmată cu pix roșu. Verso este o revistă de cultură, nu o revistă de refugiu în cultură. Miza ei este dinamismul și viteza de reacție. Verso agreează polemica, judecata de valoare, chiar riscantă, atentatele cu argumente, dar nu comerțul cu bădăranii. Verso nu agreează erudiția
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
inaugural: "În fața argoului mahalalei ridicat la rang de fior liric, Verso propune o eleganță discretă înarmată cu pix roșu. Verso este o revistă de cultură, nu o revistă de refugiu în cultură. Miza ei este dinamismul și viteza de reacție. Verso agreează polemica, judecata de valoare, chiar riscantă, atentatele cu argumente, dar nu comerțul cu bădăranii. Verso nu agreează erudiția seacă și bătrînicioasă, care ascunde în discursuri lungi lipsa de viziune și de idei. Verso afirmă că orice introducere are în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]
-
cu pix roșu. Verso este o revistă de cultură, nu o revistă de refugiu în cultură. Miza ei este dinamismul și viteza de reacție. Verso agreează polemica, judecata de valoare, chiar riscantă, atentatele cu argumente, dar nu comerțul cu bădăranii. Verso nu agreează erudiția seacă și bătrînicioasă, care ascunde în discursuri lungi lipsa de viziune și de idei. Verso afirmă că orice introducere are în mod necesar în apropiere o concluzie. Verso crede că politica nu e o ocupație murdară. În
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10587_a_11912]