74 matches
-
se astupa gropile cu pământ, după ce vor fi stropite cu lapte de var”. Ceea ce definește, însă, cel mai bine starea de insalubritate cronică a Bacăului din perioada interbelică provine, la fel ca în cazul majorității orașelor din România, din lipsa vespasienelor (W.C.-uri) publice. Așa cum rezultă din documentele ce surprind aceste aspecte insolite, Bacăul anilor ’30 avea, chiar în zona centrală a orașului, un singur loc public în care trecătorii puteau să scape de presiunea nevoilor fiziologice - este vorba de W.C.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se pierdea, transfigurat. În îmbrățișare, râdea, râdea dezlănțuit ! Vârtejuri de ape loveau în râsul înnebunitor, răsturnând încremenirea lumii, rosto golindu-se, rotindu-se, o dată și încă o dată. Ieși în poteca întunecată și pustie. Reîntâlni patrulele și câinii. Găsi subsolul unei vespasiene. Coborî, ținându-se la fiecare treaptă de balustrada metalică, rece, trecu prin dreptul unui ghișeu, tresări, surprins, sub privirea supraveghetoarei, o tânără blondă, delicată, chip de copil pastelat și lucios, de porțelan. Se privi îndelung în oglinda chiuvetei. Păr blond
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
tineri, cărora ideea de responsabilitate a cuvântului scris nu le provoacă insomnii. Am auzit de multe ori ideea că sîntem "o cultură de rahat", și asta din gura unor oameni care nu contribuiseră cu nici un glonț de producție proprie la vespasiana comună. Am auzit că aceiași Arghezi, Sadoveanu etc. ar fi fost trădători, monștri, escroci... Ceea ce rămâne valabil în ierarhiile anterevoluționare le incită, mai ales, fantezia demolatoare. în opinia lor, de exemplu, Nichi-ta Stănescu ar fi un poet de mâna a
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Umblam printre stâlpii de ciment a ceea ce părea să fie un imens garaj părăsit și în sfârșit soarele ne lăsa în pace. Apoi am intrat într-un gang întunecat, acoperit de inscripții făcute cu spray, unde plutea o putoare de vespasiană amestecată cu un iz de friptură care venea cine știe de unde. Ușa de la lift era larg deschisă, în spatele butoanelor smulse se vedeau firele. — Să urcăm pe jos. Am urmat-o pe treptele unei scări traversată de țipete neașteptate, sclipiri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
eclectic, sincretismul lui Otto Julius Manntoifel, al cărui sanctuar cu Multe Muze din Postdam Îmbină casa-Încăpere, scena giratorie, biblioteca circulantă, grădina de iarnă, impecabilul grup sculptural, capela evanghelică, chioșcul sau templul budist, patinoarul, fresca murală, orga polifonică, casa de schimb, vespasiana, baia turcească și budinca. Oneroasa menținere a acestui edificiu multiplu a provocat vinderea lui la licitație și demolarea de rigoare, aproape În continuarea sărbătorii care i-a Încununat ziua inaugurării. Să nu uităm data! 23 sau 24 aprilie 1941! Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
primitive decorații”, cum le califica, indignat, grădinarul-șef, grădina căpăta „un aspect jalnic de bîlci spre sfîrșit.” 8) E cazul să spun că, loc democratic, grădina era, la fel ca orașul în acea epocă, un loc murdar, fără barem o vespasiană. „Construirea unui closet public și a unui pișuar public” devine obiect de licitații abia în a doua jumătate a deceniului al treilea 9), dar fu mereu amînată.10) Spre deosebire de Ion Minulescu 11) și de alții pentru care „grădina publică” e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dos. 26/1927, f. 3. 7. ,,Răsăritul”, 2, nr. 10, februarie 1906, p. 195-196. 8. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 27. 9. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 65/1927. 10. Roland Kaufman, ,,O vespasiană!”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929, p. 2; ,,Informațiuni”, în ,,Bacăul”, 9, nr. 174, 22 iunie 1931, p. 4; Marius Mircu, ,,O stradă privată”, în ,,Moldova”, 2, nr. 60, 3 iulie 1938, p. 1-6. 11. V. ,,Spovedanie”, în
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
nr. 703, 25 martie 1935, p. 2. 9. ,,Noroiul și gunoiul”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 58, 1 aprilie 1929, p. 3. 10. ,,Pentru Primărie”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 78, 19 august 1929, p. 4. 11. Ibidem. 12. Roland Kaufman, ,,O vespasiană!”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 59, 8 aprilie 1929, p. 1. 13. Iustus, ,,Pentru noul titular al poliției”, în ,,Bacăul”, 7, nr. 78, 19 august 1929, p. 1. 14. G. T. [Grigore Tabacaru], ,, Ce-ar trebui să fie Bacăul!”, în ,,Bacăul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
se pare că era mândru într-un fel legitim că deține această funcție. Comportamentul său exemplar că guvernator este evidențiat maiestuos în cele trei biografii ale lui Manetti din secolul al XV-lea, dintre care două au fost scrise de Vespasiano da Bisticci și una de Naldo Naldi 17. Calitatea hagiografica a acestor biografii este astăzi ușor iritanta, dar realizările lui Manetti au fost considerabile. Descendent al unei familii de negustori bogați, el era expert în latină, greacă și ebraica. După cum
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
nou impozit care-i privea pe viitorii guvernatori florentini, care a fost cerut ca donație a unui palium în valoare de șaisprezece lire către trezorerie și șeful instituției caritabile a orașului, Operă Sfanțului Iacob 39. Blazonul de marmură descris de Vespasiano nu mai atârnă pe turnul-clopotniță din Pistoia, dar o impresionantă versiune în teracota a blazonului lui Manetti, susținut de doi heruvimi de Donatello, poate fi văzută în Scarperia, la loc de cinste, la intrarea în Palatul Vicarului 40. Arhivele din
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
alegerii lor în una dintre cele mai dorite demnități din cadrul dominionului. Așadar nu-i de mirare că Manetti a devenit teribil de nepopular în unele cercuri florentine. Delegația pistoaieză la Florența pare să fi fost formată fără știrea lui Manetti Vespasiano citează chiar și o scrisoare a lui Manetti în acest sens51 dar, evident, unii florentini au gândit altfel. Un sonetist în special, Paolo Soldino, a satirizat ambițiile acestui om atât de faimos pentru învățătură lui, făcând din personalitatea lui Manetti
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
acei scriitori i-au susținut, în general, pe Medici. După cum arată Mario Martelli, afilierile politice ale lui Manetti au fost trecute sub tăcere de două ori de către istoriografia republicana pentru prima dată în secolul al XV-lea, de biografii săi Vespasiano și Naldi, ambii apropiați de cercurile anti-Medici ale anilor 1490, si apoi în secolul XX de Hans Baron 70. Cariera lui Manetti este prea adesea interpretată retrospectiv, în lumina deciziei sale dramatice din 1453 de a pleca din Florența lui
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
au forțat să părăsească Florența. Însă, mai degrabă decât Medici înșiși, se pare să fi fost alții dușmanii personali ai lui Manetti care i-au creat probleme în cadrul regimului. Cine erau ei? Principalul responsabil pentru evaluarea nerezonabilă, după cum ne spun Vespasiano și Naldi 87, a fot Luca Pitti, al cărui nume apărea în vârful listei celor cinci membri ai comisiei de impozite din 145288. Există multe explicații posibile privind dușmănia dintre Pitti și Manetti, dar un moment probabil mai timpuriu al
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Hans Baron (ed.) în Baron, From Petrarch to Leonardo Bruni: Studies în Humanistic and Political Literature, University of Chicago Press, Chicago, 1968. Brunori Cianti, Lia, "Stemmi dei vicari di epoca laurenziana", în Nel vicariato di Scarperia, nr. 127. Cagni, Giuseppe, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Edizioni di Storia e Letteratura, Romă, 1969. Chittolini, Giorgio, "L'onore dell'officiale", în Florence and Milan: Comparisons and Relations, Sergio Bertelli, Nicolai Rubinstein și Craig Hugh Smyth (eds), Florența, La Nuova Italia, 1989
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Manetti a metà Quattrocento", în Studi veneziani, n.s., XXVIII, 1994, pp. 203-235. Villani, Giovanni, Nuova cronică, Giuseppe Porta (ed.), Fondazione Pietro Bembo, Parma, 1990-1991, ÎI. Viti, Paolo, Leonardo Bruni e Firenze. Studi sulle lettere pubbliche e private, Bulzoni, Romă, 1992. Vespasiano da Bisticci, "Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino" și "Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti", în Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, I, pp. 485-538 și ÎI, pp. 513-627. Vespasiano, Renaissance Princes
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Romă, 1992. Vespasiano da Bisticci, "Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino" și "Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti", în Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, I, pp. 485-538 și ÎI, pp. 513-627. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William George și Emily Waters, Myron P. Gilmore (ed.), Harper Torchbooks, New York, 1963. Witt, Ronald G., "Coluccio Salutați and the Origins of Florence", în Îl pensiero politico, ÎI, 1969, pp. 161-172. Wittschier, Heinz Willi, Giannozzo
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1865. Vedovato, Giuseppe, Note sul diritto diplomatico della Repubblica fiorentina, Sansoni, Florența, 1946. (De) Vergottini, Giovanni, "Ricerche sulle origini del vicariato apostolico", în Scritti di storia del diritto italiano, vol. 3, Guido Rossi (ed.), Giuffrè, Milano, 1977, ÎI, pp. 537-584. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes and Prelates, trans. William George și Emily Waters, Harper & Row, New York, 1963, p. 397. Vettori, Francesco, "Vită di Piero Vettori", în Vettori, Scritti storici e politici, Enrico Niccolini (ed.), Laterza, Bari, 1972. Waley, Daniel, "The Army of
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
10 Martines, Lawyers, p. 221. 11 Goro Dați, Istoria di Firenze dal 1380 al 1405, ed. Luigi Pratesi, Norcia, Tonți, 1902, p. 159 n. 1: "questi sono signori di quelle terre mentre che durano șei meși di tali ufici [...]". 12 Vespasiano da Bisticci, Le vite, Aulo Greco (ed.), Istituto Nazionale di Studi sul Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Rinascimento, Florența, 1970-1976, ÎI, 230: "più volte fu tratto d'alcuna podesteria, et tutte le rifiutò dicendo che le voleva lasciare agli avoltoi, ch'era pasto da loro. Chiamava avoltoi quegli vanno în bireria a consumare i poveri uomini". (Cf. Vespasiano, Renaissance Princes, Popes & Prelates, trans. William George and Emily Waters, ed. Myron P. Gilmore, New York, Harper Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că "berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia molto netta et
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Torchbooks, 1963, p. 397, care traduce greșit "bireria" că "berărie".) La moartea sa, confesorul lui Niccoli "[ț]rovava la sua conscientia molto netta et purgată di non ... avere voluto mai ignuno magistrato, dove avessi a dare sentenție contro a persona"; Vespasiano, Le vite, ÎI, p. 241. Pentru sentimentul de disperarea cu care erau obișnuiți florentinii, în loc să spere în alegeri pentru funcții, fie în cadrul dominionului sau în locuri străine, a se vedea analiza nuvelei lui Bianco Alfani, în Lauro Martines, Ăn Italian
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de la 2 aprilie până la 2 octombrie 1440; ASF, Tratte, 984, fol. 25v. 16 Termenul în Pistoia era cuprins între 1 octombrie 1446 și 31 martie 1447; ASF, Tratte, 984, fol. 7v. 17 Cele două biografii ale lui Manetti scrise de Vespasiano, si anume Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino și un mai lung Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti, au fost ambele publicate în Vespasiano, Le vite, I, pp. 485-538 and ÎI, pp. 513-627, de aici înainte citate respective că
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
1447; ASF, Tratte, 984, fol. 7v. 17 Cele două biografii ale lui Manetti scrise de Vespasiano, si anume Vită di meser Giannozo Manetti, fiorentino și un mai lung Comentario della vită di messer Giannozzo Manetti, au fost ambele publicate în Vespasiano, Le vite, I, pp. 485-538 and ÎI, pp. 513-627, de aici înainte citate respective că "Vită" și "Comentario". O ediție critică a lucrării Comentario a fost cândva promisă de Giuseppe Cagni, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Rome, Edizioni
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
messer Giannozzo Manetti, au fost ambele publicate în Vespasiano, Le vite, I, pp. 485-538 and ÎI, pp. 513-627, de aici înainte citate respective că "Vită" și "Comentario". O ediție critică a lucrării Comentario a fost cândva promisă de Giuseppe Cagni, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Rome, Edizioni di Storia e Letteratura, 1969, p. 87 n. 1, dar nu a fost ciciodată publicată. Vespasiano a scris Comentario pentru a fi utilizat drept bază pentru o Biografie Latină pe care Alamanno
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Vită" și "Comentario". O ediție critică a lucrării Comentario a fost cândva promisă de Giuseppe Cagni, Vespasiano da Bisticci e îl suo epistolario, Rome, Edizioni di Storia e Letteratura, 1969, p. 87 n. 1, dar nu a fost ciciodată publicată. Vespasiano a scris Comentario pentru a fi utilizat drept bază pentru o Biografie Latină pe care Alamanno Rinuccini a presupus că a scris-o (vezi Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 515), dar aceasta a fost restituită în schimb de Naldo Naldi, a
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
di Storia e Letteratura, 1969, p. 87 n. 1, dar nu a fost ciciodată publicată. Vespasiano a scris Comentario pentru a fi utilizat drept bază pentru o Biografie Latină pe care Alamanno Rinuccini a presupus că a scris-o (vezi Vespasiano, Comentario, ÎI, p. 515), dar aceasta a fost restituită în schimb de Naldo Naldi, a cărui Vită Jannotii Manetti, publicată în Rerum Scriptores Italicarum, Ludovico Antonio Muratori (ed.), vol. 20, Societas Palatina, Milano, 1731, cols. 521-608, este în mare măsură
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]