256 matches
-
decembrie 2011 Toate Articolele Autorului CINE ȘTIE? Cine știe câte amintiri Strânse ani și ani de zile, Au în ele trandafiri Sau sunt triste, inutile? Dintre multele trudiri Printre care ai trecut, Ți-au adus și trandafiri Ce mai greu s-au vestejit. Eu ți-aduc doar suveniri Care poate sunt minore, Pozele cu trandafiri Și cuvintele sonore. Referință Bibliografică: Cine știe? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 351, Anul I, 17 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai Leonte
CINE ŞTIE? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cine_stie_.html [Corola-blog/BlogPost/351019_a_352348]
-
simt că nu-mprumut; Dar acest sens, tot de la Dumnezeu îmi este, Să văd cu inima, să simt, că nu-mi lipsește, Deși nu are loc de multe ori în piept, Din ea adun lumina și gândul înțelept. ***** Un spirit vestejit apari, învenindu-i calea, De nu ai drag de ea, și ți-ai urât paloarea, Și nu-i respecți acestei inimi legâmântul, Ce ea ți l-a făgăduit, umanizându-ți mitul. Iubește-o, fii cu ea, când doare și te frige
POEME de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1743 din 09 octombrie 2015 by http://confluente.ro/lilia_manole_1444371634.html [Corola-blog/BlogPost/343213_a_344542]
-
pe această temă: „Țara noastră de-o cutreieri,/ Nu-i nici mare, nu-i nici mică,/ Dar conține-atâția greieri/ Că de-a dreptul te furnică.” (p. 10). În consens, Vali Slavu citează ironic versul unui cântec suprasolicitat spre a vesteji pasivitatea condamnabilă la unii concetățeni: „Doamne, ocrotește-i pe români,/S-ajungă-n țara lor stăpâni,/ În belșug și pace să trăiască,/Și eventual să nu muncească.” (Rugăciune pentru poporul meu, p. 21). La această atitudine deloc sănătoasă față de muncă se mai
CÂTEVA CONSIDERAŢII PE MARGINEA ANTOLOGIEI DE CATRENE ŞI EPIGRAME DE LA AGONIE LA EXT(H)AZ , EDITURA EDO, BUCUREŞTI, 2012 de SORIN OLARIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cateva_consideratii_pe_marginea_antologiei_de_catrene_si_epig_sorin_olariu_1327115660.html [Corola-blog/BlogPost/359681_a_361010]
-
și nemuritor, Eroul Petru Baciu, destramă un Omagiu călduros, vibrant, revelator pentru camaradul de crez, credință, luptă și jertfă Ghiță Ungurașu: Plecați cu gând curat și sfânt, ca o poruncă,/ De-zodie fierbinte legați prin jurământ,/ Când Neamul sfâșiat se vestejea pe luncă,/ Ne-am prins ca frați de cruce în ne-înfricat avânt.// Lăsând departe vetre, „fiara” tot mai jos,/ Urcam cu tine trepte și despicând furtuni,/ Ne cățăram pe lespezi, călcând pe veacul ros,/ Sorbind cuminecare de dincolo de lumi
RĂSTIGNIRI ASCUNSE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1489101119.html [Corola-blog/BlogPost/370755_a_372084]
-
într-un țipăt de sălbăticiune! Era să-mi omor matriarha, i-am dat lovitura de grație, am lapidat-o, i-am spintecat toate viscerele cu nașterea mea tîrzie într-o noapte friguroasă de toamnă. Cu ivirea în acest spațiu înghesuit, vestejit, friguros, ostil, unde n-am vrut să viu, unde nu mi-am găsit locul nicicând. Așa am alunecat la venire pe un țipăt de glorie, în spasmele materne, învingând moartea sub al cărei scut m-am așezat imediat ca să mă
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Bocet_vesel_pe_fond_depresiv_tratat_de_singuratate_i_cezarina_adamescu_0.html [Corola-blog/BlogPost/375143_a_376472]
-
recunoaște drept „fata/ casei de arțar” (Trandafir alb). Nu se poate să nu fii cucerit pe loc de frumusețea fizică și spirituală a acestei copile, dar mai ales de gândurile sale curate transpuse-n cuvinte proaspete care nu se vor vesteji prea curând. Pentru că ea sparge canoanele vârstei sale, sare precum căprioara pe stânci, câte două-trei trepte deodată, ca să ajungă cât mai curând în vârf, acolo unde poate contempla toată măreția Creației divine din care și ea se consideră o fărâmă
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
gândului. Dar își scapă țigara din gură, și veșmântul i se-aprinde, Vâlvătăi pline de viață, acoperă-mă cu tot doliu, Purifică a mea cernire bolnavă, și curăță garoafele uscate, Ce peste ochi mi-au înflorit ... și-apoi s-au vestejit. Cumplit! Și-un șuierat, cel de pe urmă s-a stins ... iar pământul se izbăvi. Este prea târziu, depărteză-te hăt ... cicatricea de bronz pe umeri, Și scrum de mare aprinsă peste prețul astei vieți, lent și jucăuș, Hachițe cultivate și terapii
SCRUM DE VIAȚĂ ... ȘI OM PE MARGINI – CONFESIUNEA UNUI TRUP de LIVIA TIRON în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/livia_tiron_1473279120.html [Corola-blog/BlogPost/368666_a_369995]
-
Vom pleca la fel și la întâmplare... Fără să alegem, fără să-ntrebăm, Venim cu un înger și la fel plecăm. Și-apoi într-o lume, de îngeri purtați, Fi-vom toți alături, „frați” încununați, Și purtând pe frunte, lauri vestejiți, Ne-om simți curați, ne-om simți iubiți. Referință Bibliografica: Îngeri printre îngeri / Dorisdoria Stănescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2280, Anul VII, 29 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Dorisdoria Stănescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
INGERI PRINTRE INGERI de DORISDORIA STĂNESCU în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 by http://confluente.ro/dorisdoria_stanescu_1490774122.html [Corola-blog/BlogPost/374583_a_375912]
-
chiar un motiv ca s-o termine cu viața; erau încă femei prin sat mult mai bătrâne decât ea și tot umblă că fetele mari... Ileana lui Vasile, Parascheva de peste drum, Tânta lui Ghiță, Măricica lui Ilie...tot un leat ! Vestejite și uscate, cu picioarele ... Citește mai mult Războiul de țesut- bunicii mele Măriuca -Zorile se iviseră de mult și animalele zbiereau de foame în curte dar ea trăgea de ea încă să se ridice... O moleșeala nemaiștiută o lipise de
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
chiar un motiv ca s-o termine cu viața; erau încă femei prin sat mult mai bătrâne decât ea și tot umblă că fetele mari... Ileana lui Vasile, Parascheva de peste drum, Tânta lui Ghiță, Măricica lui Ilie...tot un leat ! Vestejite și uscate, cu picioarele ... XXVII. CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI INTERNAȚIONAL DE POEZIE, ESEU, PROZA SCURTĂ ȘI DRAMATURGIE “MEMORIA SLOVELOR“, EDIȚIA A II-A, 2016, de Ion Nălbitoru , publicat în Ediția nr. 2067 din 28 august 2016. CÂȘTIGĂTORII CONCURSULUI INTERNAȚIONAL DE POEZIE, ESEU
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_n%C4%83lbitoru/canal [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
origine autohtonă, comparându-l cu termeni din albaneză, germană etc. Dar ungurii au [bol] „ stâng“ pe care noi îl punem alături de sl. bol' „boală“; turcii zic sol „stâng“, însă tot în turcă este verbul sol - „a se ofili, a se vesteji“(scris solmak). Englezii au [il] „bolnav“, care este interesant că amintește de un cuvânt eschimos: „Când eschimosul strigă ili-ili, aceștia cârmesc spre stânga“ (A. Lecca, Eschimoșii, B., 1966, p. 65). Oricât de ciudat ar părea noi aducem în discuție chin
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1420551526.html [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
carne în ape și în aburii pe sticlă, se cațără pe cer o stea de țiplă vestind că-nghețul are să se sfarme, și ghețurilor li se rupe apa, sub nări de câini va aburi născutul, pe un morman de frunze vestejite, Irozii vin cu sabia și țeapa, și nimeni nu-l acoperă cu scutul, betoane, toate zările-s zidite. NUNTĂ ÎN GOMORA La-nceput nu-i nimic, numai frică, gust suav furișându-se-n toate, poleială pe turnuri ne pică o
POEME DIN OMBRIA de ELISABETA ISANOS în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_isanos_1479986929.html [Corola-blog/BlogPost/375485_a_376814]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > ROCHIA MEA CEA NOUĂ Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ore vestejite cad în tăcere... La picioarele timpului se adună un morman de... secunde uscate; ele mor mereu și deși altele le iau locul, mor și ele cu aceeași repeziciune, precum s-au stins și celelalte dinaintea lor. Cu pași amenințători se
ROCHIA MEA CEA NOUĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/doina_theiss_1415376049.html [Corola-blog/BlogPost/369111_a_370440]
-
din trecut mă vizitează când de fapt am în față lumea în care exist, alte imagini, alte măști. Hălăduind în scaun mă simt satisfăcută de câte ori îmi reușește scrisul, reconfortată în noaptea învăluită de liniște când ideile se leagă, uneori mă vestejesc spre zori și cad într-un somn adânc, scurt și reconfortant regăsindu-mă într-același scaun și în fața mea o nouă dimineață. În preajma noastră s-au întâmplat atâtea și continuă să se întâmple. Evenimentele par adunate într-o carte imaginară
VARĂ FIERBINTE de GETTA BERGHOFF în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/getta_berghoff_1426253420.html [Corola-blog/BlogPost/348636_a_349965]
-
-ți erau petale Scăldați în raze de soare. Aveai farmec și-ți sta bine, Când tu mă iubeai pe mine; Spune-mi cine -i lângă tine, Bis: Și în brațe mi te ține? Dacă-atunci nu te iubeam, Ca frunza mă vestejeam, De cădea bruma pe mine, Și mă petreceam din lume. Dar noroc avui cu tine Mi-ai dat ochii și gura Să-mi păstrez tinerețea... Bis: Dragul meu te voi uita! Referință Bibliografică: PUIULE, CÂND TE-AM IUBIT / Marin Voican
PUIULE, CÂND TE-AM IUBIT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 by http://confluente.ro/Puiule_cand_te_am_iubit_marin_voican_ghioroiu_1360825301.html [Corola-blog/BlogPost/351772_a_353101]
-
Acasă > Poeme > Meditație > DOMESTICĂ Autor: Marius Horvath Publicat în: Ediția nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Domestică Târziu, clopotele plâng un timp vestejit. Târziu ?... E numele durerii care crește oarbă în mine. Mereu e târziu între noi. Niciodată nu-i vreme pentru impreuna-ascultare a lucrurilor. Impreuna-traire a marilor nimicuri în care bate inima secretă a vieții. Toată ziua te-am așteptat. Am privit
DOMESTICA de MARIUS HORVATH în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/marius_horvath_1453663078.html [Corola-blog/BlogPost/340085_a_341414]
-
fără cusur. Propensiune, inteligență, spontaneitate, pragmatism, logică gasim în cărțile, articolele scrise de profesorul Vlăduțescu. Este în jur o lume atât de abstractă și totuși e tratată cu atât de multă căldură deoarece: “Cad frunzele, cad ca din depărtare, de parcă vestejesc grădini în ceruri, cu gesturi de negare cad, de-a rândul. Iar nopțile, cum cade greu pământul din toate stelele, într-o însingurare. Noi toți cădem. Și mâna asta, iată. Căderea, vezi, e-n toți și în oricine, Și totusi
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
VI. LACRIMILE PAMANTULUI, de Anton Viorel , publicat în Ediția nr. 1119 din 23 ianuarie 2014. Pământul care plânge după stele acoperit de umbre trecătoare, călcat de pași ce lasă urme grele peste cascade ce curg nemuritoare. Coroana lui din ramuri vestejită își plânge floarea ce-a strălucit odată, când soarele curgea pe ea vrăjită era mireasă de nuntă aranjată. Și ploaia s-a oprit pentru o clipă când vântul bate în deșert flămând, el îi uicide și singura aripă care zbura
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/anton_viorel/canal [Corola-blog/BlogPost/347599_a_348928]
-
Pe gardul zdrențuit în coate își deșira pomii soldurile dolofane. Nimeni nu mai trece pe dara gândului ce duce la biserică. Singurătatea clopoțește în brazii de lângă fântână cu ciutura strâmba, ce viețuiește în fiece bătrână ce-și alăptează jalea buzelor vestejite în furca dorurilor. Încet-încet, Țara abia mai respiră. 21 iulie 2012 Referință Bibliografica: LACRIMA DE ȚARĂ / George Baciu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 568, Anul ÎI, 21 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 George Baciu : Toate Drepturile Rezervate
LACRIMA DE TARA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lacrima_de_tara_george_baciu_1342897389.html [Corola-blog/BlogPost/358025_a_359354]
-
aceștia au valoarea unui întreg peisaj. Cireșul, în mod aparte, este un arbore sacru, prețuit tocmai pentru fragilitatea lui. Natură este împrumutata de afară și adusă înăuntru: florile de cireș, aranjate în vaza, concentrează întrega grădină a paradisului; altădată, florile vestejite de nalba pledează pentru un fost paradis, îmbătrânit acum. În interiorul odăilor intime ori sălilor oficiale de primire, vasele de porțelan cu ramuri de cireș sunt cele care domină și molipsesc palatul imperial (ori alte edificii secundare) cu frumusețea absolută! Grădină
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
mari. El, care a lansat cincizeci de cariere și a fost considerat, așa pretinde, cel mai mare regizor de femei, nu vrea să renunțe. Chiar dacă știe că "cinematograful este o junglă", ca „nimeni nu este sincer în cinema" iar starul vestejit, care mai are pretenții (Jane Fondă) „este o ingrata și o idioata". Prea legat,însă, chiar de minciunile filmului, regizorul orgolios (Harvey Keitel) va fi cel care va eșua, în timp ce prietenul său va fi salvat de refugiul în vis, acolo
Cannes 2015. Când Mădălina Ghenea îl fotografiază pe Sir Michael Caine by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/102035_a_103327]
-
whisky aș fi tentat dar nu pot îi răspund, împletesc cuvintele astea poate reușesc să-mi fac un pulover atunci te mai las am să-mi beau whisky-ul singură e drept că pe unde a pus mâna s-a vestejit totul dacă m-ar fi îmbrățișat m-aș fi uscat că nucul din curte era voluptos de dulce numai ochii îi erau reci că ținuturile îndepărtate ale Groelandei azi dimineață am văzut-o din nou de la fereastra intrând în scară
IOAN GYURI PASCU de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1481114183.html [Corola-blog/BlogPost/382786_a_384115]
-
orizonturi Pe chipul toamnei ude stăruie mirarea, Gândurile se împart pe mai multe fronturi. De sufletul pustiu se prinde o aripă Și păsări albe ne brăzdează cerul minții Pădurea-i frumoasă, tristețea vine-n pripa Acasă așteaptă înduioșați părinții. Frunze vestejite se-așază-n drum pe tăceri Cărările luminii sunt mai reci și scurte O brumă stinge flori și cântecul la greieri Țăranii discuta politică prin curte. A înflorit un măr, e semn de toamnă lungă Neliniștile iernii au prins un contur șters
TOAMNA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Toamna_0_0_1_2.html [Corola-blog/BlogPost/351208_a_352537]
-
de vară, las-o cum a fost de la-nceput. Lasă-mi toamnă dragostea zglobie, nu mi-o întrista că cerul tău de-unde pleacă intru pribegie păsări, văduvind de trilul lor. Nu-i înfrigura în vene focul și n-o vesteji la căpătai, lasă-i nevinovăția crudă a iubirii-n ziua cea dintâi. Lasă-mi toamnă dragostea fecioara nu mi-o întrista că cerul tău, lasă-i nevinovăția crudă, lasă-i dorul verde tot mereu. Citește mai mult Lasă-mi toamnă
ADRIANA NEACŞU by http://confluente.ro/articole/adriana_neac%C5%9Fu/canal [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]
-
-i nud tot verdele de vară,las-o cum a fost de la-nceput.Lasă-mi toamnă dragostea zglobie,nu mi-o întrista că cerul tăude-unde pleacă intru pribegiepăsări, văduvind de trilul lor.Nu-i înfrigura în vene foculși n-o vesteji la căpătai,lasă-i nevinovăția crudăa iubirii-n ziua cea dintâi.Lasă-mi toamnă dragostea fecioarănu mi-o întrista că cerul tău,lasă-i nevinovăția crudă,lasă-i dorul verde tot mereu.... XII. DUIOȘIE, de Adriana Neacșu, publicat în Ediția
ADRIANA NEACŞU by http://confluente.ro/articole/adriana_neac%C5%9Fu/canal [Corola-blog/BlogPost/365993_a_367322]