96 matches
-
Sandule, tumultul ăsta? interogă mai mult retoric Gabi realizând totuși în sine că nici întrebatul n-ar fi avut habar. Ce să se fi întâmplat? mai adaugă el clipicios din spatele ochelarilor săi cu sticle groase. -De-unde să știu? se arătă vexat fără sens amicul. Tot avid, tot avid? Măi, măi, înfometatule de cancanuri! Holbează-te și tu mai bine, doar ești cât Hogea Mitu de lung, nu glumă! îl sfătui el sufocat de-aceeași ciudă pe statura sa din economie. Și
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
ceva mai rezervat. De regulă, numim expeditiv Întâmplare toate Împrejurările ale căror resorturi cauzale ne scapă pentru că nu le aprofundăm suficient - n-avem răbdare, n-avem timp, n-avem voință... Mărturisesc că tonul didactic al domnului profesor m-a cam vexat. Mă trata ca pe un student din ultima bancă, tolerant și condescendent, și dacă n-ar fi fost surâsul binevoitor care Îi lumina fața În timp ce vorbea, cred că aș fi replicat destul de țâfnos. N-am făcut-o. Eram prea excitat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ce ocazie pe la Paris?”, la care nici măcar nu-mi dăduse șansa unui răspuns detaliat, și a unui la fel de formal „unde veți sta pe perioada sejurului?”, nu s-a arătat interesată aproape deloc de ilustra mea persoană, treabă care m-a vexat puțin, ca să fiu sincer. Nu că țineam neapărat să par important În fața ei, Doamne ferește, nu sunt genul și nici nu mă dau În vânt după flirturi ocazionale, dar cu atâta discreție din partea unei dame nu te Întâlnești pe orice cursă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
ce atitudine va adopta doamna psiholog În situația dată? Va aborda ea, din proprie inițiativă, chestiunea În spiritul nemuritorului adevăr fotbalistic, că atacul este cea mai bună apărare, sau va aștepta să deschid eu discuția? A doua variantă mă cam vexa, ca să fiu sincer, pentru că, Între altele, putea să Însemne că, În sinea ei, păstra speranța că totuși nu m-a dus mintea să deduc ce era de dedus, iar asta Îmi părea o insultă de neiertat la adresa inteligenței mele. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Îndoială!? Mda...) Eva m-a ascultat inițial cu suverană condescendență. Nici măcar nu se ferea să se arate mai preocupată de lista de coduri, varianta descifrată, pe care o tot parcurgea cu privirea de la cap la coadă și retur. Mă cam vexa cu chestia asta, dar nu Într-atât Încât să-mi diminueze aplombul demonstrativ. Când a catadicsit să deschidă gura, am avut surpriza să constat că mă urmărise cu mai multă atenție și interes decât lăsase să se vadă. - Și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
oameni ale căror zâmbete și forme erau expresia libertății totale. Un sex de tablă arab. Un con heterociclic, hesperidian, cu înflorituri, basoreliefuri și cârlige încovrigate laterale, aidoma ácelor pentru pescuit, pândind și amenințând viața cu ascuțimea nemaivăzută a tăișului său, vexând-o. Un monstru de metal gravat cu slove arabe, rele, al căror unic sens era destinul fără scăpare al umanității. Un demon, săturat de legile existente, hotărât în același timp să le protejeze prin enunțarea unor concepte antinomice doar în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
Mă machiez, Frumoasă Neli, cum să nu mă machiez eu pentru poveștile astea?, dacă ți-am promis cuvântul de poveste, ți-am promis, am uitat de machiaj, o rochie super mi-am pus, dar cu machiajul... și actrița se ridică vexată de îndrăzneala femeii din grădină, că așa îi ziceau uneori, „femeia din grădină”... calcă apăsat printre trifoi și lucernă, cărarea o duce singură spre poarta ce părea ușoară, deschide și trece spre casă, calcă mai ușor prin curtea cu fântână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cu un chip de suedeză - lumea spunea că fusese dansatoare și că multe capuri căzuseră din cauza ei -, intervine și le taie starea: bună-ziua, Maestre, ați venit pe la casa dumneavoastră? Da, instalez aici o studentă de-a mea. Glasul bărbatului e vexat, vecina închide ușa repede, a înțeles. Un apartament mic, aproape o garsonieră, dar are două camere, totul e foarte curat, se vede că e văruit de curând, în alb, ușile albe, gresie la intrare, holul, bucătăria și sufrageria, toate au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
plângându-se că nu găsise nici măcar o lingură de untura în borcanul care era de presupus să fie plin. Tanti Oala, care uitase de sfatul pe care mi-l dăduse cu două săptămâni în urmă, privea borcanul curioasă, dar și vexată în același timp: -Marioara, să nu crezi că ți-am luat eu untura, Doamne-ferește, îți jur pe ce am mai scump! -Doamne-ferește! Se scuză mămica intrigată de imprudența pe care o făcuse. -Poate aveți șoareci în bucătărie! a continuat tanti
GLORIE COPILĂRIEI VI de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357090_a_358419]
-
impostură cuprinde și otrăvește toate registrele vieții. Trăitorii în asemenea vremuri prăpăstioase ajung să înoate, după șocul inițial, în apele toxice ale imposturii, la care se adaptează, chiar și cu aerul eternei indignări sau a frondei interne, binișor. Ne arătăm vexați de vreo trei săptămâni că niște oameni care se pricep la orice altceva decât la scris ies din închisoare mai devreme, pe garanția unora, la fel de înzestrați, ocupanți de catedre universitare. Ne dăm ochii peste cap că un primar promițător de
Despre impostură și consecințele ei toxice () [Corola-blog/BlogPost/337949_a_339278]
-
-și frânge gâtul la o ocazie dată. Altfel statul e o sarcină netrebnică și, la dreptul vorbind, de prisos. Să-și cheltuiească cineva anii tinereții în armată și banii din pungă viața toată pentru a plăti o organizație care-l vexează și-l șicanează în toate zilele și pe toate cărările e ceva ce se poate întîmpla uneori, când elementul dominant e mult mai numeros, mult mai bogat și mult mai cult, dar nu ține pururea acolo unde elementul dominant e
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu juxtapună, neconvențional, cu brutalitate, albul văros lîngă roșul chimic. Simplu, ar zice pișicherul vecin de atelier: n-ar fi fost Gauguin. Moment meditativ: e aceasta condiția specială a geniului, de a nu ține cont de conveniențe, dimpotrivă, a le vexa pe cît posibil, dintr-un impuls aparent insurgent, dar, în definitiv, exprimînd doar cu sinceritate forța interioară, irepresibila forță a situării excepționalului în afara seriei. Cel care a formulat, de altfel, într-o fericită expresie pitoresc-neologistică situația, a fost Călinescu: ablația
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cea mai bună. Dezamăgirii că regiuni știut mai civilizate ale teritoriului național au votat în favoarea unei forțe malefice i se adaugă, iată, opțiunea cvasigenerală a generației tinere pentru aceeași malefică forță. De-ar fi numai superficialitatea și dorința de a vexa, specifice vîrstei. De n-o fi fiind complet altceva: contaminarea acestui tineret, subcultivat și debusolat, de către părinți, bunici, rude vîrstnice, cu morbul nostalgicului comunism și deci neputința lui de a opta, în cunoștință de cauză, pentru partea civilizată a Europei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și freneticele elanuri, aici modele fiind (după cum remarca Mircea Vulcănescu) Mihai Eminescu, Vasile Pârvan și îndeosebi Tudor Arghezi. Inegal în plan estetic, mizând prea mult pe efectul contrastului, al paradoxalului, volumul Pregătiri pentru călătoria din urmă cuprinde și texte ce vexează bunul gust. Țelul duhovnicesc este doar în parte atins, „ispita literarului” determinând abaterile de la dreapta credință (Mircea Vulcănescu). Dar S. ajunge curând să își renege manifestările avangardiste, să le considere doar o „boală a spiritului”, de care a fost lovit
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]
-
episcopale ori alte ziduri de instituții binecuvântate și perfect necesare. Răspândirea eficientă a creștinismului apostolic în bazinul Mediteranei nu s-a datorat unei legislații imperiale favorabile. Climatul politic era, dimpotrivă, ostil dorinței Bisericii de a refuza idolatria statală. Duhul martirilor vexa așadar conservatorismul politicii romane, fiind însă perfect viu în comunitățile liturgice de la marginea orașelor. Așadar, un ortodox format de Părinții tradiției Bisericii nu se ghidează în viață după principii abstracte, ci caută mereu concretul personal și comunitar al vieții. Generalitățile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înlocuitor. Tot eu mă dau de ceasul morții să aflu prin ce popasuri și-au prelungit drumul de întoarcere, de ajung acasă după mai mult de trei luni. Lasă să-i scape un nou oftat dureros. Cu câte umilințe și vexa țiuni este nevoit să-și plătească poziția privilegiată din sânul familiei cezarului! — Ce te-ai pleoștit așa? îl ia la rost bătrânul. — Mai avem și Jocurile Romane, care încep pe 3 septembrie, îndrăznește secretarul. Augustus plescăie nemulțumit. — Prin tradiție sunt
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
acum acreala împotriva marinarilor. Nu-și mai amintește că ei au fost și sunt încă cei mai buni susținători ai Republicii. Dar cât e de absurdă situația aceasta! Un guvern care se pretinde republican - urând pe republicani, persecutând pe republicani, vexând pe republicani!" La 5 octombrie, aniversarea instaurării Republicii, Granjo redă libertatea tuturor deținuților politici. Dar când, în aceeași zi, vrea să vorbească la monumentul eroilor revoluției, mulțimea începe să-l huiduiască, strigând "Trăiască Republica și republicanii!" și "Moarte reacțiunii și
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
să vie cu Safta să-mi facă odaia mai plăcută, exclamă deodată, sărind de pe scaun: - Uite și coana Anica!Coana Anica era portretul lui Arthur Schopenhauer, adus de mine și atârnat pe perete în dosul mesei-birou. M-am simțit puțin vexat de frivola ei ireverență față de maestru. Dar asemănarea lui cu coana Anica mi se păru atât de izbitoare, și însuflețirea Adelei de descoperirea ei o făcea atât de frumoasă, încît am trădat pe maestru fără nici o remușcare. Și l-am
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
vorba, cel puțin așa sper. Mă simțeam un ticălos al dracului de deștept și sexy după săptămâna mea de rai, așa că am luat-o diplomatic. Le-am spus să aștepte și să păstreze discreție. Sigur că s-au simțit puțin vexați pentru că m-am dat mare tot timpul acelui prânz care avea gust de spermă de focă proaspăt capturată și cap de țipar. Da, eram cât se poate de convingător, de pasionat. Și chiar așa eram. am treizeci și cinci de ani, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
ceea ce-i spunea Katsuie. Și, indiferent ce se vorbea, bătrânul părea să nu înțeleagă, repetând doar aceleași și aceleași răspunsuri, la nesfârșit. Cu sentimentul că întrevederea lor era o adevărată vânare de vânt, Katsuie nu putea să nu se simtă vexat de motivele ascunse ale lui Hideyoshi de a-i fi trimis un războinic atât de senil și surd ca sol oficial. Oricât de mult îl brusca pe bătrân, nu se-alegea cu nimic. Cu furia sporită de iritare, îl mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
spumoasă, dar totuși selectivă și empatică (nu „socializezi” cu oricine și oricum !), este bănuită de intruziune și con damnată ca atentat la intimitate. Conversația trebuie să niveleze și să gratuleze pe toată lumea cu un how nice ! diplomatic pentru a nu vexa individul. Pe de altă parte însă, intimitatea nu mai contează și cedează frenetic în fața tehno socializării fără frontiere. Noi reglementări se înghesuie în ambele sensuri. Cine ne apără și mai ales de ce anume ? De noi înșine, cumva ? „Din această dilemă
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
ca un tip care era luat la scărmănat pentru prima oară. Știa de efectul produs atunci când nu cunoști dinainte întrebările. O știa atât de bine, încât nu era deloc tulburat. Într-o străfulgerare, Gosseyn pricepu. Se dădu înapoi, teribil de vexat. Incredibil, cât timp îi trebuise să înțeleagă adevărul. Îl privi pe prezicător și zise, în sfârșit cu o voce calmă, dar tranșantă: - Și acum, ai vrea să-mi explici cum ai intrat în contact cu Discipolul? N-a fost vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
ca un tip care era luat la scărmănat pentru prima oară. Știa de efectul produs atunci când nu cunoști dinainte întrebările. O știa atât de bine, încât nu era deloc tulburat. Într-o străfulgerare, Gosseyn pricepu. Se dădu înapoi, teribil de vexat. Incredibil, cât timp îi trebuise să înțeleagă adevărul. Îl privi pe prezicător și zise, în sfârșit cu o voce calmă, dar tranșantă: - Și acum, ai vrea să-mi explici cum ai intrat în contact cu Discipolul? N-a fost vreodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
transpirată pe balcon, nu vrea să pună un chilot mai gros. Vara cel puțin n-are nimic pe dedesubt... Ioniță Dragu roși violent și întoarse capul. Florence scrîșni: ― Ești penibil! ― Dar, draga mea... Șerbănică clipea buimac: Nu văd ce te vexează! O știm cu toții, ai fost totdeauna o cochetă. Splendid, numai că trebuie să te îngrijești. La urma urmelor, un chilot cu picioruș... Spune tu, Ioniță, găsești ceva degradant în asta? ― Taci! țipă doamna Miga apucând o scrumieră de marmură. Taci
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
pescarii nu s-au sinchisit prea mult de vitejia mea. M-au învrednicit doar cu o privire, după care n-au mai ridicat ochii din ceștile lor. Parcă nici nu existam. Parcă nici nu le vorbisem. Mă ignorau. Mă simțeam vexat de această tăcere încă și mai mult decât de rușinea pe care o pățise Marta și am zbierat: "Cine sânt nemernicii? Arătați-mi-i!" Întrucât nimeni nu mă auzea în continuare, am izbit cu patul puștii în masa de care
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]