210 matches
-
un Moromete glumeț, bun, generos. Era totodată un mare politician, un gânditor cu înclinații către fabianism. A făcut foarte mult bine la viața lui. Domnul m-a ajutat să-i moștenesc sufletul bun, și înclinația către cunoaștere, tinderea către tainele viții și ale lumii, care mi-au îndreptat pașii către Facultatea de filozofie pe care am absolvit-o în anul 1973. Tatăl meu trebuie să-l fi moștenit pe tatăl lui, adică pe bunicul meu dinspre tată, pe Gheorghe Dumitrescu, care
O IMENSĂ EMOŢIE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 664 din 25 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365800_a_367129]
-
alta, oricît de enorm, nu este exclus. Dintr'un fiu de țîrcovnic ese un bărbat de Stat care umple lumea cu personalitatea sa marcantă; dintr'un fiu de familie istorică, mari boeri pînă eri, ese un escroc, care moare victima vițiului, cînd a scăpat de pușcărie, grație intervenției rudelor influente; dintr'un copil de cîrciumăraș, un avocat ilustru, care, în câțiva ani, din sărac lipit, ajunge milionar; dintr'un fiu al unui ministru remarcabil, un mititel agitator, trepăduș electoral, la solda
CARTEA CU PRIETENI XXVIII- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351485_a_352814]
-
noului an, iar pe o stradă lăturalnică a Iașiului, un trecător, fulgerat de moarte, cădea. Era noaptea de 31 decembrie 1889! Era Ion Creangă! Un bilanț trist arăta astfel, că o jumătate de an descompunea, cu ultima-i lovitură, triunghiul viții: Eminescu, Creangă, Veronica și-l mută în stele! Triunghiul vieții devenea triunghiul morții! Triunghiul vieții și al morții, A fost reîntregit de Cer! Triunghiul dragostei și sorții, Triunghi de stele și mister! Suferința lui 1889 a cuprins, este lesne de
AMPRENTA MÂNGÂIERII SPIRITUALE de VIRGINIA VINI POPESCU în ediţia nr. 1484 din 23 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/370411_a_371740]
-
vie, ca a cam crescut mare și innabusa amarații aia de struguri câți au mai rămas buni după atâta dogoare...că s-au manit de tot... Iar tu, o să bagi furtunul în vie și o să bați cu furtunu la rădăcina viții, dar vezi, să ai grijă, să nu dai cu apă pe struguri că iar dogorește soarele și-i opărește și p-aia care au mai rămas buni... -Da,bine, am înțeles... -O să te ajut și eu să dai furtunu
CAND PAZNICII SUNT LUPII ( INJUSTITII IN JUSTITIE) PARTEA I-LINISTEA DINAINTEA FURTUNII-CAP.I:LA TARA(FRAGMENT) de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1200 din 14 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353701_a_355030]
-
cea cu capul rotund să-și strângă pieptănătura într-un nod în creștet, lăsându-și urechile descoperite. Ia seama la culori, negrul stă bine blondelor, albul oacheșelor, să nu-ți miroase subsuorile sau picioarele, folosește dresurile cu măsură. Ascunde-ți vițiile, piciorul urât, gâtul pătat, pieptul diform, nu deschide gura mare, râzi cu măsură, cântă și dansează gratios” Naso magister erat... A murit în anul 17 d. Cr. la Tomis, plâns de toată lumea. Cea mai tristă dintre „Tristele” lui, de un
Prof. ION IONESCU-BUCOVU: Publius Ovidius Naso –un Petrarca al Antichității () [Corola-blog/BlogPost/339445_a_340774]
-
ÎN AGEDNDA VIEȚII MELE Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 581 din 03 august 2012 Toate Articolele Autorului Î N A G E N D A V I E Ț I I M E L E În agenda viții mele răsfoiesc la întâmplare: Galbenă-i și prăfuită sub a timpului uitare... Numai gândul răscolit c-am iubit ca voi acum, Îmi arată ce-a rămas... cenușă, tăciuni și scrum. Dintre zile ce-au trecut, gânduri multe, risipite... Stați în
ÎN AGEDNDA VIEŢII MELE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/340868_a_342197]
-
rafinament aristocratic. Ei își presară chefurile cu visuri melodice, uneori privesc tăcuți, cu ochii rătăciți spre ținuturi îndepărtate. Pașadia este „jucător frumos, crai ahtiat, băutor măreț.” El descinde „ din oameni cu vază și stare”, rămânând „ tot așa de măreț în vițiu ca și în virtute”. Pantazi este și el de viță nobilă: „sunt grec, și nobil, mediteranian; cei mai vechi străbuni ce-mi cunosc erau, în suta a șaptesprezecea tâlhari de apă, oameni liberi și cutezători, vânturând după pradă mările în
MATEIU I. CARAGIALE-ROMANCIER de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345437_a_346766]
-
Iată opera de desordine pe care politica de partid e pe cale de-a o împlini prin sistemul de purificare perpetuă pe care-l urmărește. Făcând aceasta, partidul guvernant nu voiește deloc nici să pună-n reformă abuzurile, nici să îndrepteze vițiile mașinei administrative. El voiește pur și simplu să schimbe personalul administrațiilor, pe care-l recunoaște că e capabil și aplicat la funcțiunile sale, dar pe care-l crede suspect numai și numai pentru că acest personal a funcționat sub alte guverne
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și a ajuns până la moderni. Este Midas, care, sub splendorile coroanii regești, nu-și poate disimula urechile de asin; este ființa comună, vulgară, pe care soarta a azvîrlit-o pe un scaun regesc și care nu-și poate domina deprinderile rele, vițiile originale, nu-și poate uita aplecările naturii sale. El voiește să fie rege ca toți regii, voiește să beneficieze de înalta sa pozițiune, de strălucirea coroanii cu care și-a împodobit capul, și ar dori ca să se uite ceea ce a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
care a militat perseverent, în care a văzut chezășia progresului și a independenței țării, „Sîntem deci o țară agricolă [...] - scria el. Mulți cred că aceasta e foarte bine și că noi trebuie să rămânem așa. Noi credem că [...] aici stă vițiul întregei noastre dezvoltări, pericolul care amenință chiar viața și existența noastră”, căci „a rămânea dedați numai agriculturii [...] este a ne constitui pentru totdeauna robii străinătății”. Dezvăluind urmările nefaste ale neglijării industriei, A. D. Xenopol a oferit și remedii, în care influența
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
teatru, școală, edituri etc.) la vestimentație, de la arhitectură și decorații interioare la coafură și - ei, bine: da - la felul de a face nod cravatei, să fie toate acestea, cum crede (În același spirit conservator) Maiorescu, simple preluări, imitații de suprafață, „vițiu radical”, „neadevăr”, „lustru”, „superficialitate fatală”, „iluzii juvenile”, rod al vanității? Subiect fierbinte, neepuizat nici azi, după atâția ani de la cunoscuta formulare maioresciană. Care Își găsește, de altfel, numeroși precursori, unii provenind chiar din rândul celor ce au adus moda Occidentului
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
prin pedepse, care de-a lungul timpului au evoluat, mergând de la privarea de libertate, până la chiar pedeapsa cu moartea 796. Și datorită modului în care banul a fost folosit de către puterea politică, acest unic instrument de optimizare și control al viții noastre, a fost atacat cu răul, cu puterea și cu pierderea echilibrului. Din cele mai vechi timpuri s-a observat că oamenii, în contact cu banii, se dezechilibrează și se dezumanizează. Nu întâmplător Isus condamnă deținerea de aur și pe
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
epoci indiscrețiile culese de Saint-Simon din gura lacheilor de la Versailles sau cele văzute de Brantôme prin gaura cheii, sau cele adunate de Proust printre bârfelile, intrigile și vanitățile snobilor și mondenelor din saloanele cu lume obosită de trândăveli și de viții”. Amintirile lui B. vădesc o personalitate iscoditoare, ageră, dotată cu o „curiozitate avidă și malițioasă”, cu „limbă rea”, și „gură spartă”, uneori chiar „nespălată” (unii intimi i-au reproșat că anumite pagini ale sale amintesc de Vitellius), însă nu pătimaș
BELDIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285683_a_287012]
-
și ei Făr-a avea dreptatea lor. Ca oameni aveți patimi, Dar patimi reci, fără de milă, crude, Cari din ochi nu pierd vo țint-a lor. La voi nu pot combate vanitatea Prin vanitate, aurul prin aur, Intre virtuți și [î]ntre viții nu e La voi deosebire - amândouă poartă Aceleași semne neînduplecate. Onest și [ne]onest nu cunosc milă, Drept și nedrept nu au deosebire În sufletele lor, ci numa-n cap. E-același om pe două căi opuse, Unul vrea drept
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
când seara se înverzea din nou. Sergentul și cusătorița nu se puteau mângâia de necazurile ce le făcea ăst monstru mic, care din zi în zi se făcea mai încăpățînat, rău și malițios. Melancolia ce-i coprinse îi conduse la vițiul prea comun printre oameni de teapa lor. Ei se deteră la beție. Atât numai că sergentul nu voia să bea decât vin cu pecetea roșie și nevasta lui vin cu pecetea verde. Ori de câte ori sergentul era beat-mort, vedea în somnul lui
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
în 1880 : Se mai spune că, între alte ordine divine ce dete [Deceneu], fu și stârpirea totală a viilor, ceea ce dacii esecutară fără opunere. În genere, aceasta din urmă se consideră ca o simplă măsură pentru îndreptarea moravurilor, luată contra vițiului beuturei celui forte răspânditu la popoarele trace. Credem însă că aci este ceva mai mult decât o prohibițiune ; este o reacțiune contra cultului Bacchus-Sabazius, contra orgielor bacchice, în care vinul juca rolul principal [...], în care menadele [...] dănțuiau și cântau învârtind
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fără ca regulamentul prețios al ceremonialului să fie atins. Mai mult, d-nii de mai sus au dreptul de-a se pretinde persecutați în România, de-a cere abrogarea legilor existente și libertatea de-a vinde rachiu, de-a lăți și exploata vițiul beției în poporul românesc. Pentru nobilul Pherekydes, ambasadorul de la Mazar Pașa pe de-o parte, și pentru Herșcu și ștrul Avram pe de alta, pentru crema, cum am zice, a neamului istoric al românilor M[aiestatea ] Sa Regele e acasă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
1882] ["NU EXISTĂ FĂRĂ ÎNDOIALĂ"] Nu există fără îndoială o mai mare tiranie decât cea demagogică. Nu-i vorba, nici absolutismul unui singur om nu-i vro poamă. Ș-aci te pomenești că un individ cu sistemul nervos compromis prin viții și desfrânări se constituie în reprezentant absolut al statului și-i impune ca lege fel de fel de insanități cari - i trec prin minte, făr' a ținea seamă nici de deprinderile abituale ale oamenilor, nici de necesitățile aievea ale statului
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sate; o sumă de oameni fără știință de carte și corupți de administrația noastră imorală s-a întins ca lăcustele asupra țării întregi. Acești tirani direcți ai țăranului, acești zilnici spoliatori, cărora le e rușine de muncă și cari introduc vițiul în comuna rurală, sunt din nenorocire ieșiți ei înșii din școala rurală. Oricare a absolvit două clase primare nu mai vrea să știe de plug ori de coasă. E mai comod pentru el a fi demnitar public, funcționar. Dar totuși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate, țara muncește înzecit pentru a întreține absenteismul și luxul, precum și pătura numeroasă de oameni cari și-au făcut din politică o profesie lucrativă; dar tot acest lustru occidental e urmat de umbra vițiului și a unei mizerii care, orice s-ar zice, acum douăzeci și cinci de ani nu exista în țară, nu era cu putință să existe. "Romînul" are naivitatea de-a spune că bugetul de 30 milioane de acum 25 de ani era
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
asiduu la „Viața românească”, „Minerva”, „Cumpăna”, „Flacăra” cu articole și pagini de proză, adunate în volumul Mărturisiri (1913). I se tipăresc și o seamă de traduceri - Mănunchiul de rugioare de André Theuriet, Colomba de Prosper Mérimée ș.a. Tălmăcirea piesei Gustul vițiului de Henri Lavedan este încredințată în 1912 Teatrului Național din Craiova. Membru fondator al Societății Scriitorilor Români, N. este aleasă în 1913 în comitetul de conducere, din care făcea parte și D. Anghel. Faptul va provoca reacții penibile, în urma cărora
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
o instanță mai presus de legile omenești. Presărat cu ingrediente de acest soi, romanul Crime sociale abundă în considerații pretențioase, cu persistent iz moralizator. Răul care domnește în societate, întreținut de prejudecăți, e pus pe seama mediului păcătoșit, care încurajează proliferarea „vițiului”; în unele cazuri, vinovată ar fi ereditatea nesănătoasă sau, pur și simplu, slăbiciunea de caracter ce duce la „pierzanie” și, în anumite circumstanțe, chiar la crimă. Un dramaturg pe care succesul nu l-a ocolit a fost, în vremea lui
NICOLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288442_a_289771]
-
să organizeze expoziții de propagandă națională și de vânzare a produselor sale, atât în țară cât și în străinătate. 4.conferințe sau cursuri regulate, la care se va stărui în îndreptarea moravurilor, dezvoltarea sentimentului patriotic și dinastic și la combaterea vițiilor: lenea, desfrâul, alcoolismul, luxul, jocul de noroc, superstițiile, sărbători păgânești, cerșit etc. Bunele deprinderi manifeste se vor încuraja prin distincții și premii. Istoric Asociația Cercurilor de Gospodine a luat naștere la București în ziua de 3 aprilie 1920. D-na
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
modului doric”, închide și ea o tensiune nerezolvată între creator și opera sa, cel dintâi fiind simultan „sacrificat” și „învingător”. În volumul Eulalii, tendința transcenderii realului ia aspectul unei dereificări programatice a limbajului. B. este, la rândul lui, victima ermetismului, „vițiu” rafinat, incriminat, ca exercițiu în sine, la Mallarmé și Valéry. Din „sunete-crin”, poetul conturează arabescuri, evocând o lume de curății virginale. Opalul, ametistul, aurul, safirul, diamantul, fildeșul, apele „fosforoase”, eterul „cerul de arme cristaline”, „sorii nuli”, toate alcătuiesc materia evanescentă
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
povățuiește (pe alții) și-i previne? Sub câte nume nu m-aș fi ironizat atunci pe mine însumi! Apoi, acela care nu cruță nici o categorie de oameni, acela arată că e mâniat nu împotriva unui om anume, ci împotriva tuturor vițiilor. Așadar, dacă este vreunul care strigă că a fost lovit, apoi acela ori dă pe față conștiința ori teama”. Nu întâmplător în Erasmus vedem pe antemergătorul lui Voltaire, cu toate că abia acesta din urmă înlesnește aplicarea ideilor novatoare ale umanismului renascentist
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]