731 matches
-
furtului, în purtarea hoțului prin sat, împreună cu lucrul furat, spre a fi batjocorit de restul membrilor obștii. Răzbunarea privată era și ea folosită ca sancțiune penală, mai ales în zonele în care legăturile gentilice au supraviețuit. În zonele cu obști vicinale tipice, răzbunarea privată a fost înlocuită cu principiul compoziției (plata unor valori ca pedeapsă pentru infracțiunea comisă) . 6.1.Probele 1. Jurământul cu brazda. Este o probă de străveche tradiție geto-dacă denumită după rolul pe care pământul privit ca o
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
Balmoș. Urmează spre S acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. ... – Limita sudică o constituie drumul național DN 66 Simeria - Petroșani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merișor-Bănița 752 m, până la intersecția cu drumul vicinal Peștera-Jupâneasa de pe partea stângă a DN 66. ... – Limita estică pornește din DN 66 și urmărește drumul vicinal Peștera-Jupâneasa până în cătunul Jupâneasa, la podul peste valea Jupâneasa, apoi urcă spre V în cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice Jigoreasa
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
sudică o constituie drumul național DN 66 Simeria - Petroșani, din localitatea Crivadia, prin pasul Merișor-Bănița 752 m, până la intersecția cu drumul vicinal Peștera-Jupâneasa de pe partea stângă a DN 66. ... – Limita estică pornește din DN 66 și urmărește drumul vicinal Peștera-Jupâneasa până în cătunul Jupâneasa, la podul peste valea Jupâneasa, apoi urcă spre V în cumpăna de ape dintre bazinele hidrografice Jigoreasa și Jupâneasa, pe care o urmează spre N prin cota 951 m, Dealul Dâlmoș 1085 m., Vârful La
PLAN din 21 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/283367]
-
Un drum sau un râu, care trecea pe proprietatea feudalului, făcea parte integrantă din domeniul seniorial ca și oricare alt bun. Referindu-ne la Moldova, în epoca de care ne ocupăm, acest principiu în liniile sale esențiale se respectă. Drumurile vicinale, apele mici curgătoare, sunt proprietate feudală. În schimb, drumurile mari și apele mari curgătoare sunt „gospod”, adică domnești. Un proces pentru un pod, început în anul 1776 și care a durat mai multe decenii, aduce oarecari precizări în această materie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În mediul rural, daco-romanii (romanicii) evoluau spre românitate, ei au perpetuat hidronime ale râurilor mari (Maris, Samus, Alutus, Tibiscus) și au constituit, în secolele următoare, o permanență demografică, social-economică și cultural-religioasă. Populația autohtonă era organizată și trăia în obști sătești (vicinale), în care casa, bunurile și animalele formau proprietatea privată, iar terenurile agricole (arabile), pășunile, pădurile și apele erau deținute în comun de toți membrii obștei. Pământurile arabile constituiau fondul obștesc și erau date în folosință prin tragere la sorți. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
supravegherea șoselelor principale, În special a acelora care aveau ieșire spre țările vecine, lăsându-le În seama liniștii lor bucolice pe cele de categoria a doua și a treia, și de asemenea, cum era și logic rețeaua măruntă de drumuri vicinale, poteci, cărări, drumuri de țară și scurtături. Evident, asta a Însemnat Întoarcerea la cazarmă a celei mai mari părți din aceste forțe, ceea ce, dacă e adevărat că a produs multă bucurie În rândul soldaților simpli, incluzându-i pe caporali și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
prozelitist” al pieței, Marx n-a vrut să ofere această evaluare etică a capitalismului. Înrădăcinate în grija pentru paideia, primele forme de critică a capitalismului au fost lansate în secolul al XIX-lea în mediile socialiștilor. Milbank oferă două exemple vicinale: John Ruskin (1819-1900) și Pierre-Joseph Proudhon (1809-1865)1. Ruskin, a cărui sensibilitate poetică i-a îmbunătățit calitatea observațiilor politice, vedea în capitalism „practica unei false cunoașteri”2. Mai precis, blazonul amoralității care pecetluiește „sfera publică” a acțiunilor economice reprezintă camuflajul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
de natură financiară, ar putea avea mai multe forme: - credite (sau garanții bancare) noilor proprietari sau concesionari pentru construirea de gospodării și pentru un minim de inventar agricol; - infrastructura de transport, utilități necesare noilor așezări sau pentru extinderea localităților existente, vicinale noilor agricultori; - atragerea de fonduri de la UE pentru realizarea unui asemenea proiect care ar putea deveni proiect-pilot la nivelul UE și experiment de inversare a fluxului populației de la sat-oraș, la oraș-sat. Proiectul ar reprezenta, în sfârșit, și un prim pas
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
care fac legătura cu capitala țării, adică Bucureștii; - drumuri județene „sunt acelea care pun în legătură directă două sau mai multe capitale de județ; osebitele plăși ale unui județ cu capitala sa, ori ajung la un port sau frontieră; - drumurile vicinale pun în legătură diferitele comune între ele (de aici și denumirea vicinale = vecinale) sau cu reședința subprefecturii; - drumuri comunale „sunt acelea care se mărginesc pe teritoriul unei comune, fără a face parte din categoriile de mai sus”. În legea din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
care pun în legătură directă două sau mai multe capitale de județ; osebitele plăși ale unui județ cu capitala sa, ori ajung la un port sau frontieră; - drumurile vicinale pun în legătură diferitele comune între ele (de aici și denumirea vicinale = vecinale) sau cu reședința subprefecturii; - drumuri comunale „sunt acelea care se mărginesc pe teritoriul unei comune, fără a face parte din categoriile de mai sus”. În legea din 1 iunie 1882 se adaugă aliniatele prin care se menționează legăturile cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stațiile de cale ferată. Teritoriul comunei noastre a beneficiat de o rețea formată din toate categoriile de drumuri mai sus arătate. Lățimea drumurilor măsura prin reglementările Legii din 1868: 26 m șoselele naționale; 20 m cele județene; 15 m drumurile vicinale și 10 m drumurile comunale. Prin Legea Drumurilor din 1906, dimensiunile se reduc la 20 m pentru șoselele naționale, 15 m, cele județene, 12 m, drumurile vicinale, 10 m rămân cele comunale. Căile naționale erau întreținute, potrivit legii, cu fonduri
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din 1868: 26 m șoselele naționale; 20 m cele județene; 15 m drumurile vicinale și 10 m drumurile comunale. Prin Legea Drumurilor din 1906, dimensiunile se reduc la 20 m pentru șoselele naționale, 15 m, cele județene, 12 m, drumurile vicinale, 10 m rămân cele comunale. Căile naționale erau întreținute, potrivit legii, cu fonduri alocate din Bugetul general al statului, iar celelalte „cu mijloace bănești ale județelor și cu zilele de prestații în natură”, adică munci pentru întreținerea în bună stare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe „orice locuitor, așezat într-o comună rurală sau urbană de cel puțin șase luni, fără deosebire de naționalitate sau de protecțiune, și având vârsta de la 21 la 60 ani împliniți, să lucreze 3 zile pe an la drumurile județene, vicinale sau comunale, după trebuință”. Locuitorii care aveau vite de muncă efectuau lucrările cu carul, iar cei ce nu aveau, cu brațele. Erau scutiți „preoții, monahii de orice rit, precum și cântăreții bisericești, învățătorii școalelor, primarii comunelor rurale, jurații (consilierii), comunali, soldații
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Bârladului din 1909. În timpul războiului (1917) armata rusă construiește aici un pod provizoriu de brad, care durează cam patru ani și este luat de ape”. Necesitatea reconstruirii podului era motivată prin imperativul de a avea o lesnicioasă „legătură pe șoșeaua vicinală Ivești-Umbrărești-Condrea, Podoleni, pentru legătura cu cariera de piatră pentru întreținerea drumurilor”, carieră ce se afla în lunca Siretului, la Condrea, deoarece încetase exploatarea pietrișului din cariera de la vest de satul Torcești. Aceasta a fost prima balastieră de pe teritoriul comunei Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
mine de sare, de cărbune, de fier, de aur chiar, dacă ar fi să ne bizuim pe firele de aur adunate de țiganii căutători de aur; o regiune plată unde ar putea fi construite atât de ușor rețele de drumuri vicinale, de șosele și de căi ferate; piei, lânuri, materii textile din belșug, de vreme ce cânepa în stare brută ajunge la înălțimea de trei metri; struguri aleși, arbori fructiferi, în sfârșit, un pământ copleșit de darurile cerului! După o asemenea listă, la
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
se vobește doar cu rezervă despre acest lucru; nu se dorește ca străinii să se ocupe de ele. Se procedează în această privință precum avarul din fabulă. În pofida netezimii naturale a solului, nu există decât tronsoane de drum; nici drumuri vicinale, nici poduri, nici căi ferate. Deși materiile prime prisosesc, nu există nici fabrici, nici manufacturi; lâna, pieile argăsite, pieile de animal, cânepa, totul iese în stare brută din porturile Dunării pentru a reintra în ele sub formă de confecții de
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
prCese din industria alimentară pe baza acestor proprietăți. 7. Caracterizați principalele forme de apă din alimente: apa liberă; apa legată mecanic / fizico-chimic și chimic. 8. Discutați relația dintre apa liberă și activitatea unui substrat alimentar. 9. Caracterizați apa liberă, pseudo-liberă, vicinală și de constituție pentru țesutul muscular. 10. Care sunt principalele informații oferite de determinarea umidității. 11. Prezentați principalele tipuri de metode de determinare a umidității din substraturile alimentare. 12. Discutați avantajele / dezavantajele metodelor de determinare a umidității din substraturile alimentare
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
dau un cvartet central la δ = 3,41 ppm, în timp ce în izomerul cis (simetric) se manifestă la aceeași intensitate a câmpului sub forma unui singlet. Analiza conformațională a cocainei și pseudococainei prin RMN și constă în măsurarea constantelor de cuplaj vicinale ținând cont de unghiul diedru format de două legături CH. Valorile unghiurilor diedre determinate cu ajutorul constantelor de cuplaj permit optarea pentru configurația de scaun a ciclului piperidinic și de a considera grupa esterică în poziție axială. Prin această metodă s-
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
și pot fi clasificate ca: ... a) drumuri comunale, care asigură legăturile: ... (i) între reședința de comună și satele componente sau cu alte sate; (ii) între oraș și satele care îi aparțin, precum și cu alte sate; (iii) între sate; b) drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora; ... c) străzi - drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătura, uliță etc. ... (2) Clasificarea drumurilor de interes local, precum și clasificarea ca
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121110_a_122439]
-
și pot fi clasificate ca: ... a) drumuri comunale, care asigură legăturile: ... (i) între reședința de comună și satele componente sau cu alte sate; (ii) între oraș și satele care îi aparțin, precum și cu alte sate; (iii) între sate; b) drumuri vicinale - drumuri ce deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora; ... c) străzi - drumuri publice din interiorul localităților, indiferent de denumire: stradă, bulevard, cale, chei, splai, șosea, alee, fundătura, uliță etc. ... (2) Clasificarea drumurilor de interes local, precum și clasificarea ca
ORDONANŢĂ nr. 43 din 28 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind regimul drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117319_a_118648]
-
județ și reședințele de comune, municipii, orașe, obiective de interes turistic, porturi, aeroporturi etc.; - orașe și municipii între ele; g) drumuri comunale - drumuri publice care asigură legăturile dintre orașe sau reședințele de comună și satele care le aparțin; ... h) drumuri vicinale - drumuri care deservesc mai multe proprietăți, fiind situate la limitele acestora. ... 2.3. Corelarea categoriilor de drumuri, din punct de vedere funcțional și administrativ, cu clasele tehnice stabilite în conformitate cu prevederile normelor tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice se
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
TEHNICĂ IV ȘI V 4.1. DRUMURI NAȚIONALE SECUNDARE, DRUMURI JUDEȚENE, DRUMURI COMUNALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE NOTĂ: La drumurile județene și comunale se admite că parapetele să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor. 4.2. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE NOTĂ: Se admite că parapetele, rigolele sau șanțurile să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor. 4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAȚIE Anexă 2 ------- la normele tehnice ------------------- LĂȚIMEA PODURILOR, PASAJELOR
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
că parapetele să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor. 4.2. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE CU DOUĂ BENZI DE CIRCULAȚIE NOTĂ: Se admite că parapetele, rigolele sau șanțurile să fie amplasate și în cadrul lățimii acostamentelor. 4.3. DRUMURI COMUNALE, DRUMURI VICINALE, CU O SINGURĂ BANDĂ DE CIRCULAȚIE Anexă 2 ------- la normele tehnice ------------------- LĂȚIMEA PODURILOR, PASAJELOR ȘI A VIADUCTELOR PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ I AUTOSTRĂZI Pentru autostrăzi în regiuni de munte, lățimea va fi de 11 m. PE DRUMURI CLASA TEHNICĂ ÎI
ORDIN nr. 45 din 27 ianuarie 1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120742_a_122071]
-
ai Statului și de agenții silvici recunoscuți de minister; ... b) De toți funcționarii administrativi și de toți agenții forței publice; ... e) De toți ofițerii și subofițerii, caporalii și soldații grăniceri; ... d) De toți picherii și cantonierii de pe șoselele naționale, județene, vicinale și comunale; ... e) De către gardienii parcurilor și grădinilor destinate unui uz public, după ce vor fi recunoscuți de minister și depune jurământul legal. ... Capitolul 7 Delicte, penalități și urmări I. Delicte și contravențiuni comise în pădurile supuse regimului silvic. - Penalități. Articolul
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]
-
grosimea se va hotărî de autoritățile judecătorești după grosimea arborilor ce se găsesc, împrejurul locului unde erau situați arborii, constatată prin actele dresate de agenții silvici. Articolul 61 Ori-cine va smulge sau va distruge plantatiuniie de pe marginea șoselelor naționale, județene, vicinale și comunale, din parcurile sau grădinile destinate unui uz public, se va pedepsi cu de trei ori amendă și cu de trei ori valoarea prevăzută la anexatele tarife. Articolul 62 Ori-cine va tăia, smulge sau vatămă puieții din pepiniere, din
COD SILVIC AL ROMÂNIEI*) din 9 aprilie 1910. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125377_a_126706]