81 matches
-
de organizare ale tulburărilor psihopatologice, distingem urmatoarele forme: tulburarea psihică individuală sau boala psihică; patologia psihică în doi sau de cuplu produsă printr-un mecanism de inducție sugestivă; patologia grupului familial prin transferul proiectiv al situațiilor conflictual-traumatizante asupra unui membru victimizat al familiei; patologia de grup comunitar închis, de tipul grupurilor vulnerabile marginalizate de societate sau auto-segregate din considerente socio-moral-religioase etc. psihozele colective datorate unor stări de criză socială, politică, economică, moral-religioasă, situații catastrofice naturale etc. psihoze colective de tip protestatar-revendicativ
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sex (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Rezultă că, În perioada analizată, ponderea bărbaților care au devenit victime În urma diverselor delicte comise cu violență În afara mediului familial a fost de 68,1%, comparativ cu ponderea mult mai scăzută a femeilor victimizate (doar 31,9%). Din totalul victimelor delictelor cu violență, Într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, În timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având În vedere mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
mediul de locuire (urban/rural), se constată ponderi egale În privința numărului de victime din cele două medii, În sensul că victimele domiciliate În urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați prin diferite delicte violente, În timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate Își aveau rezidența În mediul rural (figura 3). Fig. 3. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de mediul de rezidență, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Dacă avem În vedere tipul sau natura delictelor comise cu violență, Într-
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați În urma delictelor cu violență aveau vârsta cuprinsă Între 14 și 17 ani (77,9%), În timp ce minorii victime ale acelorași delicte violente care aveau vârsta sub 14 ani au reprezentat 22,1% din totalul minorilor victimizați (figura 16). Fig. 16. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de vârstă, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Mai relevantă este analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, care atestă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de alcool sau tulburări psihice ale soțului. În unele cazuri, se manifestă prin amenințări frecvente și violență fizică. Și soțiile recurg la acte criminale, duse până la uciderea soților lor. Situațiile cele mai dificile în justiție sunt acelea în care soția victimizată victimizează la rândul său și uneori își ucide soțul. Este extrem de dificil de stabilit gradul de vinovăție al celor doi membri ai cuplului criminal. Înaintea infracțiunii, soțul și-a victimizat soția (deși este posibil ca aceasta să-l fi provocat
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Rezultă că, în perioada analizată, ponderea bărbaților care au devenit victime în urma diverselor delicte comise cu violență în afara mediului familial a fost de 68,1%, comparativ cu ponderea mult mai scăzută a femeilor victimizate, doar 31,9%. Din totalul victimelor delictelor comise cu violență, într-o proporție de 46,9% erau persoane căsătorite, în timp ce 42,9% erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având în vedere mediul de locuire (urban-rural), se constată ponderi
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
erau necăsătorite, restul fiind persoane divorțate, văduve etc. Având în vedere mediul de locuire (urban-rural), se constată ponderi egale în privința numărului de victime din cele două medii, în sensul că victimele domiciliate în urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați, în timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate își aveau rezidența în mediul rural (vezi figura 3). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 3. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
văduve etc. Având în vedere mediul de locuire (urban-rural), se constată ponderi egale în privința numărului de victime din cele două medii, în sensul că victimele domiciliate în urban reprezintă 50,1% din totalul celor victimizați, în timp ce 49,9% dintre persoanele victimizate își aveau rezidența în mediul rural (vezi figura 3). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 3. Dinamica victimelor delictelor comise cu violență în funcție de mediul de rezidență, în perioada 2002-2004 Sursa: Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității, București. Dacă avem în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
minorilor ce au devenit victime în urma unor delicte comise cu violență, ceea ce relevă creșterea sensibilă a numărului actelor și faptelor de violență îndreptate împotriva lor; practic unul din trei minori devine victimă. Pe categorii de vârstă, marea majoritate a minorilor victimizați aveau vârsta cuprinsă între 14-17 ani (77,9%), în timp ce minorii victime ale acelorași delicte violente ce aveau sub 14 ani au reprezentat 22,1% din total (vezi figura 16). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Figura 16. Ponderea minorilor victime ale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Acest tip, cu o tentă de „reverie melancolică”, are tendința de a se refugia și de a trăi În trecut, refuzând realitatea de care adesea se simte străin sau din care sentimentul izolării sau al excluderii, considerându-se, Învins sau victimizat; dă tipul revoltat este tipul hiperactiv, opus atitudinii de pasivitate a nostalgicului. El este orientat către viitor. Este tipul și modelul de viață activă, combativă, specifică descoperitorului, omului politic, aventurierului sau revoluționarului. Toate aceste trăsături sunt forme mascat-sublimate ale tendințelor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
grad crescut de sugestibilitate. Ea este cea asupra căreia sunt proiectate „problemele” persoanei inductoare și care le preia printr-un mecanism de transfer, favorizând În felul acesta „descărcarea pulsională” a persoanei dominante. Din acest motiv am denumit acest tip „persoana victimizată” sau „victimă”. - al treilea „actor” reprezintă elementul esențial care, de fapt, pune În mișcare și Întreține „scenariul psihologic” pe toată durata desfășurării acestuia. Orice „acțiune psihologică” este o dispută, un conflict sau o tranzacție Între cei doi „actori” mai sus
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Înlăcrimate. Cu toate acestea, etosul școlii rămânea militant heterosexual. E drept, colegele mele de clasă se mai pisiceau În timpul zilei, dar băieții erau activitatea numărul unu În afara orelor. Orice fată bănuită că ar fi atrasă de alte fete era bârfită, victimizată și ostracizată. Eram conștientă de toate acestea. Mă speriau. Nu știam dacă sentimentele mele față de Obiectul Obscur erau normale sau nu. Prietenele mele aveau tendința să dezvolte invidii obsesive față de alte fete. Reetika leșina de ciudă pentru cum cânta Alwyn
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
la televizor tot felul de știri, mă gândesc că n-o să-i iert niciodată. Cred că ar trebui să fie mai atenți la știrile legate de Aum. E scandalos! Ar trebui să se gândească mai serios la cei într-adevăr victimizați. În a doua zi de spitalizare mă întrebam ce o să fac dacă nu mă mai vindec.“ „«Un individ tulburat o fi împrăștiat pesticid sau ceva de genul ăsta», mi-a trecut prin cap.“ Ichiba Takanori (39 de ani) Lucrează la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
Seymour a fost atras întâi de poezia chineză și apoi, la fel de profund, de cea japoneză, într-un fel în care nu a mai fost atras de nici o altă poezie din lume. N-am cum să știu, desigur, în ce măsură dragul, deși victimizatul, meu cititor obișnuit e familiarizat sau nu cu poezia chineză sau cu cea japoneză. Ținând seama, totuși, că până și o scurtă discuție despre acestea ar putea arunca o lumină asupra personalității fratelui meu, nu cred că ar fi momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
nu întristare, atunci zâmbete și hohote de râs. Arsenalul subiectelor prin care se „intoxică” textul dedicat preopinenților este vast: Zicala populară, aluzia la lucrări și autori celebri, recte Caragiale, patimi omenești, vicii la vedere sau ascunse, intromisiuni în intimitățile victimelor victimizate, portretul în negru și în peniță ambutisată dintr-un tăiș de sabie, atacul la persoană fără avertismentul en gàrde! , sugestia cu ițari de metaforă, sperietori din Codul penal, invective publicabile și pe undeva licențioase, zăngănit naționalist, ode patriotice vis à
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93056]
-
dictatorul să fi fost împușcat în stil NKVD-KGB, cu un glonte în ceafă. Cel care i-a sprijinit major pe complotiști a fost generalul Iulian Vlad, șeful Securității; mai târziu, acesta a fost arestat (la acuzațiile lui Silviu Brucan) și victimizat, însă transformarea lui Iulian Vlad în țap ispășitor avea să salveze imaginea Securității (p. 29), distrusă, în decembrie 1989, doar la nivelul departamentului de spionaj și constraspionaj, fiind trecută ulterior în cadrul Serviciului Român de Informații. Opinia publică a fost manipulată
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
nevinovat pe lăngă cei asemeni maestrului din Filantropica, unde mai pui și că Mefisto îl revitalizează pe nihilistul Faust. Cum se simte un ins care a fost biruit de milă, și apoi i se arată că a fost doar prostit, victimizat, escrocat? Se simte prost, și-și promite să fie mai prudent, să nu repete binele care a fost deturnat spre rău. În urma acestui film, ai toate șansele să devii kantian. Să faci binele din datorie, nu din milă. Să înveți
Lacrimi şi bani. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2288]
-
se încaieră frecvent: 75% dintre cei care sunt victime în mică măsură afirmă că nu se încaieră niciodată, față de 22,5% dintre supravictimizați. Tot ei sunt mai adesea elevii pedepsiți (62,2% sunt pedepsiți, față de 35,2% dintre cei puțin victimizați), băieți. Într-adevăr, fetele sunt mult mai frecvent victimizate în mică măsură, 41,6%, față de 23,5% dintre băieți. Am putea crede, prin urmare, că pentru unii "stilul de viață" agresiv este un element în construcția socială a personalității lor
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Totuși ele sunt în foarte mare măsură sociale, la scara școlii înseși, putând contribui la stricarea imaginii și climatului acesteia. Numărul elevilor supravictimizați variază mult în funcție de școli; astfel, unele școli din eșantionul nostru cunosc vârfuri de 25% dintre copii puternic victimizați, altele numără mai puțin de 4% și prezintă o relație mult mai armonioasă între elevi și profesori. Când minorități puternice de copii sunt în mod repetat victime, neîncrederea în adulți și resentimentul reciproc elevi-dascăli se exprimă prin pedepse mai frecvente
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a școlilor. Dacă 18,2% dintre elevii supravictimizați în școlile obișnuite consideră că există "foarte multă violență" (adică 48,5% "foarte multă" sau "multă"), aceștia sunt 33,6% în ZEP (adică 64,1% "foarte multă" sau "multă"). Victime mai multe, victimizate mai dur: inegalitatea în fața violenței există și în școala elementară. Vom nota că, în ciuda acestei inegalități, proporția elevilor supravictimizați nu este nici pe departe neglijabilă în școala elementară, cu 11% dintre elevi. Consecințele acestei supravictimizări sunt evidențiate clar de anchetele
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
violator, decât să-l execute pentru crima comisă. Ea cere permisiunea regelui de a dispune de cel vinovat într-un mod cu totul diferit. Îi dăruiește un an de libertate pentru a afla răspunsul la o întrebare aparent simplă. Tânăra victimizată apare doar ca un obiect: cavalerii abuzau de păstorițe și nu erau priviți într-o lumină negativă în acea perioadă. Cavalerul din 421 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 422 James W. Cook, art. cit., p. 60. 423 H. Marshall
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
violator, decât să-l execute pentru crima comisă. Ea cere permisiunea regelui de a dispune de cel vinovat într-un mod cu totul diferit. Îi dăruiește un an de libertate pentru a afla răspunsul la o întrebare aparent simplă. Tânăra victimizată apare doar ca un obiect: cavalerii abuzau de păstorițe și nu erau priviți într-o lumină negativă în acea perioadă. Cavalerul din 421 David Williams, op. cit., pp. 53-100 passim. 422 James W. Cook, art. cit., p. 60. 423 H. Marshall
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
poate fi altul decât ieșirea din utopia totalitară pentru a regăsi cât mai deplin demnitatea omului. Ea a smerit pe trufașii abuzivi și i-a înălțat pe cei care multă verme au stat cu fruntea în pulbere, apăsați de vicisitudini, victimizați și terorizați. O nouă istorie, aceea a maselor tăcute, în esență o istorie a muncii, se înfiripă sub ochii noștri. Ea presupune o viziune amplă, circumscrisă duratei lungi, singura care poate îndritui prezența, adesea atât de elocventă a celor nedeprinși
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
sau din cauza sărăciei, dar colonelul Brandon i-l trimite mai tarziu înapoi sub forma unui dar anonim (scenă împrumutata din Emma). Dintre toate personajele principale, doar Elinor Dashwood își păstrează caracterul original din român. Marianne, vocea sensibilității, este mai mult victimizata decât satirizata; Edward Ferrars, unul dintre cele mai terne personaje ale lui Austen, devine deodată spiritual și fermecător; iar colonelul Brandon, un bărbat cât se poate de respingător în român, devine în film un erou atrăgător. Până și personajele minore
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
psihologic afectează victima uneori toată viața; rămân sentimentele de rușine, devalorizare, culpabilizare, se diminuiază Încrederea În sine și În alții, se diminuiază autonomia, concomitent cu deteriorarea autocontrolului. Dar, mai importantă decât toate, este teama de a nu fi din nou victimizat. Aceasta s-ar putea defini ca fiind percepția unui risc Înalt de prejudiciere de către o persoană care nu poate face nimic pentru a o evita sau controla. De cele mai multe ori, victimele reacționează la actele agresive evitând locurile mai puțin supravegheate
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]