44 matches
-
Rus, V., și Crăciun, A., 2004, Drogurile. Reglementări internaționale și interne, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Banciu, D.; Rădulescu, S.M.; Teodorescu V., 2002, Tendințe actuale ale crimei și criminalității în România, Editura Lumina Lex, București, pp. 331, 356. Butoi, T. (et al.), Victimologie (curs universitar), Pinguin Book, București, pp. 20-23. Dima, T., 2002, Infracțiuni contra sănătății publice prevăzute în legi extrapenale (cu referire la droguri), Editura Lumina Lex, București. Dobrica, P.; Jderu, G. (coord.), 2005, Educația școlară a copiilor romi. Determinări socioculturale, Editura
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
-se în activitatea didactica, prin: oferirea de locuri de practică studenților din cadrul facultăților de profil; sprijin în realizarea cercetărilor și proiectelor necesare pentru întocmirea lucrărilor de licență și a disertațiilor; implicare în proiecte comunitare, cercetări științifice în domeniul delincventei și victimologiei. Activitatea de practică de specialitate este coordonată în cadrul Serviciului de Probațiune de către un instructor de practică desemnat, care va menține legătură cu studenții și cu îndrumătorul din partea facultății. Anual, între facultate și Serviciul de Probațiune sunt încheiate convenții de colaborare
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
ale Educației, în cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. A obținut doctoratul în Psihologie Judiciară la Universitatea din București cu o lucrare cu titlul Demersuri psihologice de reconfigurare a personalității infractorului în scopul reintegrării sociale (2009). Interesele profesionale includ criminologie și victimologie, strategiile de reinserție socială a infractorului, consilierea psihologică a deținutului etc. Lăcrămioara Mocanu, Psihocriminologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a delincvenței, Centrul Editorial al USM, Chișinău, 2002. Butoi T., Psihanaliza crimei, Ed. Științifică și Tehnică, București, 1994. Butoi, T., Suicid și agresivitate, Editura "Polirom", Iași, 2000, Butoi T., Criminali în serie - psihologia crimei, Ed. Phobos, București, 2003. Butoi T., Victimologie, Ed. Pinguin Book, București, 2004. Cioclei, V., Criminologie etiologică, Ed. "Actami", București, 1996, Cioclei, V., Manual de criminologie, ediția a III-a, Ed "All Beck", București, 2005. Ciopraga A., Criminalistica.Tratat de tactică, Ed. Gamma, București, 1996. Constantin, V., Dicționar
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
referințe Timpul (categorie filosofică) 41 referințe Traduceri românești din L. Feuchtwanger. Contribuții la o bibliografie americană 62 referințe Traductologie 108 referințe Traficul de persoane 62 referințe Transcendent și transcedental în teologia și filosofia contemporană 124 referințe Vasile Conta 296 referințe Victimologia și asistența socială a victimei 64 referințe Violența. Violența în școală 54 referințe Virgil Mazilescu 94 referințe W. Shakespeare în fondurile BCU „Mihai Eminescu” 180 de referințe 32. Lista bibliografiilor nepublicate Bibliografii publicate Adevărul literar și artistic, vol. II, (1920
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
relațiilor de putere În diferite spații publice - instituționale sau nu - și private. Viața oferă o bogată fenomenologie a violenței, reclamând o atenție mai mare corpului social. Nenumarate clasificări există În acest domeniu, după cum am arătat deja - chiar și disciplina numita victimologie a căpătat deja o dezvoltare deosebită - , pentru că violența nu a putut și nici nu poate fi vreodata exclusă din societățile umane. Natura umana are, fără Îndoială, un potențial de agresivitate În structura sa, lucru confirmat și de cercetarea noastră. Viața
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
et les autres. La réflexion française sur la diversité humaine, Paris, Seuil. WILSON James (1995), Le Sens moral, trad. fr., Paris, Plon (prima ediție americană: 1993). Φ CONFLICT, INTEGRARE, Moravuri, PARTICULARISME/UNIVERSALISM, SOCIALIZARE, SOLIDARITATE Victimizaretc "Victimizare" Dinamicile victimizării constituie obiectul victimologiei. Această disciplină, văzută de unii ca o ramură a criminologiei (Henting, 1972), s-a dezvoltat pornind de la studiile lui Benjamin Mendelsohn care, Încă de la sfârșitul anilor ’30, atrage atenția juriștilor și criminologilor asupra importanței investigațiilor și analizelor referitoare la victime
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adică de orice persoană afectată de diferite forme de acțiune umană ă inclusiv accidente, războaie sau delicte ă, precum și de calamități naturale. Putem studia această noțiune din mai multe puncte de vedere. În ceea ce privește punctul de vedere juridic, unii afirmă că victimologia ar trebuie să dea o definiție mai amplă a criminalității decât cea pe care o furnizează dreptul pozitiv, interesându-se de soarta victimelor tuturor formelor de comportament crud, inuman sau exploatator, indiferent dacă acest comportament este al unor indivizi sau
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
originea conștientizării care a dus la crearea de tribunale specifice, ca Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie și pentru Ruanda. W. C. & BONAFE-SCHMITT Jean-Pierre (1998), La Médiation pénale en France et aux Etats-Unis, Paris, LGDJ. CALDERON José Adolfo Reyes (1990), „La victimologie”, Revue internationale de police criminelle, anul 45, nr. 423, martie-aprilie, pp. 13-16. HAUTEVILLE Anne d’ (2002), „La problématique de la place de la victime dans le procès pénal”, Archives de politique criminelle, vol. 24, pp. 7-13. HENTING Hans von (1972), El Delito
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
am spus că este "bun simț modern". Comanda nefericiților soldați exerciții de pedepsire (culcați sculați!... în ritm alert și fără pauză), iar semnalul îl dădea utilizându-și orificiul anal prin care scotea niște gâlgâituri uluitoare, scârboase. Unii ostași, în conformitate cu legile victimologiei, ajungeau chiar să-l admire pe acest ofițer monstruos care îi tortura cu o plăcere înscrisă voios pe fața lui spână. Unii îl aveau chiar ca idol. Același ins, care nu era atât de imbecil pe cât era detracat, când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
circumplexului interpersonal. De fapt, în criminologie este comentat insistent faptul că actele violente și crima țin în parte de împrejurări și de dinamica relațiilor interpersonale dintre agresor și victimă și nu doar de personalitatea agresorului. Această problemă e studiată de victimologie (PYROZYNSKI, 1989Ă. Psihopatul sadic și criminalul monstruos. Existența unor cazuri de crime sadice și de criminali în serie care își mutilează victimele a intrigat constant societatea și pe criminologi. Aceasta cu atât mai mult cu cât mulți dintre aceștia nu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției. 9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicațiile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191370_a_192699]
-
etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției. 9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicațiile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237659_a_238988]
-
etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției. 9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionale, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicațiile
ORDIN nr. 1.141 din 28 iunie 2007 (*actualizat*) privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237660_a_238989]
-
etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției. 9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicațiile
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266238_a_267567]
-
etilismului acut. Beția patologică. Regimul juridic al lecției. 9. Obligarea la tratamentul medical și măsurile de siguranță. Interdicția. 10. Criteriologia interpretării cauzale a conceptului de responsabilitate. Exprimarea legăturilor (raporturilor) cauzale în expertiza medico-legală psihiatrică. 11. Agresivitate-agresiune-violență-periculozitatea socială a bolnavului psihic. Victimologia. 12. Evoluția conceptului clinic de psihopatie și implicațiile în practica medico-legală psihiatrică. 13. Valoarea și limitele examenului psihologic în expertiza medico-legală psihiatrică. 14. Tulburările de dezvoltare a personalității cu substrat organic obiectivabil (dezvoltări lezionate, stări psihopatoide de regresiune) 15. Implicațiile
ANEXE din 9 decembrie 2011 cuprinzând Anexele nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului sănătăţii şi al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi Sportului nr. 1.670/2011 / 3.106/2012 pentru completarea Ordinului ministrului sănătăţii publice şi al ministrului educaţiei, cercetării şi tineretului nr. 1.141 / 1.386/2007 privind modul de efectuare a pregătirii prin rezidenţiat în specialităţile prevăzute de Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266259_a_267588]
-
O definiție foarte uzitată este cea a lui Vernon Geberth: „profilul psihologic este o încercare elevată de a furniza anchetatorilor informații specifice despre un autor necunoscut ce a comis o infracțiune dată, proces bazat pe cercetarea atentă a locului faptei, victimologie și teoriile psihologice cunoscute." În general, infracțiunile pretabile în folosirea profilului psihologic sunt: - Omorul deosebit de grav - Omorul în serie - Violurile în serie - Pruncuciderea - Infracțiuni comise asupra minorilor - Tâlhăriile urmate de moartea victimei - Tâlhăriile în serie În special, profilul de personalitate
Criminal profiling () [Corola-website/Science/314060_a_315389]
-
comportamentele ulterioare ale agresorului, se pot stabili direcțiile de atac ale anchetatorului, eventuale capcane ce se pot întinde autorului, date false ce pot fi comunicate presei pentru provocarea acestuia și, în acest fel, capturarea lui, etc. Stabilindu-se, pe baza victimologiei și a background-ului victimei, persoanele țintă ale agresorului, acestea pot fi atenționate, prevenirea fiind prioritara.
Criminal profiling () [Corola-website/Science/314060_a_315389]
-
a depășit criminologia, realizând o serie de studii în dreptul penal și teoria generală a dreptului, formulînd multiple propuneri de lege ferenda. Este autor și coautor al primelor manuale, note de curs și comentarii ale legislației în dreptul penal, criminologie, statistică criminologică, victimologie, deviantologie, teoria generală a dreptului, drept penal comparat. Dl Bujor a educat o pleiadă de discipoli, care s-au afirmat drept criminologi și cercetători atât în țară, cît și peste hotarele Republicii Moldova. Sub îndrumarea științifică a acestuia au fost susținute
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]