44 matches
-
că raportul agresor victima este complex. Astfel, se impune o analiză fină a mecanismelor și pârghiilor de ordin psihologic, psihopatologic și psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care analizează aspectele materiale, financiare, fizice sau prejudiciile suferite de victime . ÎI. Repere generale ale victimologiei. Criteriile medicale ale victimologiei , de asistență și reabilitare a victimelor, stabilesc identificarea și personificarea fiecărui caz, a surselor și formelor de agresiune și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
ordin psihologic, psihopatologic și psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care analizează aspectele materiale, financiare, fizice sau prejudiciile suferite de victime . ÎI. Repere generale ale victimologiei. Criteriile medicale ale victimologiei , de asistență și reabilitare a victimelor, stabilesc identificarea și personificarea fiecărui caz, a surselor și formelor de agresiune și violență. Cercetarea medicală victimologică stabilește precizări cum sunt : personificarea sau identificarea unei persoane sau grup aflat într-
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
psihosocial, din cadrul structurii relației interpersonale. În prezent există o "victimologie de prim ordin", care studiază personalitatea victimei și o "victimologie secundară", care analizează aspectele materiale, financiare, fizice sau prejudiciile suferite de victime . ÎI. Repere generale ale victimologiei. Criteriile medicale ale victimologiei , de asistență și reabilitare a victimelor, stabilesc identificarea și personificarea fiecărui caz, a surselor și formelor de agresiune și violență. Cercetarea medicală victimologică stabilește precizări cum sunt : personificarea sau identificarea unei persoane sau grup aflat într-o desfășurare victimologică; raportul
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
victime" cele două trăsături caracteristice care definesc victimele, si anume: suferință lor fizică și/sau morală, precum și injustețea față de actele de agresiune. I.L.Kutash (1978) stabilește un sistem de definiții clar, obținând în acest fel posibilitatea de circumscriere a domeniului victimologiei : VICTIMA ca fiind persoană căreia i se face un râu în urma unui act de agresiune; VICTIMA PRIMARĂ este persoana care suferă direct un act de agresiune; VICTIMA SECUNDARĂ este persoana care suferă un efect al unui act de agresiune îndreptat
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
culturală, rol social, economic, etc.; 3. diferențele mari interindividuale în grupurile de victime în ceea ce privește responsabilitatea și rolul jucat în comiterea infracțiunii. Cele mai multe clasificări iau în atenție criteriul privind gradul de implicare și responsabilitate al victimelor. Astfel, Hans von Hentig, "părintele victimologiei", plecând de la diferențierea victimelor înnăscute, de victimele societății, utilizând drept criteriu factorii psihologici, biologici și sociali, conturează următoarele categorii de victime : 1. tinerii care ajung mai frecvent victime prin răpiri, complicitate sau abuz sexual; 2. femeile asupra cărora se comit
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
intrând și pacienții psihiatrici unde în numeroase situații problemă vinovăției revenind în primul rând persoanelor care sunt obligate să-i supravegheze; 5. Victime social deficitare persoane care aparțin grupurilor minoritare sau care aparțin unor religii neagreate de către Semnificații medicale ale victimologiei în conduitele agresive comunitate; 6.Victime autovictimizante persoanele care orientează agresorul către propria persoană. Drogomaniile, suicidul, inversiunile sexuale sunt procese de autovictimizare, aici peroana lezata având rol atât de agresor cât ți de victimă; 7.Victime politice persoane care au
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
referințe Timpul (categorie filosofică) 41 referințe Traduceri românești din L. Feuchtwanger. Contribuții la o bibliografie americană 62 referințe Traductologie 108 referințe Traficul de persoane 62 referințe Transcendent și transcedental în teologia și filosofia contemporană 124 referințe Vasile Conta 296 referințe Victimologia și asistența socială a victimei 64 referințe Violența. Violența în școală 54 referințe Virgil Mazilescu 94 referințe W. Shakespeare în fondurile BCU „Mihai Eminescu” 180 de referințe 32. Lista bibliografiilor nepublicate Bibliografii publicate Adevărul literar și artistic, vol. II, (1920
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
am spus că este "bun simț modern". Comanda nefericiților soldați exerciții de pedepsire (culcați sculați!... în ritm alert și fără pauză), iar semnalul îl dădea utilizându-și orificiul anal prin care scotea niște gâlgâituri uluitoare, scârboase. Unii ostași, în conformitate cu legile victimologiei, ajungeau chiar să-l admire pe acest ofițer monstruos care îi tortura cu o plăcere înscrisă voios pe fața lui spână. Unii îl aveau chiar ca idol. Același ins, care nu era atât de imbecil pe cât era detracat, când se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
relațiilor de putere În diferite spații publice - instituționale sau nu - și private. Viața oferă o bogată fenomenologie a violenței, reclamând o atenție mai mare corpului social. Nenumarate clasificări există În acest domeniu, după cum am arătat deja - chiar și disciplina numita victimologie a căpătat deja o dezvoltare deosebită - , pentru că violența nu a putut și nici nu poate fi vreodata exclusă din societățile umane. Natura umana are, fără Îndoială, un potențial de agresivitate În structura sa, lucru confirmat și de cercetarea noastră. Viața
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
profesorul și traducătorul din opera lui Horațiu, virulent publicist anticomunist scrie două romane despre viața în exil, Agonie fără moarte și Cîinii. Iar V.V. Stanciu, cel care pledase în procesul de pornografie intentat lui Geo Bogza, criminolog și pionier în victimologie, înainte de a fi publicat la Paris Carnetul unui metec, a scris și publicat în țară Altă lume. Însemnări dintr-o călătorie în America (1927), prefațată de Radu A. Rosetti, care precede cu zece ani Instantanee braziliene, cît și textul conferinței
Monumentalitatea epică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15424_a_16749]
-
autoarei, despre o operă apărută "din idealizarea naivă a literaturii propangandistice și din ranchiuna canonică față de formulele estetizante contemporane", compusă "în mod deliberat pe "nu" și pe "invers", dar nu la modul experimental al avangardelor, ci la modul acuzator al victimologiei". Jurnalul lui I. D. Sîrbu este văzut și discutat din perspectiva a ceea ce n-a fost să fie, adică așa cum și-a dorit autorul însuși, numai că verdictele critice nu se opresc admirativ la nivelul constatărilor, ci configurează energic un
Despre I.D. Sîrbu, altfel by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17194_a_18519]
-
aglutinări, paradoxe și multă, multă ironie". Frondeurul prin structură ajunge a fi un frondeur din obligație, a-și transforma, altfel spus, gratuitatea spiritului într-un torturant proces de defensivă, de disculpare, de atac. Astfel apare, sub condeiul său, termenul de "victimologie" și teoria corespondentă. Ceea ce ni se înfățișează cu deosebire tulburător în scrisul lui I.D. Sîrbu sînt notele vaticinare ale acestuia. Văzînd răul în adîncime, autorul Jurnalului a intuit capacitatea lui de a-și prelungi raza de acțiune, de a se
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
în adîncime, autorul Jurnalului a intuit capacitatea lui de a-și prelungi raza de acțiune, de a se răspîndi în societate și după răsturnarea formală a maleficului regim: " Propune ca după răsturnarea tiraniei să se creeze "o nouă disciplină juridică: victimologia. Opusă criminologiei". Ironistul sceptic și vizionar intră în rol atunci cînd definește funcția noii discipline, aceea de a "depista și pedepsi victimele", care, înspăimîntate, "refuză să se autodemaște". E nevoie să citim și să recitim o considerație ce pare scrisă
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
și omenie, funia cu care vom fi spânzurați amândoi..." (II, 202). Desiderius Candid sau I. D. Sîrbu se pot consola că sunt cei mai buni specialiști, ca etică, filosofie, politică și experiență de viață, recomandabili pentru a scrie un tratat de victimologie. Elaborat în anii '80 și terminat în 1985, ar fi fost senzațional ca Adio, Europa! să fi circulat în samizdat, fie și în fascicule, dacă nu integral. O critică atât de virulentă a regimului comunist și a marxismului ar fi
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
violență și a autorilor acestora și foarte puțin pe cea a victimelor acestor delicte. În ultima vreme, creșterea numărului de victime și a conștientizării fenomenului de victimizare de către opinia publică s-a concretizat în desfășurarea unor anchete și studii de victimologie realizate de diverse instituții și centre de cercetare sau de organizații guvernamentale și nonguvernamentale din România. În pofida unor contribuții teoretice și a unor date și informații relevante, cercetările sociologice și criminologice concrete în acest domeniu sunt încă destul de puține. Încercând
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Rus, V., și Crăciun, A., 2004, Drogurile. Reglementări internaționale și interne, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Banciu, D.; Rădulescu, S.M.; Teodorescu V., 2002, Tendințe actuale ale crimei și criminalității în România, Editura Lumina Lex, București, pp. 331, 356. Butoi, T. (et al.), Victimologie (curs universitar), Pinguin Book, București, pp. 20-23. Dima, T., 2002, Infracțiuni contra sănătății publice prevăzute în legi extrapenale (cu referire la droguri), Editura Lumina Lex, București. Dobrica, P.; Jderu, G. (coord.), 2005, Educația școlară a copiilor romi. Determinări socioculturale, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ale Educației, în cadrul Universității "Petre Andrei" din Iași. A obținut doctoratul în Psihologie Judiciară la Universitatea din București cu o lucrare cu titlul Demersuri psihologice de reconfigurare a personalității infractorului în scopul reintegrării sociale (2009). Interesele profesionale includ criminologie și victimologie, strategiile de reinserție socială a infractorului, consilierea psihologică a deținutului etc. Lăcrămioara Mocanu, Psihocriminologie (c) 2011 Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
a delincvenței, Centrul Editorial al USM, Chișinău, 2002. Butoi T., Psihanaliza crimei, Ed. Științifică și Tehnică, București, 1994. Butoi, T., Suicid și agresivitate, Editura "Polirom", Iași, 2000, Butoi T., Criminali în serie - psihologia crimei, Ed. Phobos, București, 2003. Butoi T., Victimologie, Ed. Pinguin Book, București, 2004. Cioclei, V., Criminologie etiologică, Ed. "Actami", București, 1996, Cioclei, V., Manual de criminologie, ediția a III-a, Ed "All Beck", București, 2005. Ciopraga A., Criminalistica.Tratat de tactică, Ed. Gamma, București, 1996. Constantin, V., Dicționar
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
față de copii etc. Bibliografie Amza, T. (1998). Criminologie. București: Editura Lumina Lex. Banciu, D. (1999). Control social și sancțiuni sociale. București: Editura Hyperion XXI. Butoi, T. (2003). Criminali În serie. Psihologia crimei. București: Editura Phobos. Butoi, T et al. (2004). Victimologie. Curs universitar. București: Penguin Book. Cario, R. și Salas, D. (2001). Œuvre de justice et victimes. Paris: L’Harmattan. Eibl-Eibesfeld, J. (1995). Agresivitatea umană. București: Editura Trei. Ferréol, G. și Neculau, A. (2003). Violența. Aspecte psihosociale. Iași: Editura Polirom. Goffman
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]