139 matches
-
soțului său Franz Josef se leagă cele mai multe dintre clădirile vechi ale stațiunii. Statuia din centrul localității, reprezentându-l pe Hercules cu pielea Leului din Nemeea, este o operă de artă realizată din fier de tun, în 1847, de doi maești vienezi la comanda arhiducelui Carol al Austriei. Clima este specifică depresiunilor montane, dar are un pronunțat caracter submediteranean. Principalele afecțiuni care se tratează cu apele termale din Herculane sunt cele reumatismale, ginecologice, neurologice, precum și cele ale tubului digestiv. Cu toate că stațiunea este
Agenda2006-08-06-turistic () [Corola-journal/Journalistic/284789_a_286118]
-
continuă. În anii î80, era studentă la Universitatea din Viena și deprindea primele noțiuni de limba română ajutânduse de o carte românească: Baltagul lui Mihail Sadoveanu. Descifrează romanul cuvânt cu cuvânt, ținând la îndemână un dicționar. Astăzi, le dezvăluie studenților vienezi România, așa cum este ea reflectată în cărțile ce intră în bibliografia cursurilor sale: Orbitor (Mircea Cărtărescu), Nașterea dorințelor lichide (Ruxandra Cesereanu), Cruciada copiilor (Florina Ilis), Întoarcerea huliganului (Norman Manea), Fals tratat de zvonuri și mistere (Dan Lungu), Atemschaukel/ Leagănul respirației
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
organizată la Viena, sub egida Institutului Cultural Român și a Österreichisch-Rumänische Gesellschaft. A fost o bună ocazie să o provoc la un dialog despre receptarea filosofiei și a culturii românești, în spațiul austriac. Ce se știe, în mediul cultural filosofic vienez din care faceți parte, despre filosofii români și despre filosofia românească? Dar despre literatura română, despre România, în general? Prea puțin, traduceri filosofice germane din limba română constituie o raritate (cum ar fi traducerea Cunoașterii luciferice a lui Blaga de către
Români la Universitatea din Viena: Michael Metzeltin, Petrea Lindenbauer și Mădălina Diaconu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/3906_a_5231]
-
Primăriei Sectorului 3, care se află pe locul patru la acest capitol. Astfel, fiecare dintre cei aproximativ 403.000 de locuitori ai sectorului 3 a cotizat, doar anul acesta, cu aproximativ 90 de euro la întreținerea spațiilor verzi, în timp ce fiecare vienez plătește între 22 și 30 de euro anual pentru acest serviciu, în condițiile în care aproximativ jumătate din suprafața Vienei este spațiu verde. Primăria Viena are un buget anual de 50 de milioane de euro pentru spațiile verzi, în condițiile
Cât plătim pentru papionul lui Liviu Negoiță () [Corola-journal/Journalistic/44759_a_46084]
-
Grunberg pentru a doua oară premiul "Anton Wachter", acordat celui mai valoros debut în proză din spațiul de limbă neerlandeză. Prima dată îl obținuse pentru întâiul său roman, Albastrele zile de luni (Blauwe maandagen,1994). în Istoria calviției mele, studentul vienez Marek van der Jagt spune povestea încercărilor sale adolescentine de a face cunoștință cu singura formă de iubire pentru care - după exemplul suprarealiștilor - merită să trăiești și să mori: amour fou. Dar chiar în clipa în care acest ideal este
Arnon Grunberg Istoria calviției mele by Gheorghe Nicolaescu () [Corola-journal/Journalistic/9218_a_10543]
-
Platon, însă peștele este în apă dar el nu știe acest lucru. Sau, cel puțin, nu a avut încă ocazia să o spună. Festivaluri au fost. De la "Enescu" la... cel al "usturoiului". Ba chiar și baluri de binefacere, de la cel "vienez" la cele mioritice. Ca să recunoaștem (după atâția ani) că nu avem încă o clasă politică, că nu înțelegem separația puterilor într-un stat de drept era firesc să ajungem cu nedumeririle inclusiv până la Constituție! în politică nu este recomandată ignorarea
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
a ne face părtași ai acestei trăiri; înseamnă a pătrunde, a înțelege, a reda viața interioară, resorturile intime ale partiturii. Iar aceasta descoperind firescul, descoperind libertatea de acțiune din spațiul în care trăiește muzica însăși. Pornind din zona Clasicismului muzical vienez de sfârșit de secol XVIII, și până la marile creații camerale ale muzicii secolului trecut, pertinența abordării este uimitoare. Nu pot să nu evoc - pe această direcție - concertul în care, cu luni în urmă, tot la București, tot la Ateneu, ne-
Impresionant final de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/9504_a_10829]
-
părut, era și ea la curent cu ceea ce se Întâmpla În lume, ca toți ceilalți. Despăturind ziarul cu care venise, Îmi arătă titlurile. „ATENTAT LA MILANO“, spunea unul. „ANGLIA ȘI PROBLEMA REPARAȚIILOR“, anunța celălalt. „CUPLUL JUNEK ÎN TANDEM“ și „UN VIENEZ VA FILMA NOUA PANDORĂ“, vestea mai departe al treilea și al patrulea. Mi-am mușcat pumnii. — Pe ăsta Îl știi? Deschizând la secțiunea despre călătorii, Dora Întoarse ziarul ca să-l văd și eu. „EXPLORAȚI CONTINENTUL SECRET AL SEXELOR - ÎN COPENHAGA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
în casa pictorului Edgar Jene, la Viena. Viitoarea mare poetă are 21 de ani, este studentă în filozofie, este frumoasă, inteligentă, curtată, se află în compania mentorului ei Hans Weigel, un evreu exilat, foarte influent în mediul intelectual și artistic vienez. În nobila societate își face apariția Paul Celan. Este și el tînăr și frumos, are în bagaj deja cîteva din poemele ce-l vor face celebru și fermecător, are statutul de "displaced person". Familia i-a pierit într-un lagăr
Vremea inimii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/8060_a_9385]
-
Grădina Botanică, deci) era arealul copilăriei mele. Strada foarte animată, care începea din fața Bibliotecii, strada Napoca, de-acum, te scotea spre centrul propriu-zis al urbei transilvane, adica la statuia lui Matei Corvin, Biserica romano-catolică ,,Sfântul Mihail", la restaurantul cu aspect vienez ,,Continental", fost ,,New York", unde se naște ideea revistei ,,Gândirea". Vizavi se află redacțiile ,,Tribunei" și ,,Stelei", mutată aici mai recent, cafeneaua vestită a echinoxiștilor - ,,Arizona". Pe-acolo aș fi dat de marii oameni clujeni, dacă eram mai isteț, sau poate
ADRIAN POPESCU: „Editura Bucovina paternă, Transilvania maternă, Umbria spirituală m-au modelat interior” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7019_a_8344]
-
și jumătate, respectiv două sute de ani, de la intrarea în eternitate a celor două mari spirite care au luminat lumea muzicii în secolul al XVIII-lea, în Europa; zilele trecute Cvartetul "Voces" a susținut două programe dedicate în întregime marelui clasic vienez, creatorul genului cvartetului clasic; un proiect similar vizează aniversarea a două sute de ani de la nașterea acestui astru al constelației romantice care a fost Felix Mendelssohn Bartholdy; tot în aceste zile - cu concursul lui Ladislau Horvath în calitate de violonist solist și dirijor
Evenimentele actuale ale stagiunii muzicale... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7437_a_8762]
-
exultă însăși esența spiritualității franceze, între ludic și imaginativ, între culoare și farmec melodic. Este un tablou de mare atracțiozitate în care poți întâlni - dacă le găsești, dacă le dibui - frânturi melodice din opere franceze și italiene, scăpărari ale clasicismului vienez; este un puzzle imaginat de un francez care are nostalgia frumuseților pierdute, pe care încearcă a și le aminti. Valentin și Roxana Gheorghiu o fac cu entuziasm, o fac cu aplicația profesionistului care ia gluma în serios pentru a o
Aniversările muzicale ale primăverii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7505_a_8830]
-
mereu obsesia lui Beethoven, a cărui creație îl copleșea pînă la a-i paraliza imboldul creator. Sindromul inferiorității l-a urmărit chiar și după moartea titanului, la funeraliile căruia a participat în calitate de purtător de torță, alături de alți 10 000 de vienezi. Riscînd un calcul macabru, dacă Beethoven și-ar fi dus la îndeplinire intenția de a se sinucide în 1802, așa cum reiese din testamentul său de la Heiligenstadt, dispărînd așadar chiar la vîrsta la care avea să moară mai tîrziu Schubert, astăzi
Compozitorul fără biografie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5200_a_6525]
-
de vedere scenic, regizorul Christian Pade a încercat o translație în contemporaneitate; realizarea se dovedește a fi sărăcăcioasă, stearpă, lipsită de imaginație. Mai mult decât atât, momentele centrale ale spectacolului, balul oferit de prințul Orlofsky, feeria muzicală a mișcării valsului vienez... se petrecea de această dată într-o sordidă discotecă animată de membrii unei trupe de dansatori rapp! Reacțiile de stupoare ale publicului nu au întârziat a se manifesta. Spectacolul a fost literalmente huiduit de o mare parte a celor prezenți
De la Viena la Berlin, un vast spațiu al culturii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6651_a_7976]
-
artiștii cu adevărat importanț i din istoria artei occidentale, Dürer a fost poate singurul care a fost apreciat, încă din timpul vieții, mai mult pentru opera sa grafică decât pentru cea pictată. Pornind de la o singură colecție, cea a muzeului vienez Albertina, o expoziție dedicată desenelor lui Dürer a reprezentat o nouă etapă în efortul Galeriei Naționale din Washington de-a prezenta publicului american valori deosebite ale artei Europei nordice. Ansamblul de desene de Dürer aparținând Albertinei își are originea în
Desenele lui Albrecht Dürer by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3016_a_4341]
-
im Eisen» (butuc de fier) care se află lângă Domul Sfântul Ștefan, la numărul 1 080, într-o nișă, cu bandă de fier și zăvorât cu un lacăt? Într-adevăr, originalul sau, dacă vreți, strămoșul butucilor de fier este cel vienez, legenda sa fiind destul de cunoscută. Se spune, așadar, că, în Viena secolului al XV-lea, lăcătușul Martin Mux a întârziat în afara orașului după ora la care porțile se închideau, fără a avea nici banii cuveniți drept taxă de intrare. Atunci
Agenda2005-31-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284023_a_285352]
-
invitație la meditație asupra identității și viitorului capitalei austriece. La sfârșitul secolului al XIX-lea, vienezii nu doreau ca orașul să devină asemenea Berlinului, considerat la acea vreme drept „Chicago-ul european”. În această perioadă s-a definit tipologia „vechiului vienez”, care s-a îmbogățit de atunci cu noi variante. De-a lungul deceniilor, spiritul înnoitor s-a dovedit adesea un protector al elementelor arhitectonice primejduite. Or în cazul capitalei austriece, s-a întâmplat ca, în fața primejdiei de a închide Viena
Agenda2005-12-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283518_a_284847]
-
duce gândul? - se întoarse el spre Barzovie. — Spre cel mult o ciorbă - răspunse acesta. — Nu fi demagog - grăi viziriul. Eu plătesc. Cere ce-ți place ție mai mult. — Atunci să fie și-un șnițel vienez - spuse Barzovie-Vodă. Viziriul se încruntă: — Vienez, zici... Mda... A pătruns șnițelul vienez în Moldova? Foarte puțin, luminăția-ta, se corectă repede Barzovie-Vodă. Numai la nord, până la Suceava. La Pașcani, de pildă, nu găsești picior de șnițel. — Și pe unde dracu’-a intrat? - se enervează viziriul. — Prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Jur că n-am mâncat în viața mea! - grăi cu spaimă Barzovie-Vodă. — Bine, să zicem că te cred. Kir Haciaturian! Armeanul veni sprinten, aplecându-se în fața viziriului până la pământ. — Șnițel vienez ai? - întrebă viziriul. Armeanul șovăi un moment, apoi zise: — Vienez? N-am, luminăția-ta, să mă trăsnească Alah dacă vă mint. — Dar de avut, ai avut? — N-am avut niciodată, că nu-l mănâncă nimeni. E-o mâncare păgână, nu-mi spurc eu casa cu așa ceva. — Bine - spuse viziriul. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
intră la închisoare. Condamnat la moarte, percepe afară niște sunete delicate, ce vin din natură, și devine astfel sensibil la nuanțe. E un lucru important, din moment ce viața cotidiană mai degrabă distruge decât clădește sensibilități. În curând, e previzibil că Acționiștii vienezi vor începe să‑și distrugă trupurile; noi vrem să distrugem trupurile altora, ceea ce e mult mai satisfăcător. Cine‑și distruge corpul de bunăvoie, de vreme ce n‑are decât unul singur, întreabă Hans. Un artist care poate că o să se automutileze și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
străzile orașului mi se părea că văd pășind moții noștri îmbrăcați după bunacuviință în straiul strămoșesc umblând pe străzile "Vianei" cu jalbe la împăratul, purtând pe chip suferința și în suflet o scânteie de nădejde. Dunărea, atât de prețuită de vienezi, poate și pentru că era iarnă, nu m-a impresionat acolo tot atât cât o face în țara noastră, unde se simte ea mai împlinită și își găsește locul fericit pentru a-și desfășura brațele ca un răsfăț în minunata Deltă
LA CONCERTUL DE ANUL NOU ÎN VIENA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364134_a_365463]
-
a lunii decembrie se va încheia frumos pentru că mi-am cumpărat bilet (împreună cu prietena mea), la un concert de muzică clasică, care va avea loc într-o biserică cunoscută din centrul Londrei. Se numește „Viennese Christmas by Candellight” adică „Crâciun vienez la lumina lumânărilor”. Sunt convinsă că va fi superb! În program, arii de Strauss, Brahms, Mendelssohn și Ceikovsky. Sunt nerăbdătoare să savurez concertul care va avea loc în dată de 30 decembrie - numai bine pentru mine să închei într-o
JURNAL LONDONEZ (13) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 584 din 06 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355005_a_356334]
-
întrecând prin întindere și bogății Stânca Roznovanului, de lângă Iași, și Pașcanii Cantacuzinului. Palatul, care astăzi adăpostește Muzeul Memorial „Al. I. Cuza”, a fost construit în primul deceniu al secolului al XIX-lea de vistiernicul Săndulache Sturdza, care a comandat arhitectului vienez Johan Freiwald ridicarea unei luxoase reședințe pe locul vechii case boierești a strămoșilor săi. În anul 1847, logofătul Costache Sturdza preface casa de la Ruginoasa după arhitectura stilului „gotic”, angajând pentru aceasta pe arhitectul Johan Brandel. Clădirea, care păstrează și astăzi
ÎNTRE ADEVĂR ŞI CONFUZII. SĂ RESTABILIM ADEVĂRUL. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1734 din 30 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369582_a_370911]
-
mustește de sevă și are gust ca de la porcul de casă sacrificat în ograda bunicilor noștri, acum nu chiar atât de mulți ani. Să ne mirăm că vânzătorul nu e austriac pursânge? Ba, bine că nu: se spune că un vienez nu e autentic decât atunci când poate demonstra că are cel puțin o bunică unguroaică, cehoaică sau slovacă. Dovadă stă cartea de telefon, care în Viena e plină de nume scrise cu caractere cu diacritice imposibil de pronunțat. Oare porcul din
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]
-
muncă în Austria fac săptămânal naveta acasă: Orient Expresul și-a schimbat doar numele, dar și-a dublat viteza, făcând opt ore, de la ușă, la ușă. Crăciunul e peste tot acasă. Servus aus Wien! Gabriela Căluțiu Sonnenberg Referință Bibliografică: Crăciun vienez / Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 353, Anul I, 19 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gabriela Căluțiu Sonnenberg : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
CRĂCIUN VIENEZ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359492_a_360821]