146 matches
-
lungi sunt de găsit, de asemenea, în cele 7 Poeme din 1968 și în alte cicluri. Vălmășagul de imagini din Turnul Babel (peste 600 de versuri) configurează un "babelism" în perpetuitate: ciudată rotire de obiecte (stratificate pe șapte nivele), teribilă viermuială de ființe, navigare în haos. Aparent flegmatic, simulând nonșalanța, poetul percepe în chip coșmaresc iar în subtext filozofează. Pe scurt, legendarul turn, colos "cu lucarne și etaje", e pretext de panoramare, dar și de simbolistică planetară; fenomen omnitemporal, inclusiv de
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
fi poeți și ziariști la toate colțurile și ar cam muri de foame. 1 Lumea presei este altceva în ultima vreme. Deschiderea bârfei către transparența comunicării, lărgirea cadrului democratic, slăbirea unor "legi" morale și alergătura după bani a creat o viermuială de interese cu inși arareori talentați și covârșitor lipsiți de caracter. Este momentul istoric pentru această categorie umană în tălăzuire către meseria dominantă. Vă amintesc de invazia activiștilor de partid de după al doilea război mondial (altă societate, nu ?), de afluența
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
fie unic, în comparație cu infinitele distanțe cosmice care ne înspăimântă, noi nu suntem decât o scurtă respirație a naturii. Dacă este adevărat, după cum susține Vico, că istoria este un factum, un produs a omenirii, umanitatea este la rândul său numai o viermuială care însuflețește suprafața globului. În anul publicării operei, Jünger dă viață unui proiect care pune în lumină efortul său speculativ pentru a ieși din vâltoarea nihilismului. Împreună cu Mircea Eliade a fondat și condus, până în 1971, revista "Antaios", care dorea să
by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ritualul de amanți clandestini în vacanță, rătăcitori într-o Veneție deloc turistică, focalizată mai ales printr-o insulă-cimitir, cu pietre tombale, peisaje nocturne sau marine sugerând primejdia pierderii de sine. Uneori își povesteau visele turbulente, induse de spectacolul diurn al viermuielii vilegiaturiștilor, de profuziunea de clădiri monumentale, poduri, cheiuri și debarcadere, dar și de vulnerabilitatea lor psihică. De unde și balansul simțurilor și sentimentelor unuia pentru celălalt, de la indiferență la exaltare, de la adorație silențioasă și dăruire totală la uitare egolatră și scene
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ca atașat de presă germană. Până la urmă, Stevens nu a părăsit România. Tolerat, a avut totuși acordul de a se plimba până la Tohanul Vechi (2 august 1941), județul Brașov, pentru a „petrece zile la ferma ce-i aparține”. În această „viermuială” informativ/conta informativă, Legația americană a apelat fie la colaborarea legațiilor celorlalte țări, care aveau reprezentanțe la București, fie la unii membri ai acestora. Colonelul John P. Ratay avea dese întâlniri cu reprezentanții unor legații, pentru a schimba sau a
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
condei. Și Breughel și Hieronimus Bosch, toți zugrăvitori de viață populară, țărănească, fac toate figurile la fel. La munca câmpului, la îndeletnicirile legate de anotimpuri, în scenele de cîrciumă sau în chermesele uriașe, unde oamenii petrec după pofta inimii, în viermuiala de figuri, nu distingi propriu-zis niciuna: ele sunt neutre și inexpresive. În schimb gestul, mișcarea individualizează și acolo 54. Alteori, profesoara de literatură comparată reface liniile de demarcație între umanitatea din povestea Fata babei și fata moșneagului și un desen
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
bârlogul ghiaurului!! Pe el!!! Înainte!!! Aiaia!! Allah!!! Allah!!!" Și s-or înglodat în mlaștină până la burta cailor, și-a fost o îmbulzeală de se călcau pe bătătură, nici să se scarchine turc pe turc!... "Înainte!!! Înapoi!!! Înapoi!!! Înainte!!!..." Mamăăă!!! Ce viermuială!! Ce bulucbășie!! își freacă mâinile cu bucurie vornicul Bodea. Taie!! Împunge!! Lovește!! Omoară!! Mamăăă!! Ce tăiere am făcut în turcime! luptă Mihail tăind văzduhul harcea-parcea cu latul palmei. Dar ei veneau! Buluc-buluc veneau! Nu mai pridideam tăind la turcime!... Dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
decât ceea ce ne trezește anamneza. Există neîndoielnic o dilatație spontană spre abnorm în orice român cu senti- mentul unității sale etnice. Să ne amintim că elementele prin care Lucian Pintilie a încercat - în De ce trag clopotele, Mitică ? - să generalizeze experiența «viermuielii noastre naționale», adică faptul de a fi român, au fost : delirul politic, sexul și bășcălia.” În situația de față, expresia utilizată de Caragiale constituie „conectorul logic” între predicatul violenței și subiectul constituit de identitatea națională, faptul de a fi român
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
îi pune categoric în umbră pe toți ceilalți. Da, în copilăria mea am fost o părticică a nefericirii lor insulare, căreia îi aparțineam, preluând de la adulți ambele: fiind, în raport cu Statul, copilul timorat al unor friți naziști, dar având totodată în viermuiala interioară a satului conștiința fudulă că „noi“, germanii, le suntem superiori celorlalți. Măcar că această din urmă convingere practic nu-mi folosea la nimic când eram singură cu mine însămi. și totuși, deși nu-mi oferea nici cel mai mic sprijin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
și cu recuzita descântecului popular, în versuri scurte, cu rimă uneori căutată. Salamandra („Lacerta salamandra salamizah”, precizează, cu ironic-afectată pedanterie, poetul) comportă o valoare simbolică multiplă, reunind contrariile, mediul acvatic și combustia. La S. ea revine obsesiv, în imagini de viermuială, conotând teluricul și umidul, tina sau mâlul cleios, pe care le animă cu o fervoare colcăitoare. Nuntirea, fecundația și germinația, petrecute la limita dintre elementele neînsuflețite (noroiul etc.) și viață (larvară, dar orgiastică totodată), prilejuiesc imagini poetice alunecoase, uneori șocante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
mai ieșit și mulțimea asta? Adolescenți de 14-18 ani, atrași, din toate cartierele orașului, de concertul rock susținut de David Holliday - fiul lui Johnny Holliday, veteranul muzicii franceze de gen -, poposit în turneu la Lille. Exact ca la noi, aceeași viermuială, când vine cineva „de la Centru” (din Est sau Sud-Vest, nu contează) și se instalează scena mobilă în piața guvernului din Chișinău. Și fizic, copiii ăștia seamănă izbitor de mult cu ai noștri: slăbuți, smoliți, doar că au poate ceva mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
deal, la castel, după nenumăratele rugăminți ale fiului, susținut de ciorovăielile maică-sii. Hornuri înalte, grătare înfiorătoare, pe care se frig imense hartane de carne, asistate de bucătărese trupeșe, îmbujorate de efort.... Acum, aici, câteva sute de ani mai târziu, viermuiala slugilor și mirosurile iuți de mâncare au dispărut, totul strălucește, totul e nou, fidel reconstituit, și această ambianță lustruită îți amintește că participi la o înscenare. Urc într-un turn să contemplu împrejurimile: râulețul Nogat, cârdurile de gâște, pașnicele căsuțe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și pe urmă să încerce să mi le dea să le înghit. Durerea a avut idei din astea, iar chinul meu a fost groaznic. Durerea știe exact unde să acționeze pentru ca eu să simt tot ceea vrea ea să simt. Viermuiala aceea de oameni ai Babilonului multicolor m-a strâns ca într-o menghină, încă de la intrare. Nu, comparația nu este bună. M-a supt, da, asta este. Am simțit imediat cum orice împotrivire de-a mea ar fi zadarnică - am
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se condensează, dar peisajul rămâne tot al apocalipsei: „Orizont tumefiat în care mucegaiul sapă noi răvașe. seară cu/ dinți ce rupe din maluri bucăți reci, indiferente. fiecare trecere/ ne naște mai goi și mai străini./ cei rămași mai așteaptă încă/ viermuiala viselor rătăcite sub pernă, locul unde cioburile / sângelui strălucesc orbitor. cuprinși în întuneric ca într-un / cearceaf de muribund, cu mâini schilodite fluturând din zid semne/ de var. urechea din creier în care urlă în fiecare noapte moarteA”. Amestecul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288887_a_290216]
-
îți provoacă sațietatea și, în consecință, dorința de a fugi din fața pînzei. E acolo o junglă prea încărcată ca să fie în ton cu reținerea sfioasă a pictorului. În rest, pînzele lui Paștina dau privitorului un sentiment de acalmie reculeasă, în contrast cu viermuiala citadină, fiecare cadru aducînd cu un exercițiu de meditație fără cuvinte. Hegel are dreptate: pictura de talent nu are nevoie de pereți.
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
trist și de solemn. Din punctul meu de vedere. În liniștea nefirească de pe străzi, de pe terase, m-am așezat cu un pahar de vin roșu în față și am încercat să-mi anim peisajul. Am început să umplu golul cu viermuiala din amintirile mele, să completez spațiile extraordinare, dar reci cu personaje ca cele întipărite în mintea mea, ancorată definitiv în atmosfera Festivalului. Cîtă agitație în capul meu, ce liniște în jur...
Visul unor nopți de vară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13644_a_14969]
-
plini de lacrimi. Mi s-a părut că am ajuns puțin mai aproape de cel ce a fost Antonny Quinn, de nebunia lui Zorba, de aventurile lui pasionale, de cruzime și generozitate. Cîte ceva din toate astea găsesc peste tot, în viermuiala continuă din Atena. Lola Blau și Maia Morgenstern au fost absorbite, definitiv, de conștiința grecilor. Sînt martoră. Și încă ceva: Anna Vaghena, proprietara teatrului, este una dintre actrițele vestite ale Greciei. Anul trecut a jucat la București spectacolul Anghela Papazoglou
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
Tehnica literară a romanului polițist își schimbă semnul; ea devine o tehnică de descoperire a realului camuflat sub literatura ideologică. De acum, Simenon nu mai vizitează, ci caută. În primul rînd, caută aglomerările urbane. Piețele. Bazarurile. Spectacolele. Aniversările. Acolo, în viermuiala generală, selectează detaliile care reconstruiesc cealaltă față a realității. Dincolo de piața alimentară e piața de vechituri. Dar cine are de vândut vechituri? Foștii aristocrați ruși care așteaptă, zdrențăroși și înfrânți, ca noii stăpîni să catadicsească să cumpere ultimele obiecte ce
Centenar Georges Simenon by Radu Ciobotea () [Corola-journal/Journalistic/14236_a_15561]
-
dat fiind că evenimentele istoriei mari le eclipsau pe cele editoriale. Cristos versus Arizona, apărut chiar în 1988, reprezintă un experiment literar cum puține se înregistrează într-o viață de scriitor: o panoramă a unei lumi haotice și în continuă viermuială, o bolgie mișunând de păcătoși, comparată cu pânzele faimoase ale lui Hieronymus Bosch ori Brueghel. Iadul pe pământ prins într-o frază uriașă, așa s-ar putea rezuma cartea scriitorului spaniol, care descrie o lume cumplită, populată de oameni de
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
său, așa cum știe că își dorea tatăl. Ne întîmpină Jean-Pierre, fiul așadar, cu un aer special ca și al lui Giraudoux, cu un șarpe în jurul gîtului, ca un imens și plin de zorzoane colier. Ușa se deschide și descoperim o viermuială de animale mai puțin întîlnite de obicei prin casa omului, un perete plin de fotografiile "protagonistului" făcute de-a lungul anilor, priviri pătrunzătoare, premiul din liceu la greaca veche, obiecte, lumini care pică tranșant sau pieziș în cele mai absconse
La țară by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12053_a_13378]
-
primordiale:/ Dunga de sânge și umori/ Se vede și-acum băloasă pe planetă -/ Ca un fitil spre dinamita/ De sub această lume mult îngăduită:/ Pe vărsătura de oțet și fiere/ }âșnită de sub coasta ruptă de lance/ Se-arată îngrășarea semințiilor/ În viermuială." (Mereu și mereu așteptat). Dacă seria tematică și imagistică pozitivă se organizează în jurul figurii de Crist contemporan a țăranului, seria negativă reunește, pentru le expune oprobriului, elementul politic și pe cel tehnologic. În prima linie intră profitorii, diplomații și politicienii
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
Intervista, se ascundea de ei cât putea. Sorrentino își omagiază maestrul plasând un alt jurnalist pe urmele lui Marcello, protagonistul de odinioară, , acum intelectual ceva mai vârstnic, bogat și mult mai dezabuzat, observator cinic, căruia nu-i scapă nimic din viermuiala lumii în care se mișcă. Numele ne face să zâmbim, Gambardella. Tot din Fellini vine. Asemenea lui Mastroianni și eroul nostru de acum frecventează cercurile înaltei societăți, surprinse în toată deșănțarea și ipocrizia lor. Petrecerile sunt atinse de vulgaritate, colcăie
Cannes, 2013: Dorul de Fellini. Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/78810_a_80135]
-
în lumina taborică a Răsăritului. Pornește de la peisaj sau de la scena de interior și se surpă în aurul iconostasului și în aura Mîntuitorului. Acest traseu care camuflează atîtea evenimente intermediare, o revărsare de povestiri și de forme pe care nici măcar viermuiala din O mie și una de nopți n-ar putea-o echivala, mult mai scurt decît o clipită și mai condensat decît antimateria, este chiar pictura lui Oravitzan. Adică o poveste concentrată despre lumen și lux.
O poveste despre lumen și lux by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11776_a_13101]
-
Dacă pînă acum scenografiile lui se duceau spre jocul cu proiecțiile, spre un soi de stilizare modernă, minimalistă, acum schimbă radical direcția, surprinzîndu-mă și impresionîndu-mă. Remarcabilă ideea, precum și materializarea ei. Un décor care amintește imediat de neorealismul lui Visconti, de viermuiala din apartamentele sordide, de du-te-vino-ul de pe scările insalubre, de violența din Rocco și frații lui. Un décor care joacă de la începutul și pînă la sfîrșitul spectacolului. Faptul că regizorul și scenograful formează de mult o echipă stabilă, se vede, se
Inocentul by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10951_a_12276]
-
se pare că aceste fotografii nu sînt altceva decît o călătorie onirică vegheată de Silviu Purcărete. Îi simt încordarea și mirarea. Zîmbetul din mustață în accente și culori, în respirația ținută a Margaretelor, în somnul lor inocent și pervers, în viermuiala actorilor. În privirea devastatoare din toate ipostazele unei actrițe geniale: Ofelia Popii. Cel mai hăituit Mefisto pe care l-am văzut și l-am simțit vreodată. Fabulos. Cu fiecare fotografie îi însoțesc și eu transformările, parcursul incredibil pe care îl
Povești cu fotografii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8405_a_9730]