172 matches
-
prețioasă e asumată, Colorată ca planta firavă de nu-mă-uita Limbă română mereu te vom savura Puternică - Bucegi la Caraiman Se-nalță mai mult nu mai are liman Iubire de foc e în inima neamului Pentru îngemănarea cu glorie a românului Viers din basme brodat cu aur Vine din vechime un tezaur Gângurind omul o simte cu mama Cu limba română ne luăm seama Cresc în livezi verzi de cuvinte Vocale, consoane - luați aminte Când spuneți în gânduri dragostea În limba română
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feți Frumoși... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, De nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
aici. Episodul 46 NESTOR — Foicica fragului, grea e viața codrului, da’ și viața lotrului!... oftă Stănciuiescu Demeter. Că-n codru te duci și vii, dar fiind lotru, așa rămâi. Poftim? - nu înțelese Metodiu. — Fratelui Demeter îi place să grăiască pre viersuri tocmite - îl lămuri Stăncilescu Vasile. Asta-i boala lui, de la tata, care-a fost tâmplar. — înțeleg - răspunse Metodiu. — Da’ uite că ne-am luat cu vorba și nu v-am poftit la nemică! - zise Stănciuiescu Vasile. Frate Demeter, mai găsim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și-n cuvânt, Rămân uniți, de nimeni despărțiți. Ne cheamă Sfinxul din Carpați Să fim alături frați
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
iubita, familia, în care adamismul e recuperate prin senzații hiperbolice.E aici și o reactualizare, în formă poetică, a trăirismului proclamat de interbelici, doctrină care punea la olaltă neliniștea și furia profetică, experiența descătușată și inocența. Poeziile scrise în dulcele viers clasic au, înainte de toate,o notă de hieratism și solemnitate. Poetul profesează un lirism mesianic echilibrat, oracular în sensul bun,închipuindu-și eul în postura unui arheu melancholic.La judecata vieții,renaște-mă din lut/Și-nalță-mă la Tine
GAVRIL MOISA-ALERGÂND DUPĂ FLUTURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361351_a_362680]
-
nu aș regret de mor. De-ar fi, (de s-ar putea mai bine ... Să nu uităm ce știm De neclintitul zid Și ... cum că la Rovine Plângea chiar Baiazid. Sub înaltul salcâm, Sara pe deal buciumul sună cu jale, Viersul ajungând Sub cel clar de lună Până la stâna din coastă, Unde dulcea minune, Atât de fragedă ... O floare-albastră, Pe aceeași ulicioară, Avea dorința S-o ridice de-atâtea ori De subsuori. Și dacă ... iubind în taină ... Pe lângă plopii fără soț
EMINESCU, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363804_a_365133]
-
în răni adânci i-au odrăslit petale roșii, pe Calea sfântă a-nvierii să ne cheme, cum l-au chemat la rând pe el Strămoșii. Pe crucea împietririi a negrelor zăbrele cu sufletul său coase mii de constelații, ca un viers sublim cântat de rândunele, stau neclintiți în veșnicia lor Carpații. Din Aiudul crud și-al deselor prigoane, și-a răstignit din suflet, jertfă, sfânt-altar, în piroanele lui Iuda a sculptat Icoane, poleind cu sânge, sfinți în Calendar. Din trâmbițele ființei
SURÂSUL DIVIN ÎN LACRIMA LUI RADU GYR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1537 din 17 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363007_a_364336]
-
căutător de noutate și formator de opinie, pe când Florin este un bun practician. Se zice că în mâna lui... orice lucru se transformă în... aur". *** 3. "AZI L-AM VĂZUT ÎNĂLȚÂDU-SE PE IISUS / CÂND ZBORUL IEȘISE DIN CÂNTEC / ȘI VIERS ÎN OUĂ CINTEZA A PUS / IAR MIELUL PAȘTE IARBA ÎN PÂNTEC. // PIEPĂNUL PĂDURII CERUL ÎL PERIE / ESTE O LUNĂ SRANIE ÎN APUS, / PE NIMENI ÎN SUFLET NU-L SPERIE / CÂND ÎNĂLȚÂNDU-SE L-AM VĂZUT PE IISUS". AL. FLORIN ȚENE
PICURI DE ÎNȚELEPCIUNE, ARTICOL DE PREOT ILIE BUCUR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362420_a_363749]
-
voce și cobză de rapsodul Ion Crețeanu, din Voineasa. Textul cântecului, pierdut de Oltenia, a fost recuperat, în 1751, de Sfântul Paisie de la Neamț, care l-a «redactat», chiar pe paginile psaltirii din care citea, cu următoarea precizare: «Scrisu-s-au acest viers bătrân de mine, ieromonahul Paisie, credincios rob al lui Dumnezeu, iar eu l-am auzit și l-am învățat de la răposatul bunul meu, Stoian Jolde armășelul»; Vor urma discursurile comemorative și lansarea cărții «Mănăstirea Plăviceni, importantă vatră de spiritualitate», scrisă
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362530_a_363859]
-
Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 291 din 18 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Lerui Ler Luminos răsună iară LERUI LER, Cântece-ndrăgite, cântece-alungate, Nu se simte nimeni părăsit, stingher; Zborul larg de vise, fețe luminate. Ne-mpresoară magic viersul lor duios, Ne aduc speranțe, dragoste, căldură După anotimpul aspru secetos, Ca o ploaie sfântă peste arătură. Lerui Ler răsună - limpede ecou, Îl învață astăzi cine nu îl știe, Plin de prospețime, taină și de nou, Tumultuos precum o amplă
LERUI LER de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361110_a_362439]
-
cârciumar, care trebuie să fi fost om vesel și să avut sufletul mare ca o lună plină, pe care l-a transmis copilului, care acum compune Operete și cântece populare. A crescut învăluit în povești, cu vorbe bune și cu viersul lăutarilor care cântau de alean la cârciumă. Domnul profesor Ion Chiru îi face un portret admirabil, pe cât de strălucitor pe atât de obiectiv și de profund: „Marin Voican (fiul lui Ilie Voican din Ghioroiu, cătunul Delureni, numit și Dealul Viilor
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
cu tămâioase. Compune cu dexteritate dar și cu suflet un fel de balade care povestesc despre iubiri deșucheate și nebune, cu atâta pricepere că ai zice că e Paganini în persoană exersând pe coarda a subțire a cuvântului și a viersului. Ne-am dat seama de la început că omul acesta vesel este în profunzimea lui un virtuos. Un virtuos este și când vorbește cu consătenii lui și când scrie despre o mare personalitate a muzicii și a culturii române, așa cum este
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
unde „Toate îmi apăreau ca o Fata Morgana / Ce tulbură mintea călătorului prin pustiu...” (Năzuință). Cuvinte vechi, cu parfum arhaic dau un farmec aparte poemelor, chiar dacă forma lor a ieșit din uz. Ex. nime, cetit, cerc (încerc), nimică, cătră (către), viers, nouri, ș.a. Poate că cititorii simandicoși vor strâmba puțin din sprâncene, aceste versuri părându-li-se depășite, oarecum desuete, de o anume vetustețe, comparativ cu poezia modernă, jefuită de imagine și de metafore, bazată pe limbaj licențios și pe atitudini
VOLUM ÎN CURS DE APARIŢIE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363154_a_364483]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367990_a_369319]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > BUNICII Autor: Ioan Adrian Trifan Publicat în: Ediția nr. 1513 din 21 februarie 2015 Toate Articolele Autorului BUNICII miroase a mioriță și-a cetină de brad și a cenușă-n vatră și-a viers dulceag de bard... adulmec de departe miros de câmp cu flori ascult: și-ncet răzbate un râu prin trecători... Bucegii-mi ies în cale semeți, impunători și Prahova la vale se zbate în vâltori și undeva, la câmp, se vede o
BUNICII de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367984_a_369313]
-
prinzi încet în hori, Să mă fluieri printre buze, Să mă cânți în strigători. Să mă bei în vas de lut Din al țării vechi pământ, Să-mi faci hram cu busuioc La fete să am noroc. Să-mi dai viers de Mioriță Ca să zic din fluieraș De dor a mea doiniță Pentr-un suflet pătimaș. Patimă de mamă dragă, De strămoși și de pământ... Patimă de-o viață-ntreagă: De locul de unde sunt! Ioan Adrian Trifan Referință Bibliografică: DOINĂ / Ioan
DOINĂ de IOAN ADRIAN TRIFAN în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367981_a_369310]
-
un flăcău frumos, îndrăzneț, voinic, iubit de toată lumea. Cei doi sunt uniți de o iubire puternică și curată, pentru care sunt dispuși să își sacrifice viața. Se întâlneau în taină, la lumina lunii pe stânci și ea cânta cu un viers „curat, puțin mâhnit, cu înmlădieri ușoare, parcă venea de undeva de departe, parcă dintr-un afund.” Din nefericire, de ea se îndrăgostește și balaurul Tauctis, cel „cu pielea verde ca smaraldul și cu trei capete, trei inimi și trei gheare
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
de piatră. Mica sirenă imaginată de Andersen în basmul cu același nume , este o ființă superioară, meditativă, capabilă de un mare sacrificiu pentru a-și împlini iubirea. Ea este fata cea mică a împăratului mării și este foarte frumoasă, „are viersul cel mai dulce de pe pământ și din apă și ca și surorile ei are corpul terminat în coadă de pește. Spre deosebire de celelalte ființe acvatice ea aspiră la o condiție pământească, este dornică să afle cât mai multe despre viața oamenilor
ASPECTE ALE MITULUI SIRENEI ÎN LITERATUA ROMÂNĂ ŞI UNIVERSALĂ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2024 din 16 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367511_a_368840]
-
soarele care răsare în zori, pentru cerul cu licăr de stele, pentru toate zilele vieții mele, pentru firul de apă izvorât din fântână, pentru harul ce-mi poartă a mea mâna pe-arcus de vioară, pe pânză, pe piatră, pentru viersul ce curge din mine spre cer. Mulțumesc pentru omul blajin și sincer. Mulțumesc pentru haină pe care o port, pentru tot ce mă doare și totuși suport. Îți mulțumesc pentru cântecul de pasarele pentru toate încercările vieții mele. Mulțumesc pentru
ITI MULTUMESC DOAMNE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363682_a_365011]
-
-o. Am făcut cercetări în zonă , iar la un moment dat , am găsit chiar o bucată din materialul folosit la sigilarea intrării. - Și ? - Am considerat că nu sosise timpul pentru a scoate la lumină adevărul. Ziua următoare , dis-de-dimineață , acompaniați de viersul mierlelor , am pornit-o la deal , spre Plaiul Strâmbii. De pe culmea dealului se deschidea în fața noastră , pînă hăt departe , o priveliște mirifică. O mare de dealuri înverzite , iar departe spre nord se zărea zona subalpină. Din văile adânci , vălătuci de
PE URMELE LEGENDELOR de ANDREI TOADER în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350265_a_351594]
-
Și pasul cum mi-l dorești dragule? Cântat sau doar sprințar spre eleganța îmbrățișării? Să îți privesc toate visele recunoscându-le sau să mă prefac neștiutoare, naivă, inocentă? Degrabă, trimite pasărea noastră să-mi dea de știre prin al ei viers și voi respecta întocmai, a ta vrere! Referință Bibliografică: Prima întâlnire / Lia Zidaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1281, Anul IV, 04 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Lia Zidaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRIMA ÎNTÂLNIRE de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349174_a_350503]
-
chilim, în fiecare mărgea, în fiecare maramă se află sufletul câte unui român, hotărât să rămână peste veacuri. Toate acestea transpuse în plan istoric, viu, capătă dimensiunea spirituală a demnității și continuității, primenind sinteza tuturor răzvrătirilor sfinte. În vers sau viers, în rugă ori poezie, în cântec și dans sau strigătură se împletește întreaga suflare și mărturisire a sufletului creștin. Arta populară este mărturisirea publică, permanentă și colectivă a Neamului nostru întreg. Ciudat duhovnic,-această artă populară! mărturisește Patriarhul pătimirii noastre
REGINA CÂNTECULUI POPULAR ROMÂNESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1102 din 06 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361576_a_362905]
-
pauzei muzicale. Doar murmurele și clinchetul paharelor ciocnite cu îndemnul de „noroc” se mai auzea pe ici, pe colo. - Mai vrem, spuseră fetele în cor. - Ei, dacă solicitarea sosește de la sexul frumos, atunci să vorbim despre frumusețea feminină transpusă în viers de poezie. Poezia se numește Prințesa mea de suflet, dar și aceasta este legată de eterna și nesfârșita .... mare. Am colindat prin lume cu pasul pe pământ, Dar te-am purtat în suflet, te-am alintat în gând. În corzile
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN; CAP. X de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361585_a_362914]
-
că zboară. Păstorii slăvesc Cu glas pământesc Pe Fiul născut Fără de-nceput. Că fără de tată Din Maică curată Prunc s-a arătat În raze-nfășat. Steaua se oprește Ieslea se ivește, În pacea divină Magii se închină. Darurile-și tind În viers de colind: S-a născut Iisus, Viață ne-a adus. Colinde, colinde... (colind) Colinde, colinde, Peste văi se-ntinde Vestea luminoasă, Raza-mpărăteasă. Colinde, colinde, Taina ne cuprinde, Bucuria lină, Dragostea divină. Colinde, colinde, Cântecul se prinde În hora de
FLORIN CARAGIU ,COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351398_a_352727]
-
de tei. Doar ochii și-au păstat Culoarea primăverii. Erai sălbatică femeie, Pe câmp pustiu cutreierai, Voind să afli Ce se ascunde dincolo de zare. Călcai pe fire de nisip Si te ardeau la tălpi, Iar tu cântai ... Doreai ca fiecare viers al tău Să se prefacă In câmp cu flori Si-n iazuri limpezi, binefăcătoare. Erai sălbatică femeie Mânată de un tainic dor Voiai să vezi cum este dincolo de zare. Pe-atunci visai cum va să fie dansul vieții... Acum știi
SĂLBATICĂ FEMEIE de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352144_a_353473]