897 matches
-
susținerea tinerilor manifestanți din Chișinău în mai multe țări ale lumii, inclusiv și în Toronto, Canada la care am fost present alături de alți compatrioți români: scriitorul vărzăreștean Ovidiu Creangă, poetul Alexandru Tomescu din București, familia Mursa din Chișinău, Popovici din Viișoara, Ciupac din Chișinău, Șarban ... Citește mai mult UN CANDIDAT DE MARCĂ LA PREȘEDENȚIA RMde Iacob C-Istrati, Membru Sfatului Țării 2 și ASEMFiecare nație își are trădătorii pe care-i merită... (Dorel Schor)Anume de acest lucru ne-am temut, de
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
susținerea tinerilor manifestanți din Chișinău în mai multe țări ale lumii, inclusiv și în Toronto, Canada la care am fost present alături de alți compatrioți români: scriitorul vărzăreștean Ovidiu Creangă, poetul Alexandru Tomescu din București, familia Mursa din Chișinău, Popovici din Viișoara, Ciupac din Chișinău, Șarban ... XX. ECOUL RĂZBOIULUI, de Iacob Cazacu Istrati, publicat în Ediția nr. 2042 din 03 august 2016. Scrisoare deschisă către acei, care pot ajuta Vă salută nepoțica Cazacu Daria Petru pe linie maternă a unchiului Butnaru Gheorghe
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
fiului meu îi place arta populară și i-am îndeplinit dorința. Cristina OPREA: Ați găsit o modalitate de a păstra tradiția românească, de a păstra identitatea românească, mai ales că dumneavoastră sunteți născută într-o comună din apropierea Câmpiei Turzii, din comuna Viișoara. Cum era viața în comuna Viișoara când erați copil? Ana PĂCURAR: Foarte frumoasă! Excelentă! Unchiul meu a fost primar douăzeci și cinci de ani și făcea jocul la el în șură. Era amenajat extraordinar, împodobit cu lepedeie, cum se zice la noi
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
și i-am îndeplinit dorința. Cristina OPREA: Ați găsit o modalitate de a păstra tradiția românească, de a păstra identitatea românească, mai ales că dumneavoastră sunteți născută într-o comună din apropierea Câmpiei Turzii, din comuna Viișoara. Cum era viața în comuna Viișoara când erați copil? Ana PĂCURAR: Foarte frumoasă! Excelentă! Unchiul meu a fost primar douăzeci și cinci de ani și făcea jocul la el în șură. Era amenajat extraordinar, împodobit cu lepedeie, cum se zice la noi, cu flori și cu verdeață. Ceterașii
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
copiii foarte curioși, nu cunoșteau obiectele, spre exemplu de vârtelniță mă întrebau asta ce este? Ei habar nu au cum au trăit bătrânii noștrii, părinții nostrii și bunicii noștrii. Dar e nemaipomenit să îmi aduc aminte de copilărie. În comuna Viișoara erau niște oameni cinstiți, respectuoși, am trăit cu maghiarii împreună, nu exista ură de rasă, de naționalitate. La orice problemă, când se căra grâul, când se aduna porumbul ne întovărășam. Tatăl meu mergea noaptea, căra grâul la un vecin, altă
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
Veneau la mama acasă cu lucrul, o zi pe săptămână.Torceau. Eu făceam plăcinte, tare bucuroasă eram că veneau neamurile. La sărbători nu exista să nu vină din Triteni, că mama mea se trage din Tritenii de Jos, tata din Viișoara. Eram nemaipomenit de binevoitori și primeam neamurile acasă. Cristina OPREA: Cum spunea un sfânt părinte, întrebat fiind când va veni sfârșitul lumii a răspuns - când nu va mai fii cale de la om la om. Noi practic ne tăiem singuri formele
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
Mihai Viteazu”, Școala ,,Pavel Dan”, din municipiu Turda Școala ,,Andrei Șaguna”, Școala ,,Ioan Opriș”, Scoala ,,Horea, Cloșca și Crișan”, Școala Waldorf și am insistat să se ia școli aprținătoare comunelor arondate Câmpiei Turzii, respectiv, școlile din Boian, Ceanu Mare, Luna și Viișoara. Copiilor li s-a plătit drumul, la sfărșitul activității, deoarece veneau de la școală direct au fost serviți cu sandwish-uri și cu prăjituri proaspete făcute in casă, prăjituri tradiționale. Activitatea s-a desfășurat extrem de bine. La sfârșitul proiectului s-a făcut
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
DRĂGAN, Mihai (6.XII.1937, Viișoara, j. Bacău - 1.XI.1993, Iași), istoric literar. Este fiul Elenei (n. Stoian) și al lui Neculai Drăgan, țărani, și frate cu Gheorghe Drăgan. A urmat școala primară în satul natal și gimnaziul în Târgu Ocna. Tot aici, între 1952
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
, Serafim (9.III.1947, Viișoara, j. Edineț), poet. Este fiul Mariei (n. Cebotaru) și al lui Constantin Belicov, țărani. B. a absolvit, în 1970, Facultatea de Ziaristică a Universității de Stat din Chișinău. Funcționează ca redactor la radio, la publicațiile „Cultura” și „Moldova suverană”. Debutează
BELICOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285686_a_287015]
-
1953. În anul IV întrerupe cursurile la Facultatea de Filologie (secția slavistică) a Universității București, pentru a le încheia la Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași (1970). Este profesor suplinitor și apoi profesor în comunele băcăuane Viișoara și Oituz, predă, din 1973, la Liceul Industrial de Chimie din Onești, oraș în care se va stabili. Organizează aici un cenaclu școlar, Zburătorul, și îngrijește trei culegeri ale elevilor (1976, 1983, 1996). Debutează în revista „Ateneu” (1979), iar editorial
IZBASESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287657_a_288986]
-
, Pericle (11.II.1911, Viișoara, j. Constanța), prozator, poet, publicist și traducător. Este fiul Gherghinei (n. Neagu) și al lui Lică Martinescu. Face școala primară în satul natal, liceul la Constanța (primele patru clase) și Brașov (bacalaureat în 1931), Facultatea de Litere și Filosofie la
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
ca Petrea străinul, Ion Ursu (ilustrând „stricarea” sufletului rural „curat” în contact cu corupția citadină) ori Comoara dorobanțului... (atribuind alcoolismului sărăcia populației sătești) sunt produse tipice ale acestei literaturi. Culegerile Crâșma lui Moș Precu..., Amintirile căprarului Gheorghiță, La noi, în Viișoara (1907) îi reflectă optica. Sub aspecte mai puțin izbitoare, ea nu lipsește nici din alte numeroase povestiri prin care scriitorul s-a impus ca un talent viguros. Vechilii scot fără milă femeile bătrâne și bolnave la clacă (În drum spre
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
lui Moș Precu și alte câteva povestiri, București, [1904];Povestiri din război, București, 1905; Floare ofilită, București, 1906; Comoara dorobanțului..., București, 1905; Amintirile căprarului Gheorghiță, București, 1906; Povestiri de sărbători, București, 1906; Mormântul unui copil, București, 1906; La noi, în Viișoara. Scrisori către un prietin, București, 1907; Vremuri de bejenie, București, 1907; Însemnările lui Neculai Manea, București, 1907; Duduia Margareta, București, 1908; Oameni și locuri, I, București, 1908; O istorie de demult, București, 1908; Cântecul amintirii, București, 1909; Povestiri de seară
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
grupul” prin alianțe matrimoniale. Danciu Craiovescu l-a însurat pe Barbu (al doilea purtător al acestui prenume de neam), fiul său, cu sora lui Moise Vodă. Boierul oltean îi va fi fidel cumnatului său, luptând pentru el în 1530, la Viișoara, și murind alături de el. A lăsat, însă, o văduvă săracă, întrucât Vlad înecatul i-a luat toată averea 249. La rândul ei, importanta familie din Craiova va fi căutată pentru puterea și influența ei. Postelnicul Marcea, amator de manuscrise frumos
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în țări străine”. Fără avere a rămas și sora lui Moise Vodă, măritată cu Barbu Craoivescu, mare ban, feciorul lui Danciu Craiovescu. Bucatele îi fuseseră luate lui Barbu de Vlad înecatul pentru „hiclenie” (Barbu murise în 1530 în lupta de la Viișoara, sprijinindu-și cumnatul). Pe marele vornic Cârstea (grec de neam), însurat cu Maria Corbeanu, Alexandru Iliașa (cel care îi confiscase „toate ocinele” pretronului Stoica din Strâmba, vistierul hoț însurat cu Dochia, fiica jupâniței Marina) l-a omorât - în 1618 -, căci
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Bucur Maria, 8 apartamente, București, sos. Ștefan cel Mare 142. 349. Alexe I Domnica, 12 apartamente, București, str. Făinari 48. 350. Anastasescu Ana, 13 apartamente, București, Într. Dacilor 2; Aleea Bibescu Vodă 3. 351. Angelescu Romulus, 7 apartamente, București, str. Viișoarei 2. 352. Alexandrescu Iulian, 14 apartamente, București, calea Povernei 18; calea Moșilor 207, Turnu Severin, str. Traian 68; str. Cantemir 9. 353. Almaleh Iosef, 4 apartamente, București, str. Prof. Cantacuzino 5. 354. Alexandrescu Gh. și Elenă, 20 apartamente, București, str.
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
și același Iosif, salvând viața primului și făcând o încercare nereușită de a-l salva pe Oprișan, care a murit însă de TBC. A fost eliberat din Aiud pe 15 mai 1963 și i s-a impus domiciliu obligatoriu la Viișoara, în Slobozia, unde se va întâlni cu Dumitru Bordeianu1. După eliberare a absolvit Facultatea de Filologie și Facultatea de Teologie Ortodoxă, fiind profesor la Seminarul Ortodox din București în anii ’70. În 1978 a rostit șapte predici, numite „Cuvinte către
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
91, 120, 124, 131-132, 141, 145, 171, 183, 187, 190, 213 Tiraspol 120 Trușești 137 Tulcea 29 U Uranus 118 Urziceni 29 V Vama 192 Vasile Roaită 193 Văcărești 101, 104, 118, 122, 146, 153, 171, 184, 200 Viena 196 Viișoara 118
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
mână de ajutor atunci când acest ajutor îi era solicitat. Una din aceste probleme a fost problema minorelor căzute victima tentațiilor din Capitală și ajunse pe calea prostituției. Astfel a luat ființă Adăpostul pentru prostituatele minore mutat de curând în str. Viișoarei nr. 16 care funcționează cu totul separat de activitatea de ocrotire ce se face pentru tineret. Atât personalul Adăpostului, cât și toată administrația, se face cu totul independent de activitatea cu caracter preventiv a asociației. Adăpostul găzduiește prostituatele minore care
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
1.Găsiți sinonimele cuvintelor și expresiilor scrise cursiv în text. 2.Analizați părțile de vorbire din propoziția: Ruinele lui stăvilesc apele limpezi ale pâraielor tinere de la izvoarele Bicazului. 3.Povestiți în scris textul. La Pîngărați Calistrat Hogaș „Tăiarăm podul de la Viișoara, cotirăm la dreapta și apucarăm drumul mare ce duce spre Pîngărați, și de acolo mai departe, printre munți, până la Prisacani, la granița ungurească. Soarele de-abia scăpătase după și căldura unei zile de dupăamiază cuptor era în toiul ei; un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Melinte. 9) Soția cuconului Costache Lăbușcă, ai cărei copii i‐au murit în război (Împărăția apelor) - 98 Numărul copiilor pe care îi avea Maria Cumpătă (Însemnările lui Neculai Manea). 10) Fiica lui Manole Crețu, mam a povestitorului (La noi în Viișoara). 11) Vestit lăutar din Iaș ii de altădată - Mama frumoasei domnițe (nu i se dă numele) care se îndrăgostise de temutul hoț Damian (Primăvara). VERTICAL: 1) Unchi al povestitorului, „văr bun cu mama” ( În ziua aceea de mart 1907) - Învățătoarea
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
Pentru aceea... încă mai miluim pe aceste scăpătate mănăstiri... le-am rânduit... ca să aibă a lua mănăstire Aron vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... de la ocna gospod din Târgul Ocna cât și de la Viișoare de lângă ocna;... Drept aceea să fie svintei mănăstiri Aron vodă i mănăstirii Halchi venitul acesta”. Tare mă tem, părinte, că acolo nu era o mână de gospodar. Una se spunea și alta se făcea. Sau mai degrabă nu se făcea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mai gios... și printr-acest hrisov al domnii mele, hotărâm ca să aibă a lua mănăstire Aron Vodă câte una para de tot carul ce se va încărca cu sare... la ocna g(o)spod din Târgul Ocnii cât și de la Viișoare de lângă ocna... Deci acest venit... să-l aibă mănăstirea Aron Vodă totdeauna în veci, pentru cele trebuincioase și ținere sa cu îndestulare, de unde să dea și cuviinciosul agiutor la mănăstire de la Halchi. Drept aceea, să fie svintei mănăstiri Aron Vodă
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
de steluța călătoare. Cei trei ani prin luncă zboară Și pornesc spre lunga vară. Ocrotită ești de îngerul ceresc Și de părinții care te iubesc. Când vei fi puțin mai mare, Vei bea apă din izvoare Colo-n deal la Viișoara, Când se coace poama vara. Când bunica din Bârlad va fi țărână, Tu să o pomenești, că nu ți-a fost străină. Să vii în zilele de sărbători Și pe mormânt să-i pui buchetele de flori. Acum, de ziua
De ziua ta by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83177_a_84502]
-
iar pe văi găsim soluri aluviale și lăcoviști. O dovadă în acest sens (terenuri favorabile agriculturii) este oferită de zona Dealurilor Fălciului, situată în apropierea cursului mijlociu al Bârladului, unde descoperirile arheologice din mai multe situri medievale timpurii, la Roșiești, Viișoara, Banca, Zorleni, Grivița, Bârlad și împrejurimi, dovedesc preocupările legate de cultivarea pământului. S-au găsit boabe carbonizate de mei și secară, respectiv orz și secară în câteva gropi de provizii din așezările de la Dodești și Roșiești (Vaslui). Ca altitudine, culmile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]