328 matches
-
care povestea a întins mâna să primească „glaja”. A drămăluit-o, a adulmecat-o și, după un „îmmm” prelung, a gustat. ― Măi, să fie! Da’ ce băutură-i asta, frate? ― La noi i se spune afinată și îi făcută din „vinars” și afine culese așaaa... mai târziu... ― Apoi, văd că știți a umbla cu „vin-arsu’” ista de ți se lipește de suflet. ― Noi știm a umbla cu răchia, iar tu știi a povesti de ar sta omul să te asculte zile
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
au adunat frunze, salutînd ofițerii care, la fel ca mine, se fac că au treabă. Deodată, parcă sînt prea mulți. Umblă preocupați, cu servieta după ei, ca să se Închidă Într-un birou și să-și scoată din ea sticla de vinars. Unul Îmi spune să nu stau, să fac ceva cu frunzele alea din alee, ba chiar Îmi dă o greblă În acest scop. De ce? Eu Îți spun ție să-ți iei o slujbă, să te lași de băut, să te
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
nici o problemă. Dar Îi iese destul de acru, condescendența de locuitor al capitalei se simte uneori destul de neplăcut. Devine Însă și mai de acord cînd vede pachetul, care e de fapt o plasă considerabilă. Există acolo și o sticlă dintr-un vinars de Segarcea, ceva rar și foarte fin care trece drept coniac și care egalează șansele În fața orătăniei din plasa mirelui. Mă anim mai mult decît e cazul și dau să-i arăt minunile locotenentului, care se fîstîcește, Îmi cere să
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
vin, Că văd pe badea venind Pe vârfuțul dealului, În spatele calului Și cunosc că-i mânios, Că-i cu cojocul pe dos. 246 Supărată-i nana mea Că n-are cu cine bea, Da mai supăratu-s eu Că nu am vinars să beu. 247 Fire-a dracu supărat Pîn-or fi trei crîșme-n sat - Că oi be la care-oi vre Ș-oi plăti când oi pute. 248 Bate vântul frunza-n dungă Toate plugurile îmblă, Num-al meu șade la umbră; Că
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
vedere volumul foarte scăzut al producției în cazul primului și calității destul de slabe pentru cel de-al doilea (doar 40% corespunde parametrilor comunitari de calitate); a fost obținută recunoașterea pe piața europeană a mai multor produse de origine: țuica, palinca, vinarsul, mai multe tipuri de brânză, lapte, cașcaval, cârnați, salam (Sibiu), magiun, etc.; de asemenea, mai pot fi depuse până la data aderării cereri de înregistrare pentru produse noi, acest lucru generând oportunități largi producătorilor autohtoni. Privit într-o manieră globală, progresul
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
miresei pentru a o lua și, o dată "porțile legate" deschise, în urma "orației" rostite, "colăcerii" intră călare și merg până în fața ușii unde gazda îi așteaptă cu un colac împlântat într-o suliță, o cană cu apă și o sticlă cu vinars pe care le pune pe un scaun, jos, să fie cât mai aproape de pământ; colăcerul, coborându-se de pe cal, "înconjură scaunul, se pleacă și ia de pe scaun colacul împlântat în suliță și sticla cu vinars, iar cana cu apă o
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
apă și o sticlă cu vinars pe care le pune pe un scaun, jos, să fie cât mai aproape de pământ; colăcerul, coborându-se de pe cal, "înconjură scaunul, se pleacă și ia de pe scaun colacul împlântat în suliță și sticla cu vinars, iar cana cu apă o varsă" 218. Tot înainte de cununie, mireasa, împreună cu doi flăcăi "cărora le trăiesc părinții", pleacă la o fântână. În drum spre fântână joacă trei hore, iar, o dată ajunși, iau apă într-o doniță în care pun
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stafide soiuri de struguri pentru vin: pentru vin alb de masă, vin alb de calitate, vin alb aromat. pentru vinuri roze de masă, pentru vin roșu de masă, vin roșu de calitate, vin roșu aromat. soiuri pentru spumante, sucuri, distilate (vinars, brandy), hibrizi direct producători (HDP). Scurtă clasificare a vinurilor: A. Vinuri propriu-zise: 1. De masă cu indicație geografică (IG) sau de regiune (VS). 2. Cu denumire de origine controlată (DOC): cules la maturitate deplină (CMD); cules târziu (CT); cules la
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
două, ziceți trei / Făcute de mâna ei. Pe drum, până la casa mirelui se tăia drumul. Flăcăii din sat tăiau un copac și blocau drumul. Deblocarea nu putea să se facă decât dacă mirele le dădea acestora de băut din ploscă vinars de cel mai bun. Uneori puteau fi mai multe astfel de Închideri de drum. Odată ajunși la casa mirelui, cei din alai chiuiau: Ieși afară soacră mare / Că-i aicea nora ta / Și-ți aduce cămașa, / C-o mânecă de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
era ales starostele care avea să adune darurile la nuntă. În cele două zile care urmau, vineri și sâmbătă, druștele și vornicii chemau prin sat nuntașii. Toți erau Îmbrăcați În haine de sărbătoare și purtau cu ei o ploscă cu vinars. După terminarea chematului, vornici adunau tineretul În casa mirelui unde se ținea ultimul joc În calitate de fecior. Era un fel de despărțire de feciorie. Duminică dimineața, druștele Împodobeau mireasa iar vornicii Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi urma un dialog versificat până când poarta se desfereca. Până la dobândirea miresei, mirelui și alaiului său i se arătau pe rând alte mirese: o copilă, o babă, etc. De obicei, după o Împăcare simbolică, după
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
și vasele și tacâmurile se Împrumutau de la vecini. La oamenii mai sărmani din sat li se aduceau și ajutoare alimentare: făină, carne, fructe, legume. La praznicul ce avea loc după Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că uneori mai dăinuie În subconștientul celor de astăzi și poate ceva mai mult În cel al Înaintașilor. Marea jale care dăinuia În sufletele celor rămași părea a lua sfârșit
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
până la portul de îmbarcare dublează prețul mărfii; cerealele din centru, în lipsă de debușeuri, se consumă pe un preț de nimic sau, acolo pe loc, își pierd din valoare. Sau proprietarii le distilează și le revând țăranilor lor transformate în vinars, cunoscut în regiune sub numele de rachiu. Monopolul grăunțelor le procură grecilor beneficii enorme; se cunosc la Marsilia averile princiare ale acestor negustori. Rapiditatea acestor câștiguri ce nu încetează să crească e explicabilă: grânele încărcate la Galați și Brăila costă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
ăsta și pe voi și ne-om duce și pe la Laie a lui Zaharia că-i cătană În cazărmile alea mari de la Drumul Sării sau lângă comuna Militari unde Întoarce tramvaiul 25”, mai zice și zic ei multe după ce scoate vinarsul. Zic de Lixandru, care a murit la Cotul Donului În război, că n-a murit, că dacă n-a murit și-o fi prin Siberia și s-a luat cu o rusoaică și a lăsat-o pe Virica acasă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
colbăite, chicotind ca hienele și dând buzna prin curțile celor mai refractari din Goldana (numiții înapoiați și reacționari), fiindcă nu se încumetau să procedeze, precum vestitul moș Mardare din baladă. Oaspeții, după ce dădeau pe gât, dimineața, o strașnică înghițitură de vinars, mureau de dorința de a nu-i lăsa pe goldăneșteni să se căznească în înapoiere. La început, îi priveau doar, de sub șepci, numai cu ochi furioși, de pe fețele sumbre, cu frunți înguste. Cu scurgerea zilelor, însă, își dădură la iveală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Fata se întoarse cu o nouă tavă cu două cupe de cristal și cu o sticlă de șampanie. Matilda îi spuse să-și ia și ea un pahar, dar fata refuză: "Asta dă la mine amețeală, nu-mi trebe!" Da vinarsul nu te amețește?" zise Matilda. "Nu, doamnă!"' Atunci adu-ți un pahar de vinars!" Destupai sticla. Ana, căci așa o chema pe fată, ne ură să fim fericiți, ridicarăm cupele și băurăm. Ana își bău vinarsul dintr-o înghițitură și
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
o sticlă de șampanie. Matilda îi spuse să-și ia și ea un pahar, dar fata refuză: "Asta dă la mine amețeală, nu-mi trebe!" Da vinarsul nu te amețește?" zise Matilda. "Nu, doamnă!"' Atunci adu-ți un pahar de vinars!" Destupai sticla. Ana, căci așa o chema pe fată, ne ură să fim fericiți, ridicarăm cupele și băurăm. Ana își bău vinarsul dintr-o înghițitură și se retrase, în timp ce Matilda îi spunea să lase acum totul așa cum e, să plece
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu-mi trebe!" Da vinarsul nu te amețește?" zise Matilda. "Nu, doamnă!"' Atunci adu-ți un pahar de vinars!" Destupai sticla. Ana, căci așa o chema pe fată, ne ură să fim fericiți, ridicarăm cupele și băurăm. Ana își bău vinarsul dintr-o înghițitură și se retrase, în timp ce Matilda îi spunea să lase acum totul așa cum e, să plece și ea în oraș, și mâine dimineață să se întoarcă să spele vasele; îmi amintii că după masă îmi plăcea să fumez
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
iubitor de străini, necurmat cu voie bună și Între năcazuri, gata spre șerbie și credincios”. După care continuă: Sărăcia, totuși, cu care are a se lupta, Îl duce de multe ori la deznădăjduire și Îl Îndeamnă a căuta mângâiere În vinars. După cum se vede, Rusu XE "Rusu" explică alcoolismul exclusiv prin cauze de natură socială. În comparație cu profesorul din Blaj, Bariț XE "Bariț" e mai sever În privința acestui flagel. Fără a face vreo incriminare directă, el redă Într-un articol din 1840
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum și alte produse autorizate. ... (2) Prin prelucrarea vinului pot fi obținute următoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticolă, oțet din vin, iar din distilatul de vin poate fi obținut vinarsul și rachiul de vin. ... (3) Principalele produse secundare obținute din vinificație sunt tescovina de struguri și drojdia de vin. Prin prelucrarea acestora se pot obține rachiuri, alcool de origine viticolă, precum și alte produse. ... (4) Se interzice folosirea oricărui produs secundar
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
la cules, tăria alcoolică naturala și cea dobândită a vinului, producția maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic și organoleptic, ambalarea, etichetarea și efectuarea controlului. ... (3) Denumirile de origine pot fi acordate și unor vinuri speciale, vinarsuri, precum și altor produse vinicole care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 15. ... Articolul 19 (1) Vinurile cu denumire de origine sunt cele obținute din struguri produși în cadrul arealului delimitat pentru denumirea aprobată prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, cu condiția
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine este ținuta de producător, care este obligat sa înscrie într-un registru special toate livrările de vin, până la limita cantității certificate. ... Articolul 26 Producerea în vederea comercializării a vinurilor, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor băuturi pe bază de must și vin, precum și a oțetului din vin, poate fi facuta numai de agenți economici și de producători particulari, autorizați de către Ministerul Agriculturii și Alimentației, cu avizul Ministerului Sănătății și al Ministerului Industriei și
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
care România este parte. ... Articolul 30 Vinurile și celelalte băuturi pe bază de must și vin pot fi puse în consum sub forma îmbuteliată sau neîmbuteliată (vrac). Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine, vinarsurilor, vinurilor speciale, cu excepția pelinului. Articolul 31 (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile și băuturile pe bază de must și vin, puse în consumație sub forma îmbuteliată. ... (2) În sistemul de etichetare se folosesc indicațiile obligatorii sau, după caz, cele
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
și 21; ... f) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor și a altor produse vinicole, fără îndeplinirea condițiilor stabilite de Ministerul Agriculturii și Alimentației pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 25; ... g) producerea, în vederea comercializării, a vinurilor speciale, a vinarsurilor, a altor băuturi pe bază de must și vin, precum și a oțetului din vin, fără autorizație eliberata potrivit prevederilor art. 26; ... h) nerespectarea, de către producătorii și comercianții de produse în vrac, a normelor de evidenta a acestora, potrivit prevederilor art.
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
parțială sau totală a zahărului inițial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate. 14. Vinul alcoolizat este produsul obținut din vin sec cu adaos de distilat de vin, care prezintă o tărie alcoolică cuprinsă între 18 și 24% în volume. 15. Vinarsul este băutura alcoolică obținută prin învechirea distilatului de vin, în contact cu lemnul de stejar, în producerea căreia s-au folosit tratamente și practici autorizate și care a fost adusă la tăria alcoolică de comercializare de minimum 36% în volume
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]