104 matches
-
satelor Vânători, Crivești, Hărtoape și Gura-Bidiliței, T17 Ursari = 87 ha, T14, T15 Saca = 18 ha, T19 Coasta Blănarului = 5 ha, T 77 Coasta Luncii = 57 ha, T 65 Valea Ilisei = 14 ha, T 7 Soci = 17 ha, T 68 Coasta Vindereului = 5 ha, T 79, T 78 Chilia = 121 ha, T 108 Prundu Mic = 34 ha, T 109 Prundu Mare = 19 ha, T 110 Poenița = 10 ha, T 57 Petrosu = 39 ha, T 1122 Pășune Gura-Bidiliței = 12 ha"; - coloana nr. 5
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185466_a_186795]
-
nr. 1/2-16 Str. George Enescu*(D) nr. 15-31 Str. George Topârceanu Str. Gheorghe Doja nr. 1-99/2-92 Str. Gheorghe Ștefan Str. Gherasim Buliga Str. Ghiocelului Str. Grădinilor Str. Grigore Alex. Ghica Str. Grigore Cobălcescu Str. Grigore Ureche Str. Grigore Vindereu Str. Horia, Cloșca și Crișan Str. I. G. Sbiera (fosta George Enescu) Str. Iancu Flondor Str. Ileana Bardă Str. Ilie Ilașcu Str. Ion Creangă Ale. Ion Grămadă Str. Ion Irimescu Str. Ion Luca Caragiale Str. Ion Neculce Str. Ion Păun
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Comuna Pogana Sate: Pogana, Bogești, Cârjoani, Măscurei, Tomești Comuna Pogonești Sate: Pogonești, Belcești, Polocin Comuna Puiești Sate: Puiești, Bărtăluș-Mocani, Bărtăluș-Răzeși, Cetățuia, Cristești, Călimănești, Fulgu, Fântânele, Gâlțești, Iezer, Lălești, Rotari, Ruși Comuna Tutova Sate: Tutova, Bădeana, Ciortolom, Coroiu, Crivești, Vizureni Comuna Vinderei Sate: Vinderei, Brădești, Docani, Docăneasa, Gara Docăneasa, Gara Tălășman, Obârșeni, Valea Lungă Comuna Voinești Sate: Voinești, Avrămești, Băncești, Corobănești, Gârdești, Mărășești, Obârșeni, Obârșenii Lingurari, Rugăria, Stâncășeni, Uricari Comuna Zorleni Sate: Zorleni, Dealu Mare, Popeni, Simila Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Sate: Pogana, Bogești, Cârjoani, Măscurei, Tomești Comuna Pogonești Sate: Pogonești, Belcești, Polocin Comuna Puiești Sate: Puiești, Bărtăluș-Mocani, Bărtăluș-Răzeși, Cetățuia, Cristești, Călimănești, Fulgu, Fântânele, Gâlțești, Iezer, Lălești, Rotari, Ruși Comuna Tutova Sate: Tutova, Bădeana, Ciortolom, Coroiu, Crivești, Vizureni Comuna Vinderei Sate: Vinderei, Brădești, Docani, Docăneasa, Gara Docăneasa, Gara Tălășman, Obârșeni, Valea Lungă Comuna Voinești Sate: Voinești, Avrămești, Băncești, Corobănești, Gârdești, Mărășești, Obârșeni, Obârșenii Lingurari, Rugăria, Stâncășeni, Uricari Comuna Zorleni Sate: Zorleni, Dealu Mare, Popeni, Simila Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Lipnița(21%), Oltina(34%) 170.ROSCI 0173 Pădurea Stârmina Județul Mehedinți: Burila Mare(2%), Devesel(7%), Hinova(23%), Rogova(5%) 171.ROSCI 0174 Pădurea Studinița Județul Olt: Studina(2%) 172.ROSCI 0175 Pădurea Tălășmani Județul Galați: Berești(1%) Județul Vaslui: Vinderei( 173.ROSCI 0176 Pădurea Tătăruși Județul Iași: Cristești( 174.ROSCI 0177 Pădurea Topana Județul Olt: Topana(26%) Județul Argeș: Ciomăgești( 175.ROSCI 0178 Pădurea Torcești Județul Galați: Ivești( 176.ROSCI 0179 Pădurea Troianu Județul Teleorman: Troianul(1%) 177.ROSCI 0181
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
242F (Pod Ghiță Panainte, lățime 7 m, tarlalele 32, 39 și 48"; - la poziția nr. 29, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 753", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "din DJ 242F până la limita comunei Vinderei, lungime 900 m, lățime 6 m, tarlalele nr. 40, 41, 42 și 43"; - la poziția nr. 30, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 801", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "din DJ 242F până în drumul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234794_a_236123]
-
lățime 7 m, tarlalele nr. 37, 38, 40 și 41"; - la poziția nr. 32, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 745", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la proprietatea lui Olaru Ion până la limita comunei Vinderei, lungime 800 m, lățime 6 m, tarlalele nr. 37 și 41"; - la poziția nr. 33, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 709", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la proprietatea lui Negoiță Ion până la limita
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234794_a_236123]
-
800 m, lățime 6 m, tarlalele nr. 37 și 41"; - la poziția nr. 33, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 709", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la proprietatea lui Negoiță Ion până la limita comunei Vinderei, lungime 1.100 m, lățime 6 m, tarlalele nr. 36 și 37"; - la poziția nr. 34, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Drum agricol de exploatație 362", iar coloana 3 va avea următorul cuprins: "de la proprietatea lui Onel Ioan până la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234794_a_236123]
-
ha extravilan. Are in componența sa 1804 gospodării iar locuințe 1750. Comuna Grivița se află situată în subunitatea geografică Colinele Tutovei, parte a Podișului Central Moldovenesc. Se învecinează la nord cu orașul Bârlad, la est cu comunele Zorleni Fruntișeni și Vinderei, la sud cu comunele Bălăbănești și Bălășești (județul Galați) iar la vest comunele Tutova și Ciocani. Comuna este situată pe DN24D care face legătura dintre Bârlad și Galați. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grivița se ridică la de
Comuna Grivița, Vaslui () [Corola-website/Science/301886_a_303215]
-
începutul părții a III-a. ""Iar deasupra Condrenilor, pe vârful unui deal nalt și plin de tihărăi, se află vestita Cetatea Neamțului, îngrădită cu pustiu, acoperită cu fulger, locuită vara de vitele fugărite de strechie și străjuită de ceucele și vindereii care au găsit-o bună de făcut cuiburi într-însa"". În partea a IV-a, el completează că Cetatea Neamțului se oglindește cu mâhnire, de atâtea veacuri, în ""Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul"". În povestirea ""În munții
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
să se omagieze memoria lui Ștefan cel Mare. La acest eveniment au participat printre alții omul politic Mihail Kogălniceanu (Saul Taișler), scriitorii Mihai Eminescu (Alexandru Repan), Ioan Slavici (Ion Besoiu), Andrei Bârseanu (Emil Coșeru), muzicienii Carol Miculi (Amza Pellea), Grigore Vindereu (Aurel Tudose) și Ciprian Porumbescu (Vlad Rădescu), precum și preotul Iraclie Porumbescu (Emanoil Petruț). Printre participanți s-a infiltrat și un colonel austriac (Toma Caragiu) care urmărea discret modul de desfășurare a festivităților. După slujba religioasă din biserică și depunerea unei
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
a fost interpretat de tânărul debutant Vlad Rădescu, student în anul I la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București. Printre actorii care au fost în probe la acest film s-a aflat și Elvira Godeanu. Rolul lăutarului Grigore Vindereu a fost încredințat de regizor cântărețului de muzică populară Aurel Tudose (născut la 28 iulie 1941 în satul bucovinean Vicovu de Jos), angajat la Ansamblul „Ciprian Porumbescu” din Suceava. Artistul interpretase rolul principal - „Haiducul Darie” - în piesa „Haiducii” (alături de Sofia
Ciprian Porumbescu (film) () [Corola-website/Science/327587_a_328916]
-
cea mai mare parte pe repertoriul lui Nicolae Picu. Între piesele din repertoriul său, notabile sunt: „Hora cea cu flori la pălărie", „Hora în ghe mol", „Arcanul", „Buciumul" etc. Din 1851, Nicolae Picu îl ia ca discipol pe violonistul Grigore Vindereu. Moare la data de 2 octombrie 1864 la Suceava, în vârstă de 75 de ani.
Nicolae Picu () [Corola-website/Science/324253_a_325582]
-
la un spectacol organizat la Casa de Cultură din Suceava și l-a întrebat dacă știe să cânte la vioară. Tudose a răspuns că știe atât să cânte, cât și să facă figurație. Astfel, Tudose a primit rolul lăutarului Grigore Vindereu în filmul "Ciprian Porumbescu" (1973). Ulterior, artistul l-a interpretat pe Alexandru Ioan Cuza în cadrul unui spectacol omagial organizat în 24 ianuarie 1986 la Suceava. După ce a ieșit la pensie de la Ansamblul Artistic „Ciprian Porumbescu” din Suceava, Aurel Tudose a
Aurel Tudose () [Corola-website/Science/328874_a_330203]
-
probabil, vorba despre un caz în care un boier nu are moștenitori și averea lui revine domnului. În răstimpul de care ne ocupăm are loc reînoirea a două privilegii: la 10 august 1472, domnul dă un nou privilegiu femeii lui Vindereu, deoarece vechiul privilegiu “s-au prăpădit în vremea ce au robit turcii Horincea”. Un nou privilegiu îi este dat lui Mihul Buzat, care se jeluise cu mare plângere că a pierdut privilegiul pe care îl avea de la Iliaș și de la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
potcovărie și unelte agricole. Având în vedere potențialul meșteșugăresc și artistic prezentat parțial mai sus, ne-am concentrat atenția asupra a trei meșteșuguri, prelucrarea lemnului în coordonatele artei populare, olăritul și țesătoria în centrele Epureni, comuna Duda Epureni, Brădești, comuna Vinderei și Pogonești, respectivele meșteșuguri fiind de veche tradiție în județ. Când avem în vedere prelucrarea lemnului trebuie, mai întâi, să menționăm că teritoriul actual al județului Vaslui era, în trecut, acoperit de păduri în cea mai mare parte. Multe sate
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
olari, totul încheindu se atunci când, în furia colectivizării, comuniștii le-au confiscat atelierul. Cel mai important centru, atât din punct de vedere istoric, dar și ca posibilități contemporane de confecționare a olăriei în județul Vaslui, rămâne localitatea Brădești din comuna Vinderei. Barbu Slătineanu (21) a consemnat faptul că, deși majoritatea centrelor de olărie cu tradiție preistorică din Moldova sunt așezate în preajma Carpaților Orientali, unele dintre ele se întâlnesc până departe, în fostul județ Tutova, în apropierea Bârladului. Ilustrul specialist se referea
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
arheologic și etnografic. Aproape toate culturile preistorice și istorice sunt reprezentate, în acest teritoriu există și două originare de aici: Poienești-Lukașevka și Poienești Vârteșcoiu. Toate aceste caracteristici le vom reîntâlni, păstrând proporțiile, în centrul ceramic Brădești. Localitatea aparține de comuna Vinderei, actualmente, și este situată în extremul sudest al județului Vaslui, acolo unde, în trecut, se învecinau ținuturile Tutova, Horincea și Covurlui. Zona este deluroasăsunt și cote peste 300 de metriși se află la o cumpănă de ape, de aici limitele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de lemne de foc au permis o timpurie dezvoltare a meșteșugului olăritului în zonă, așa cum mărturisesc descoperirile arheologice întâmplătoare, încă nu s-au făcut cercetări sistematice, aprofundate. Materialul arheologic dovedește nu numai vechimea, ci și permanența meșteșugului în timp. La Vinderei, lângă izvorul pârâului din partea de nordvest a satului, s-au descoperit vestigii ceramice din secolele VVI și VIII-X. La Brădești, în locul numit „Lacul Ursoaia” de la cota 318, s-au descoperit fragmente ceramice neolitice asociate cu elemente de eneolitic. Tot la
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Mânjești. De dimensiuni mai mici sunt pârâiașele Idrici, nume provenit de la satul Gura Idrici, pe care se mai găsesc Roșiești, Albești, precum și acumularea de la Roșiești, Zorleni care străbate localitatea cu același nume și Jarovăț, care trece prin Grivița și pe lângă Vinderei. Afluenții de pe partea dreaptă ai Bârladului sunt Stemnicul, care mărginește localitățile Oșești, Delești și Bălteni, Racova (localitățile Pungești, Ivănești, Poienești, Laza) și Simila (localitățile Simila, Băcani, Alexandru Vlahuță), care dispune și de acumularea Râpa Albastră. De asemenea, în Simila se
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
multe situri arheologice ca în perioada anterioară, în arealul geografic dominat de bazinul hidrografic al Bârladului, specifice secolelor VI-XI. Dintre rarele descoperiri, de dată recentă, amintim două așezări Dridu, identificate cu prilejul cercetărilor de suprafață (2002-2009), de pe teritoriul comunelor Vinderei și Zorleni - Vaslui, săpăturile preventive de la Negrilești - Galați și pe cea din 2004, de la Bârlad-Dealul Țuguieta, unde colegii noștri au cercetat un mormânt dublu turanic. Cum e firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prin împrejurimile Curtenilor sau ale Hușilor. Ulterior, s-a dovedit că provin din zona dobrogeană. În atare condiții, am renunțat să le luăm în calcul în cadrul analizei de față. Remarcabile sunt și fibulele digitate, din bronz, de la Negulești-Dealu Morii (Bacău), Vinderei, Budești-Crețești, Vutcani și Bălteni (Vaslui) (pl. XVIII). Întrucât, problematica tipologiei acestor fibule a fost îndelung analizată, iar recent un studiu amplu a reluat și îmbunătățit noile teorii referitoare la apartenența și circulația respectivului tip de obiect, nu se va insista
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
tipul I/D-E); Budești - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, prima variantă fibule cu placa piciorului romboidală ornamentate cu spirale în forma literei S (pe baza aceleiași cronologii, acest exemplar este inclus tipului II-A); Bălteni, Vinderei, Vutcani - tipul II: fibule digitate cu figură zoomorfă și picior, varianta a doua: fibule cu placa piciorului romboidală sau trapezoidală ornamentată cu cercuri concentrice sau cu puncte (cronologia lui J. Werner atribuie aceste fibule tipului II/B-C). În privința originii și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
buton fragmentar din argint, de la Dodești (Vaslui); catarame din bronz și argint (uneori, doar placa): Dănești (de tip Sucidava), Dodești și Gura Idrici - Vaslui; fibule din bronz și argint (uneori, doar acul): Fundu Văii-Lipovăț, Dodești, Gura Idrici, Vutcani, Bălteni, Budești-Crețești, Vinderei (Vaslui) și Negulești-Dealu Morii (Bacău). Unelte și arme din fier: unelte de prelucrat lemnul la Gara-Banca, Dodești și Negrești - Vaslui; unelte agricole: un brăzdar de plug (Pogonești, Vaslui), un otic (Dodești - Vaslui), o seceră, săpăligă, cosoare (Cociu-Motoșeni, Bacău și Gârbovăț-Ghidigeni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
la gaura de prindere, lama curbată și tăișul lat. Prin similitudini, obiectul a fost datat în secolele X-XI. Informație D. Gh. Teodor. Piesa se află la Muzeul Județean de Istorie Galați. Bibliografie: Teodor 1996b, p. 149 (fig. 35/7). 169. Vinderei (comuna Vinderei), județul Vaslui a) Marginea de nord-vest a satului: la baza izvorului ce se varsă în Pârâul Jarovăț, în partea nord-vestică a localității, s-au descoperit vase fragmentare din secolele V-VI și VIII-IX. Din același punct provine și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]