83 matches
-
că minte de-nghață apele” și, ca să nu care cumva să-i observe vreunul zâmbetul din colțul gurii, își scoase batista din buzunarul hainei, se tamponă, icnind de „durere”, pe frunte și pe fața plină de broboanele, care-i ieșeau datorită vinișorului de fragă aleasă, fiind scos de razele unui soare de tomnă caldă... cum nu mai fusese de mult prin locurile astea. - Bine c-ai venit, măicuță Bușica... Ce zici, scap? - Doamne!... ce vorbă e asta? Dacă-ncăpuși pe mâna mea
PARTEA A VII-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351762_a_353091]
-
ce rămân pe-aici, hai la suferinzi lacrima le-o prinzi, haide la orfanii care-și strâng iar banii, hai și la săraci, c-un gând să-i îmbraci... Și la noi în tindă, tu să vii, colindă, și cu vinișorul să se-ntoarcă dorul, și c-un cozonac aburind, cu mac. Dar dă-ne și harul și stele cu Carul si mai adă-un vis dinspre Paradis, de Cel întrupat, în iesle culcat. Coboară-ne steaua și ne fă ca
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
și legume, că se mulțumește cu puțin. I-a fost milă de ea. Îi făcea mâncare, curățenie și era pricepută și la legumicultură. A ținut-o la el în casă. Avea camera ei. Îi cam plăcea câte un pahar de vinișor, chiar mai multe. În rest era harnică și la locul ei. Robustă și muncită femeie. Într-o seară s-au aghezmuit binișor. Fusese o zi călduroasă și seara, după un grătar copios, au cinstit mai multe pahare. Dimineața s-a
UN GRĂDINAR ŞI O FLOARE ÎNTRE FLORI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370916_a_372245]
-
că minte de-nghață apele” și, ca să nu care cumva să-i observe vreunul zâmbetul din colțul gurii, își scoase batista din buzunarul hainei, se tamponă, icnind de „durere”, pe frunte și pe fața plină de broboanele, care-i ieșeau datorită vinișorului de fragă aleasă, fiind scos de razele unui soare de tomnă caldă... cum nu mai fusese de mult prin locurile astea. - Bine c-ai venit, măicuță Bușica... Ce zici, scap? - Doamne!... ce vorbă e asta? Dacă-ncăpuși pe mâna mea
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
cum am reușit s-o fac să se hotărască să plece de la Craiova, dar acum vă rog să poftiți a servi din bunătățile casei dumneavoastră. O să vă facă plăcere să gustați din jimbla rumenită pe vatră, și să cinstiți un vinișor ales, mai curat ca sângele Domnului... - Să fiți sănătoși, dragii mei!... și a rupt un colțișor din pâinea rumenită care încă mai scotea aburi, l-a îmuiat în paharul cu vin, a mâncat încet și ridicând paharul a zis cu
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
contabilitate ai ținut. Administratorul da din colț în colț, că abea reuși să-i facă un semn discret „drăcoicei” să aibă grijă de conașul. Didina a prins din zbor dorința lui moș Cobrescu, și-i turnă în pahar conașului din vinișorul roze, atingându-l cu pieptul pe „Mustăcilă” și-i zâmbi cu grație, dar boierul devenise nervos, și nu o luă în seamă. Didina pricepu că trebuie să treacă la o nouă fază de-al face pe conașul să-i dea
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
este inclus în „marea binefacere reclama comercială” Sătenii au alt regim. Ei își produc singuri hrana și mai au retrograda concepție că „apa de izvor” ar fi cea mai bună băutură. Cine are posibilitatea o îndulcește cu o picătură de vinișor creat tot prin propria muncă în vii. Totuși nu sunt scutiți de reclama comercială de care este plin eterul. La sat există însă o problemă. Românul este așa dacă și numai dacă are o parcelă de pământ pe care să
AŞA-I ROMÂNUL ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360515_a_361844]
-
dohăniți voi ca proștii de vă nenorociți plămânii), ceva mai special ca să vadă oamenii ăia că sunteți băieți de oraș; e. bani de buzunar, că e imposibil să nu găsim prin sat ouă proaspete de țară, ceva țuică bună, un vinișor roșu de butuc, vre-o păstrămioară de batal și cine știe câte și mai câte, cum au țăranii, totul la preț foarte convenabil că ei nu prea le au cu socotelile, acolo în fundul lumii unde stau de zeci de generații; f. bă
EXPEDIŢIA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 642 din 03 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343881_a_345210]
-
venit o idee! - zise Ciocoiu. După ce ne vedem interesul, o să mai împuținăm din „stăpâni”!” Vampirul Ursuz amenință eventualii uneltitori împotriva sa și a planului său și acceptă chiar să participe la câte o petrecere boierească dar nu cu fripturi și vinișor „Mie-mi priește sângele proaspăt!” „- Dar sultanul e arătos? Are sânge în el? - Are, căci nu-i lipsește nimic! Mănâncă bucatele cele mai alese și are în harem fetele cele mai atrăgătoare din întregul imperiu. - Ar trebui să cinez cu
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
mușcării mărului făcut de Eva, prin care a ajuns viu din burta mămicii, are dreptul la „fericire veșnică” adică va lenevi în voie ascultând harfele îngerilor ridicând slavă Domnului. Halal fericire. Eu aș prefera o țuiculiță de aldămaș sau un vinișor la o cumetrie dar azi nu la moș-așteaptă. Fericirea politică: Cândva, când se vor coace resursele financiare, va coborî Abundența din ceruri și va răspândi fericire odată cu vărsarea conului ei plin de bunăstare. Pentru asta trebuie musai să dăm votul
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347774_a_349103]
-
să fie bine atenuată ca efect, să nu stîrnească difuza rîcă. Președintele Emil Constantinescu, beneficiarul (și numai el) al unei victorii net istorice, a fost nevoit să-și justifice precaritatea sărbătoririi, în familie, cu procurarea, ca tot omul, a unui vinișor de țară, un zaibăr acolo, o căpșunică, mde, ce s-a putut... Cînd va învăța românul să rîvnească iar la fast și la grandoare? La fastul și grandoarea meritatelor lui sărbători? Se va lăsa Occidentul prins în perfidiile niciodată slăbite
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
va continua e tot restul scenei) Ai colaborat cu securitatea? Gh. P. unu: Doamne, ești obsedat! Gh. P. doi: Bine, sînt obsedat... Ai colaborat cui securitatea? Gh. P. unu: Auzi, mai bine hai să mîncăm pîrjoluțele și să ne bem vinișorul... Gh. P. doi: Ai colaborat?! Gh. P. unu: Ești culmea! Gh. P. doi: Spune, nu fi prost... Hai că spun și eu... Gh. P. unu: (desfăcîndu-se din strînsoare) Lasă-mă...!, eu încă mai cred că toată chestia asta e un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
un joc dureros, știu..., cu scrîșnete..., în genunchi..., dar dacă-l jucăm de-adevăratelea, cinstit, cu curaj, vom fi în picioare..., liberi, înțelegi, liberi față de dosar, față de ceilalți, față de noi... Gh. P. unu: Liniștește-te... și hai să ne bem vinișorul...! Gh. P. doi: Dacă ți-e greu, spune-ți ție..., încet, abia să te-auzi..., numai spune-ți... eu nu te-aud... Gh. P. unu: ...și pîrjoluțele... proaspete... Gh. P. doi: Lasă șmecheriile..., știu că te piși pe tine de
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
îmi trimite scrisorele... prin chiar soțul ei... ghici cine-i prostăvanul?! Gh. P. doi: Hai, citește mai departe. Gh. P. unu: Așa... (citind) ...mai întîi, să nu uitați să vă luați pastilele...; apoi nu vă lăcomiți la pîrjoluțe..., nici la vinișor... Gh. P. doi și Gh. P. unu: (simultan) Vezi, ți-am spus eu! Gh. P. doi: Tu înfuleci ca hămesitu'! Gh. P. unu: Eu?! Gh. P. doi: Gata, să vedem ce zice mai departe... Gh. P. unu: ...și nu vă
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
de rușine! A doua zi era rândul feciorului cel mare. Ca un viteaz a stat toată ziua, a îngrijit oile cumsecade, dar noaptea s-a plictisit rău de tot, de singurătate. Ce s-a gândit, că dacă-și aduce ceva vinișor din pivnița tatălui, o să treacă noaptea mai ușor. Dar sa înșelat amarnic. După ce a băut două pahare de vin, l-a surprins somnul tiptil și numai cântatul cocoșilor l-a putut trezi, iar necazul fusese deja înfăptuit! A găsit o
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
rachiu de porumbe, pe care cumnata mea ni-l trimite din Alsacia. Anchetele mă obligă să-mi petrec un anumit timp În cafenele sau baruri. E greu să vă explic... Dacă Încep una dintre acele anchete, de exemplu, cu un vinișor alb, pentru că mă aflu Într-un bar și acest vin e specialitatea casei, am tendința să continuu cu el... — CÎte pe zi? Asta Îi amintea de copilărie, de confesionalul din sat, mirosind a lemn vechi mucegăit, și de preotul care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2055_a_3380]
-
degeaba țărânii! Omului i-a fost menit să lase ceva În urma lui, nu numai haznale pline cu căcat. Tu ai crescut un copil, ai ridicat o casă, ai sădit un pom sau măcar ai de gând? Nici vorbă! Mătăluță bei vinișor, tragi tutun pe nas, scrii poezele de doi bani bucata și te Închipui buricul universului. Te-ai rușinat, nu-i așa? Și te-a apucat o asemenea scârbă de tine Însuți, că te văd cum cobori (cu pas socotit, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Dumnezeu de picior. Într-o iarnă cu vijelii ca pe timpuri, primăria dăduse ordin să se Închidă școala. Autobuzele nu răzbeau până la noi, toată lumea era fericită, stătea pe lângă sobe, se Îndopa cu carne de porc și cârnați, se mângâia cu vinișorul roșu din butoaie, iar a doua zi de dimineață se dregea cu zeamă de varză ori cu murături, ca s-o poată lua de la Început odată cu venirea prânzului. Oamenii chefuiau cu inimile ușoare, căci nu aveau treburi de făcut prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Încântare. Lică se prefăcea că nu era mare lucru ce azvârlise el În iarbă. Zise cu o voce Împăcată cu neajunsul pe care-l pricinuia celor doi: „Apă, fraților, n-are Lică de unde vă da. Poate vreți să gustați niște vinișor de la mine din vie. L-am luat că mi-era lene de dimineață să mă duc la Fântână. Țigările le-am furat de la tata”. Destupară sticla și-o trecură de la unul la altul. Luară câteva Înghițituri mici și cumpănite, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mai apoi s-a prăpădit o garnitură de piele; pentru fiecare dintre cele trei făcuse lungi călătorii În sat, la Întoarcerea din una dintre ele nimerise chiar când se puneam masa, Înghițise mult și Își udase din belșug dumicații cu vinișor din damigeană (nu cu apă, Doamne ferește, că aia nu e bună nici În opinci), Îi lăsase apoi pe ăilalți - după ce le povestise câteva snoave fără perdea, ca să nu se supere pe lenea de care dădea dovadă - să facă și treaba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
aibă după aia ce povesti un an Întreg. Când pleacă la Război, mulți cară după ei chivăre și platoșe sparte și Îndoite ca vai de mama lor, moștenite din vremuri vechi ori mai dincoace. Cel mai de preț, Însă, este vinișorul cel roșu cărat pe câmpul de bătălie În damigene și sticle. Câmpul marilor Înfruntări e un petic Înțelenit de la granița dintre sate. Fiecare tabără Își sapă tranșee În care luptătorii se ascund Înainte să pornească la atac. Nici măcar unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
pe-ăla Îl rostea de fiecare dată când secretarul țipa la el, lovea cu pumnul În masă și cu piciorul În dulapurile de fier care bubuiau Îndelung și-i produceau fioroase dureri de cap fericitului și bietului tată, copleșit de vinișor roșu și neînțelegând cu nici un chip de ce se rățoia atâta slujbașul. În cele din urmă, secretarul se liniștise brusc, ba chiar zâmbise Îngăduitor și oarecum cu perfidie - așa avea să-și amintească peste câteva zile fericitul și bietul -, completând certificatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
să le spună copiilor că vaca are patru picioare, că doi și cu doi fac patru ori că oxigenul Întreține arderea și pe urmă gata: acăsică repejor, cu fundul la soba caldă și gândul la cârnatul din tigaie și la vinișorul din damigene; trei luni pe an de vacanță, salariul-salariu, tabere gratuite la munte și la mare dacă Însoțești grupuri de elevi și câte și mai câte. Păi dacă vrei, tovarășu’ Foiște, să mănânci franzeluță de pe urma Învățământului, nu e de ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și plouă, suflă vântul, trebuie să ari, să semeni, să prășești, să seceri și să aduci recolta la hambare...Pe când o dugheană...îi altceva! Vinzi marfa, iei banul și gata! Și dacă-i cumva și un locușor potrivit pentru vânzarea vinișorului și rachiului, treaba merge strună. Dar să nu-i judecăm noi, fiule. Lasă-i, că are cine să-i judece... Cel de Sus. Știu asta, dar până atunci?... Până atunci ar cam trebui să călcăm mai repejor, pentru că pe aici
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
doi dintr-o pălitură”! Și numele complet al vel vornicului Ghica și perioada cât a fost „vornic al łării de Jos”. S-a întâmplat să am noroc, părinte. Îți închipui cred că de pe atâtea vii și moșii se făceau ceva vinișor și „bucate”. Cel puțin în primii ani după danie, că după aceea... Dumnezeu cu mila... Păi când se adună atâta vinișor precum limpede precum apa de izvor, grâu și păpușoi, ce să faci cu ele? Nu ai alta încotro decât
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]