297 matches
-
15 mg/) și culoare. Podgoria Alcool vol % Aciditate g/L ac. sulfuric Extract nereducător g/L Miniș 10,6 4,1 25,7 Brezeanu 1912 - „Vinul este slab, abia dozează 6-8% alcool și nu are buchet. Dă rezultate și prin vinificare în alb”. Fetească neagră (soi dacic) Moldova Se obțin vinuri roșii de calitate. Struguri mijlocii-mari, cilindro-conici, biaripați. Boabe mijlocii sferice, dens așezate, violet închis, intens pruinate. Acumulează 200 -220 g/L, la supramaturare 220 - 240 g/L (240 - 260) și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Regina nera. Păstrarea strugurilor se realizează în țara noastră la un volum foarte modest din care circa 50-65% sunt consumați în timpul sărbătorilor de iarnă. Prin industrializare, se obțin compoturi, dulcețuri și sucuri apreciate prin finețe și aromă. Nu se admite vinificarea decât la soiurile mixte (grupa Chasselas). Conform SR 1490:1999, există 3 clase de calitate (extra, I, II). Clasificarea după mărimea boabelor se face în 2 grupe: soiuri cu bob mare și soiuri cu bob mic. Strugurii de masă: consum
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Preparate culinare aperitive, borșuri, supe, ciorbe, mâncăruri de post, mâncăruri cu carne, garnituri, salate, sosuri etc. 7. Produse derivate - uleiuri volatile, pigmenți și uleiuri comestibile Pigmenți: betacianine (sau betalaine, antociani cu azot din sfeclă); oenocolorant din pielița de struguri după vinificare (tescovina epuizată) Coloranți carotenoidici capsantină (în oleorezina extrasă din paprika); licopină din pielițe de tomate industrializate. Uleiuri volatile (numite și esențiale sau eterice) Busuioc (Ocimum basilicum), cimbru (Satureja hortensis), cimbrișor (Thymus serpyllum), leuștean (Levisticum officinale), maghiran (Majorana hortensis, sinonim Origanum
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
trebuie să fie de cel puțin 10% în volume. Unele dintre aceste vinuri, care se disting prin originalitatea însușirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau de sortimentul de soiuri, de modul de cultura și de tehnologia de vinificare folosită, se pot încadra în categoria vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine. Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine se face sub numele arealului de producere delimitat - în mod obișnuit, al centrului viticol
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
obținute prin respectarea unor condiții speciale referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, conținutul în zahăr al strugurilor la cules, tăria alcoolică naturala și cea dobândită a vinului, producția maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic și organoleptic, ambalarea, etichetarea și efectuarea controlului. ... (3) Denumirile de origine pot fi acordate și unor vinuri speciale, vinarsuri, precum și altor produse vinicole care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 15. ... Articolul 19 (1) Vinurile cu denumire de origine
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
altor produse vinicole care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 15. ... Articolul 19 (1) Vinurile cu denumire de origine sunt cele obținute din struguri produși în cadrul arealului delimitat pentru denumirea aprobată prin ordin al ministrului agriculturii și alimentației, cu condiția ca vinificarea, depozitarea, condiționarea, maturarea și îmbutelierea lor să se facă în același areal. ... (2) În cazuri speciale și sub control strict, depozitarea, condiționarea, maturarea și îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine se pot face în unități specializate, situate în afară arealelor
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
au fost produși strugurii. În aceste cazuri, pe eticheta se va menționa, în mod obligatoriu, unitatea care a executat îmbutelierea. ... (3) În mod cu totul excepțional și pe termen limitat, se poate autoriza ca, pentru producerea unor astfel de vinuri, vinificarea să se facă în unități specializate, situate într-un areal alăturat celui în care au fost produși strugurii. Secțiunea a 3-a Condițiile de calitate și de producere a vinurilor și a produselor pe bază de must, vin și subproduse
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
de relief relativ asemănătoare, precum și prin direcții de producție și sortimente apropiate. 3. Podgoria este o unitate teritorială naturala și tradiționala, caracterizată prin condiții specifice de clima, sol și relief, prin soiurile cultivate, prin metodele de cultura și procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obținerea unor producții de struguri și vinuri cu însușiri asemănătoare. 4. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantațiile cu viță de vie din una sau mai multe localități, care face sau nu face parte
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
într-un centru viticol. Din această categorie fac parte, în primul rind, hibrizii direct producători. Anexa 2 DEFINIȚII ale musturilor, vinurilor și ale altor produse derivate din must și vin 1. Strugurii proaspeți sunt fructele viței de vie, folosite în vinificare, maturate sau într-un anumit stadiu de supramaturare, care pot fi zdrobite sau presate cu mijloace obișnuite și care intra spontan în fermentație alcoolică. 2. Mustul de struguri este produsul lichid obținut, prin scurgere libera sau prin procedee fizice, din
LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117475_a_118804]
-
colectarea fructelor de pădure. Produse secundare: pulpe de la extracția semințelor, ramuri de pomi rezultate prin tăiere etc. Activitatea de înființare și întreținere a plantațiilor pomicole până la intrarea pe rod. 0118 Viticultura Struguri de masă, de vin și pentru stafide și vinificarea în fermele proprii care nu dispun de instalații industriale de vinificație (gospodăriile populației). Material viticol de înmulțire: butași portaltoi, coarde altoi, vite altoite. Coarde de vite rezultate din tăieri. Activitatea de înființare și întreținere a plantațiilor viticole până la intrarea pe
ANEXA nr. 656*) din 6 octombrie 1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/119432_a_120761]
-
maximum 3 grade germane, cu sau fără adaos de aditivi autorizați. 29.2. Concentrația alcoolică la +20°C este de minimum 37,5% vol. 30.1. Rachiu Mușcat Specialitate este băutură alcoolică obținută prin fermentarea alcoolică a tescovinei provenite de la vinificarea strugurilor Mușcat Ottonel, prin presare hidraulică, urmată de distilare. 30.2. Concentrația alcoolică a distilatului de tescovina de Mușcat Ottonel trebuie să fie minimum 86% vol. la + 20°C pentru a putea fi folosit la prepararea Rachiului Mușcat Specialitate. 30
ORDONANTA nr. 34 din 30 ianuarie 2000 privind modificarea şi completarea Legii viei şi vinului nr. 67/1997. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126801_a_128130]
-
drojdiei comprimate, se face numai de către întreprinderile pendinte de Ministerul Industriei Alimentare. Verificarea strugurilor se face de către producători și de către unitățile Ministerului Industriei Alimentare, care vor vinifica, în limita posibilităților și strugurii producătorilor lipsiți de utilaje și mijloace proprii de vinificare. Fabricarea rachiurilor naturale, se face numai în cazane autorizate, aparținînd unităților de stat sau particulare. Articolul 2 Toți deținătorii de vii altoite, indigene și de hibrizi, vor vinde unităților Ministerului Industriei Alimentare, cantitățile de vinuri și rachiuri naturale, în condițiunile
DECRET nr. 286 din 29 august 1952 *** Republicat pentru fabricarea, identificarea, achiziţionarea, circulaţia şi desfacerea băuturilor alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125423_a_126752]
-
naturale, în condițiunile ce se vor stabili prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri. Cantitățile de vin ce se vand statului, se stabilesc în funcție de suprafață viticola și fertilitatea solului, iar cele de rachiu, în raport cu producția obținută. Producătorii lipsiți de mijloace de vinificare pot preda statului struguri pentru vin, în loc de vin, pe baza echivalentelor și prețurilor ce se vor stabili prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri. Vânzarea vinurilor și rachiurilor naturale în cantitățile ce se vor stabili, se va face pe baza sarcinilor
DECRET nr. 286 din 29 august 1952 *** Republicat pentru fabricarea, identificarea, achiziţionarea, circulaţia şi desfacerea băuturilor alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125423_a_126752]
-
asigurarea unei producții viticole și pomicole bogate și de calitate, precum și pentru satisfacerea nevoilor de consum, întreprinderile industriale de produse alcoolice, pendinte de Ministerul Industriei Alimentare, vor încheia contracte cu producătorii cultivatori de vii și livezi, atît pentru strugurii destinați vinificării, borhot de fructe, tescovina și drojdie, cat si pentru vinurile și rachiurile naturale rămase producătorilor, cu avantagiile și în condițiunile ce se vor stabili prin Hotărîre a Consiliului de Miniștri. Articolul 5 Producătorii individuali care vor încheia contracte pentru struguri
DECRET nr. 286 din 29 august 1952 *** Republicat pentru fabricarea, identificarea, achiziţionarea, circulaţia şi desfacerea băuturilor alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125423_a_126752]
-
annual de către Ministerul Finanțelor, împreună cu Ministerul Industriei Alimentare. De asemenea, Banca de Stat a Republicii Populare Române va acorda, la cerere, gospodăriilor agricole individuale, întovărășirilor agricole viticole și gospodăriilor agricole colective, creditele necesare reparării și completării utilajelor și instalațiilor de vinificare și a spațiilor de depozitare a vinurilor și rachiurilor, în condițiunile ce se vor stabili de Ministerul Finanțelor, împreună cu Ministerul Agriculturii. Articolul 6 Autorizațiile pentru funcționarea cazanelor de fabricat rachiu se vor acorda de către Comitetele Executive ale Sfaturilor Populare, numi
DECRET nr. 286 din 29 august 1952 *** Republicat pentru fabricarea, identificarea, achiziţionarea, circulaţia şi desfacerea băuturilor alcoolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125423_a_126752]
-
imens falus divinizat, simbol al fecundității pământului. În ianuarie aveau loc Leneenele, sau sărbătoarea teascurilor (lenoï), apoi, timp de trei zile, la sfârșitul lui februarie, se desfășurau Antesteriile 36. Primele două zile (numite "deschiderea urcioarelor" și a "cănilor") corespundeau episoadelor vinificării, în timp ce a treia zi (numită a "oalelor") ilustra rolul lui Dionisos în cadrul acestor mistere. În ziua "deschiderii urcioarelor", podgorenii destupau pentru prima oară butoaie mari făcute din pământ ars pentru a gusta vinul din recolta precedentă. Odată ce era apreciată calitatea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
să se știe exact dacă acest adjectiv se referea la consistența apei sau la culoarea ei. Pentru vechii greci existau două Mediterane: cea a marinarilor și cea a țăranilor, Mediterana vierilor și cea a neguțătorilor de vin. Anumite tehnici de vinificare pun în evidență relațiile uneori insolite care pot exista între mare și vin. În timp ce grecii își amestecau vinul cu două sau trei părți de apă dulce, ei utilizau pentru vinul destinat exportului apă de mare. De asemenea, Plinius menționează că
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
altfel vinuri celebre: vinul de Patras și de Corint în Peloponez, de Samos și de Rodos. 3. Viile mediteraneene din zona Mării Negre. În aceste țări (Bulgaria, România, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, Georgia), este dominantă vița de vie care produce struguri destinați vinificării. Procentul suprafeței cultivate cu struguri pentru vin Procentul producției de struguri devin Bulgaria 88,2 71,7 România 90,5 84,9 Republica Moldova 88,3 83,8 Rusia, Ucraina 92,9 86,1 Bulgaria are o suprafață cultivată cu viță
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
încuraja viticultura canonică, episcopală și monastică au salvat și au glorificat cultura viței de vie. La adăpostul mănăstirilor, ordinele călugărești mai ales benedictinii și cistercienii au știut să conserve și să continue tehnicile vitivinicole, mai ales pe cele care priveau vinificarea, dar și simbolistica însăși a viței de vie: "Pe lângă conservarea și transmiterea metodelor de cultură moștenite din Antichitatea romană, Biserica a făcut un serviciu viticulturii prin faptul că i-a mărit prestigiul. Ea a plasat vița-de-vie la vârful ierarhiei simbolurilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
În ciuda progreselor calitative incontestabile ale VQPRD, concurența internațională a altor țări producătoare (din ce în ce mai numeroase) nu poate decât să se intensifice. Comunitatea Europeană, preocupată mai întâi de gestiunea unei crize a supraproducției, a trebuit să elaboreze niște reguli comune necesare producției, vinificării și comercializării, fără a reuși întotdeauna să controleze particularismele naționale, nici să impună loialitatea în aplicarea reglementărilor. Rolul ei este departe de a se fi încheiat astăzi, când efortul făcut în vederea calității este cuvântul de ordine comun, însă intensitatea lui
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
importantă, unde câmpiile fertile alternează cu terenurile aluvionare și cu văile în pante ușoare. Din punct de vedere istoric, Hawkes Bay este centrul comerțului vinicol al Noii Zeelande. Cea mai veche exploatare vinicolă (Mission) și cea mai veche pivniță de vinificare încă în activitate (Te Mata) se află în această regiune. Câmpia aluvionară Heretunga Plain are o importantă producție de fructe, iar colinele care o înconjoară sunt acoperite cu vii care produc struguri de cea mai bună calitate. Solurile aluvionare și
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din Tournai. Această operă de artă poate fi apreciată și ca document de excepție, prezentând, la scară largă, o scenă de recoltă de la începuturile secolului al XVI-lea. Totul este redat cu minuțiozitate și precizie, de la culesul strugurilor și până la vinificare. Simultan, într-un cadru artistic mai restrâns, miniaturiști și gravori reiau ca ritualuri aceleași scene în ceasloave și calendare. Pentru secolul al XVII-lea, olandezii (numiți pe atunci flamanzi) sunt cei care celebrează cel mai bine plăcerea de a bea
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
din Lumea Veche, cât și din Lumea Nouă. III. Tehnoviticultura Înainte de a fi un produs, vinul este o cultură; însă o cultură care, pentru a-l parafraza pe André Malraux apropo de cinema, este "pe de altă parte o industrie". Vinificarea necesită, cu precădere, stăpânirea proceselor fizico-chimice (fermentarea) întrucât, spre deosebire de lapte, de exemplu, vinul este un produs agricol transformat și nu unul brut. În comparație cu alte producții agricole, vinul este un produs complex ale cărui metode de obținere tind să se apropie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
va veni în ajutor viticultorilor. Microbiologia vinului, studiată progresiv în lume în marile institute și instituții specilizate în oenologie (la Bordeaux sau Tours în Franțta, la Davis în California, de exemplu), a oferit viticultorului o imagine completă asupra procesului de vinificare. Tocmai aceste laboratoare științifice au făcut cunoscută, în special, fermentația malolactică, operațiune naturală pe care trebuie să știi să o controlezi pentru a asigura reușita obținerii unui vin de calitate superioară. O serie de alte procedee științifice, elaborate în laborator
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
asigura reușita obținerii unui vin de calitate superioară. O serie de alte procedee științifice, elaborate în laborator, răspândite în podgorii și aplicate de tehnicieni instruiți de către institutele și instituțiile de oenologie, asigură posibilitatea unui control perfect al procedeelor moderne de vinificare. Cercetarea realizată de către consumatorul de vinuri de calitate a favorizat, de asemenea, progresul tehnicilor vitivinicole, astfel încât în momentul de față se poate vorbi despre o adevărată "tehnoviticultură" coordonată de "oenarhi". Vinul este astăzi mai puțin rodul viei cât rezultatul tehnicilor
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]