180 matches
-
îi aparținuse omului pe care-l omorâsem. Doctorii asiatici din sala de urgență au descoperit că, la impactul cu tabloul de bord, ambele rotule îmi fuseseră fracturate. Lungi gheare de durere mi se întindeau pe suprafața interioară a coapselor până în vintre, de parcă niște catetere din oțel fin mi-ar fi fost trase prin venele picioarelor. La trei zile după prima operație la genunchi, am contractat o infecție intra-spitalicească minoră. Am stat în salonul gol, ocupând un pat ce-i aparținea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
apoi se lăsă pe spate sprijinindu-se de bord când un Land-Rover hurui pe lângă noi pe drum, aruncând un nor de praf în geamuri. Când acesta se îndepărtă, Helen se ridică de pe penisul meu, lăsând sperma să-mi cadă peste vintre. Se așeză în spatele volanului, ținând glanda umedă în mână. Cercetă cu privirea interiorul mașinii, întrebându-se parcă în ce alt fel ar putea exploata actul nostru sexual. Luminată de soarele după-amiezii, cicatricea ștearsă de pe fața ei demarca aceste motive ascunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2028_a_3353]
-
acea clipă, încăperea s-a umplut cu un fum de praf cenușiu și dens ca o mlaștină, prin care abia am putut să-mi croiesc drum înapoi către locul dezastrului, unde probabil zăcea prăbușit însoțitorul meu "cățărat" și înghițit de vintrele bibliotecii. Și drumul spre locul damnat a durat o eternitate... cu respirația tăiată, ... căci aerul era complet irespirabil... Și pe parcursul acestor clipe dilatate, eu mă gândeam la istoria acestei povești răzbunătoare.Ea și-a făcut veacul prin sertare și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
mulți Îi spuneau vizcaína, cu care mardeiașii profesioniști se ajutau adesea. Una caldă, alta rece ca vizcaína, se spunea pe-atunci. Adversarul era ocupat cu paratul și atacatul, cu fandări de scrimă fină, când deodată se pomenea pe dedesubt, pe la vintre, cu o spintecare scurtă ca fulgerul, care nu-i mai lăsa răgaz să ceară spovedanie. Da. Le-am spus eu domniilor voastre că erau timpuri grele. Căpitanul Alatriste, vasăzică, trăia din spada dumisale. Pe cât Îmi dau seama, denumirea aceea de căpitanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
pe amicul Villiers, ceva mai târziu și În propria-i țară: când un ofițer puritan, pe nume Felton, pare-se la Îndemnul unei anume milady de Winter, l-a lăsat rece căptușindu-l cu mai multe lovituri de pumnal În vintre și bojoci decât câți „Doamne miluiește“ găsești Într-un Liturghier. În sfârșit. Mărunțișurile astea le aflați oricând din analele epocii. Acolo Îl trimit și pe cititorul interesat, fiindcă nu mai au legătură directă cu depănarea istorisirii noastre. Nu voi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
au asaltat două gânduri concrete și aproape contrare. Primul, s-o iau la goană. Al doilea, să duc mâna la pumnalul pe care Îl purtam În spatele cingătorii, sub mantia căpitanului, și să Încerc să i-l Înfig dușmanului nostru În vintre. Dar ceva din atitudinea lui Malatesta m-a Împiedicat să fac ori una, ori alta. Deși sinistru și amenințător ca Întotdeauna, cu capa și cu pălăria lui neagră, cu chipu-i slab cu obrajii supți, plini de urme de vărsat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
răspântiile de ferentari ai simțirii. Și totuși, ce e maneaua? Antipodul artei. Și ce am putea face cu ea? Am putea-o duce în artă, tocmai pentru a o salva... Pentru a o mântui estetic, oricît prost-gust ar sălășlui în vintrele manelei. În Levant, totul este posibil. În rest, nu ne rămîne decît să filosofăm pe marginea unei stări de spirit: manelele sunt frați de cruce cu tabloidele, cu integramele imbecile ( nu cu alea care cer, totuși, nițică glagorie!), cu sexstar-urile
întrebări pentru un sociolog by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Journalistic/7925_a_9250]
-
împlinit șaizeci de ani. Ce ciudat: de trei generații încoace, tot la douăzeci și cinci de ani, cei din familia Dabin se nasc în zodia Gemenilor, pe 4, 6, 9 iunie, un tir grupat. Mai să crezi că aceeași nerăbdare le frământa vintrele la fiecare sfert de secol, dar era genul de reflecție care n-avea nici o valoare. În ceea ce îl privea, el o „făcuse” pe Christine într-o seară de septembrie, brutal, în camera lui de student întârziat, la câteva ore după ce
Michel Lambert Fisura by Constantin Abăluță () [Corola-journal/Journalistic/2883_a_4208]
-
stive în spatele cărora își ascund moartea - iată-i gata să umble la mecanismul infinitului biologic și la misterul unde hazardul și timpul și ploaia meteoriților și-au împărțit de pe cernuta sita a lumii scînteile originii - scuipate și cu viața în vintre și fără - magnetizați de marginea ce-i absoarbe dincolo de care în imperiul ticăloșiei gravitează doar ironia pustiurilor disperse - iată-i pe jugănarii codului nostru genetic cu degetele retroversibile răscolind prin sexul materiei și în ficații pentru care doar moartea e
Poezii by Dinu Flămând () [Corola-journal/Imaginative/16449_a_17774]
-
vacă și vaccin, sau șah, eșec, eșichier, cec. Cuvintele discutate sînt uneori dublete și triplete etimologice - martor și martir, vînă și venă, scară, scală și schelă. Altele sînt legate tematic sau chiar sinonimic: lulea și pipă; burtă, foale, pîntece și vintre. Recomand cititorului curios să-și exerseze cunoștințele cîteva întrebări (la care răspunde acest volum): care este sursa unor toponime ca Bărăgan, Teleoran, Caracal? Dar a expresiilor referitoare la balamuc și Mărcuța? Ce legătură este între a boteza și batistă, între
Fascinația etimologiei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10966_a_12291]
-
aflăm, în 1987, publicate, am văzut, în 1994, rândurile acestea rămân la fel actuale și astăzi. Soluția, Magda Cârneci o întrevedea, atunci, într-o necesară sforțare în direcția „unei alte stări a lumii, a survenirii unei «alte» lumi în chiar vintrele lumii acesteia”. Un an mai târziu, o atare intuiție avea să capete un contur și mai clar, o dată cu lectura aplicată a cărții lui Basarab Nicolescu, Teoreme poetice, căreia îi este dedicat al doilea eseu despre care pomeneam mai sus. Firesc
O, generația mea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3984_a_5309]
-
o săptămână întreagă. îl privesc prin crăpătura ușii și deși îl văd cum doarme cu cartea lui frank herbert pe piept (cartea și-a făcut cuib și clocește în mintea lui un alt mântuitor) știu că el e acum în vintrele mele îl port acolo ferindu-l de voi toți atât de mult îmi doresc să nu-l fi născut. (sf. Parascheva 2005) * * * motto: Ťera țărână în ei și-au săpat" (paul celan) am trecut de multe ori pe podul mirabeau
gheorghe mocuța by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Imaginative/10154_a_11479]
-
Acasa > Poezie > Amprente > METEMPSIHOZĂ Autor: Nelu Preda Publicat în: Ediția nr. 1648 din 06 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Priveam nelămurit în oglinda sufletului, Dragoni lascivi îmi mușcau vintrele creierului, Șira spinării mi se curbă dreaptă, Nelămurirea sfâșie și mă așteaptă. Nori plumburii îmi umplu retinele, Îmi bâzâie în urechi toate albinele, Nici nu mai știu care-i dreaptă și stângă Dar amândouă mă cuprind să mă strângă ! Gâtul
METEMPSIHOZĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384493_a_385822]
-
dreaptă și stângă Dar amândouă mă cuprind să mă strângă ! Gâtul îmi horcăie, capu-mi plesnește Prins nemilos într-al migrenelor clește ! Ceva mă mișcă și mă trezesc... Era un coșmar cum mereu pătimesc ! Dragoni lascivi nu-mi mai mușcă vintrele creierului, Simt cum renasc sub adierea zefirului, Stelele deasupra-mi strălucesc doar mijit... Mi-aprind o țigară și zâmbesc fericit ! Referință Bibliografică: Metempsihoză / Nelu Preda : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1648, Anul V, 06 iulie 2015. Drepturi de Autor
METEMPSIHOZĂ de NELU PREDA în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384493_a_385822]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > DILEME Autor: Mara Emerraldi Publicat în: Ediția nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Câtă nemărginire de dincolo de noi Și câte universuri, oglinzi ce-s paralele ! Încorsetați în griji ajungem drept gunoi, În vintrele țărânei ajunge-a noastră piele. Din mintea luminată din fulgere de gânduri , Cuvântul inimii pleacă în sus, mai sus. Dorințe, idealuri, măriri fără de rânduri, Inclus măruntul mult, dar tare greu de spus . Lapsus ce nu dă pace, ce-ntruna zgândărește
DILEME de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382636_a_383965]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Pământ încărunțit de iarnă, îmbătrânind, tu înflorești vitralii albe în ferești, când fluturi albi încep să cearnă, darul tăriilor cerești. Un foc etern păstrezi în vintre de seve dătător și viață. Paloarea ta e doar o ceață, sau voal de chiciuri puse printre lăstari și pomi, spre dimineață. Curând, din mantia omătată, căpșoare albe vor cerși lumina, spre a înflori pe pajiștea împovărată, de verde-n
PĂMÂNT ÎNCĂRUNŢIT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384086_a_385415]
-
copil netemător de ger, scăpat la neaua așternută. Îți pare că-i la capăt de suflare cătunul de rudari pitit sub munte, alături de mina sărăcită în care-au trudit cu-atâta râvnă și moșii, și strămoșii lor, nedezlipiți de tuciuriul vintre... La adăpost, mulțumesc sfios Cerului pentru anii trecuți în tihna leagănului străbun. Însă oamenii aceștia își poartă de-a lungul vremii o cruce grea, primind an de an dinspre munte duium de ninsoare, siliți sub un morman de nea-nghețată
CAI ALBI – LOCUL II LA CONCURSUL „ALB HOINAR”, EDIŢIA A II-A, IANUARIE-FEBRUARIE 2016 – ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383349_a_384678]
-
Acasă > Poeme > Conștiința > PLÂNSUL PĂMÂNTULUI Autor: Maria Giurgiu Publicat în: Ediția nr. 2228 din 05 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Pământul se răzvrătește plugul erelor i-a răscolit măruntaiele i-au răstignit trupul pe crux cordiș îi înfig sonde în vintre de veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
de pușcă vechi, parcă deprind născutul din preafrumoase mame, care se pierd prin lanuri de grîu perechi, perechi. Și toate-acestea fiindcă se-ntîmplă să mai intre cu ciocu-n pînza lumii vreun corb sentimental, cu ceai de anghinare să se panseze-n vintre vreun decăzut de înger pe-un pat alb de spital. Doar Dumnezeu, săracul, mai dă în cartea vieții, pe-aici cei sinceri umblă cu chinta mică-n băț, se-mpușcă raza lunii în faptul dimineții, din cîrciumă, nici caii de la
RǍMǍŞAG de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2199 din 07 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383061_a_384390]
-
o femeie cu tenul Închis și cu membrele impunătoare. — Se auzi un strigăt de durere, urmat de o explozie tunătoare de râsete. De cealaltă parte a sălii, un bărbat vânjos, fără un braț, cu singura sa mână Îl Înșfăcase de vintre pe un mușteriu aflat Într-o vădită stare de ebrietate. Sărăcuțul țipa ca un porc dus la tăiere, pe când celălalt Îl târa spre ieșire. — Și În seara asta, prietenul nostru cârciumarul a trebuit să recurgă la priza cruciatului, zise Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care timpul și viața noastră Încetează să curgă, așteptînd somnul ca pe un tren, care ne va scoate din nou la lumină. Dimineața e totdeauna mahmură, cu gura amară, cu Înțepături sub coasta dreaptă, cu greutate În stomac și În vintre. CÎnd mă ridic În picioare sînt ca un sac de cartofi răsturnat pe care Îl pui după multe eforturi din nou să stea drept. Pe urma Încep drumurile, de la baie la bucătărie, de la bucătărie În cameră, din cameră În balcon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
rămână la nașa ei peste noapte. Nimeni nu se îngrijora în astfel de cazuri, lua trăsura din dimineața următoare, de la ora opt.. În seara crimei - fiindcă, după Victor Desharet, care și-a pus labele murdare pe trupul copilei, despicându-i vintrele cum ai deschide o cămașă, este chiar seara în care fetița a fost ucisă -, Adălaïde încercase să o țină la ea pe fetiță: afară era un ger de crăpau pietrele, iar când respirai ți se părea că vei îngheța pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
dezgustătoare. Toate acestea Îmi provocau Însă o anumită excitare. Am cunoscut orgasme de toate felurile, de la cele slabe În intensitate la cele puternice, sau, dacă doriți, de la orgasmele de șoricel până la cele de balenă albastră. Orgasme care mă străbăteau din vintre până În creieri, altele slabe care Îmi făceau să tremure doar clitorisul. Dar nu am avut niciodată impresia că am epuizat toate posibilitățile. Iată ce am Înțeles uitându-mă la tipul care asculta Santana, această muzică care exprima melancolia Europei: la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
se pot bucura tații lor. Încetează, râse ea nervos, mă sperii. Sigură acum că lucrurile nu mergeau conform planului, se întinse cu disperare după chiloți, dar i-am tras brusc în jos, lăsând la vedere puful care se cuibărea în vintrele ei. — Ei se bucură pentru că asta înseamnă că drăgălașele lor fiice vor fi mult prea speriate ca să intre vreodată în casa unui bărbat străin, ca nu cumva el să se transforme într-un trol rău. — Vă rog, domnule, nu, zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
școala teoriilor fandosite a unor integraționiști, ci la altarul sacrificiului pentru măreția neamului românesc. Nicio lucrare a vreunui trăitor al acestui pământ nu va dăinui dacă ea nu va fi prin români și pentru români. Iată de ce, de aici, din vintrele Daciei Străbune, facem chemarea către bărbații de stat, către conștiințele lucide ale intelectualității, către poporul cel mare și tăcut, dar maiestuos și suveran, să aprindem flacăra unității tuturor românilor prin vrednică, dreaptă și tenace lucrare. Și această lucrare izbândită să
AM FOST Ş-OM FI! EDITORIAL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363378_a_364707]