619 matches
-
O asemenea "cunoștință din scris" îi e și timișoreanul Marcel Tolcea, poet și publicist ale cărui volume de poeme (două: Ochiul inimii și Bicicleta Van Gogh), dar și rubricile din "Orizont", "Adevărul", "Plai cu boi" ne-au încîntat prin inteligență, vioiciune jucăușă, umor, dublate de o civilitate ce împiedică alunecarea în exces și vulgaritate. Calități evidente și în interviul cu Robert Șerban din ORIZONT nr. 5, din care aflăm că Marcel Tolcea are - de la 28 mai - o jumătate de secol. Pare
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10566_a_11891]
-
Cuvinte ale demnității cu mult mai importante decât „reabilitarea” formală pe care generalul Mircea Tomescu a acceptat-o juridic după pensionare. Secretul tinereții... centenare La cei 97 de ani ai săi, Nea Mircea dovedește o tinerețe a spiritului și o vioiciune a mișcărilor și-a trupului care-ar umple de invidie mulți tinerei. De parcă n-ar fi trăit ororile războiului și coșmarul pușcăriilor. Sau poate tocmai de aceea. E greu să nu te-ntrebi care e secretul său. „Păi, cumpătarea, întâi
Agenda2003-25-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281159_a_282488]
-
al suplimentului Dilemei, VINERI, suporta foarte bine căldură, lipsa de aer, poluarea sonoră cu ingrediente de alarme nocturne și înjurături non-stop, praful, creșterea prețurilor și alte asemenea plăceri de vară ale bucureștenilor. Ce-i drept, tema obligă la o anume vioiciune. Este vorba de El și Ea sau Ea și El - cum preferați - căci redactorii revistei au avut grijă să scrie genericul în două feluri, spre satisfacția ambelor părți. Toate articolele sînt de citit și, cum Cronicarului îi e greu sa
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17704_a_19029]
-
italice), un rezumé avertisment, în aceeași tonalitate grafică; dimpreună, fiind detașate spațial, imprimă o idee - fanion, tipică regimului de opresori.Numai după aceea se derulează scurte narațiuni construite în jurul personajului. Toate relatările - povestiri sunt reale depoziții pentru autoreferențialitate. Textele au vioiciune, faptele sunt cele mai banale, centrate însă pe o mișcare supravegheată din două turnuri de control: unul al partidului, al exponenților săi (care îndeplinesc neabătut, ba chiar cu zel... indicațiile prețioase) și altul al autorului Dovlatov, deși pare a privi
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
pentru stagii profesionale și vacante oferite copiilor merituoși din România etc.). Despre toate acestea vorbind, Ada Brumaru mânuiește cu delicatețe floreta conversației, retrăgându-se în umbră pentru a lăsa prim-planul celui intervievat. Imaginea lui se desprinde pregnant cu echilibrul, vioiciunea spiritului, refuzul confortului și nevoia de a înainta mereu în teritorii noi, cu neliniștea creatoare țintind neobosita spre desăvârșire. Prin înțelegere și complicitate Ada Brumaru oferă lui Ionel Pântea, omul și artistul, adevărul unei oglinzi ce-i reflectă fidel împlinirile
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]
-
că un Icar deasupra Varșoviei, privind lumea de sus, cu detașarea pe care ți-o da distanță. Eu cred ca pe Dabija l-au fermecat deopotrivă povestea manuscrisului de la Saragosa și creatorul ei, un personaj în sine în a cărui vioiciune a spiritului probabil s-a recunoscut și regizorul. O poveste naște o altă, o istorioara o cheamă pe alta, personajele se prezintă cu ajutorul unei povești, fiecare zi și fiecare noapte populează acțiunea cu întîmplări miraculoase, senzaționale, se sare de pe mare
1001 de nopti în 66 de zile by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17521_a_18846]
-
cît va ține acest spectacol, deghizat de regizoare într-un costum mai comercial, dar cu un fond, repet, elitist. Este o experiență care aduce publicului un stil greu de regăsit astăzi, o minte strălucitoare, un farmec al versificației și o vioiciune a ideilor. Faptul că mulți spectatori vor pleca rostind numele poetului Cărtărescu mi se pare un cîștig enorm. Într-un decor simplu, pînze pictate foarte suav cromatic, realizat de scenografa Velică Panduru, cu o muzică impregnata de sonuri ciudate, o
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
dimineață de la Iași, într-o camionetă a Crucii Roșii. Cu vălurile de infirmieră și veselia ei deschisă, se instalează pentru zece zile la Mama și întoarce pe dos casa și oamenii, cum îi stă în obicei. Simpatice totuși, eleganța și vioiciunea ei de țigancă, dar obositoare la extrem agitația infernală, entuziasmele ei strigate la superlativ. 22 Octombrie Este cald, anormal de cald, de câteva zile; aerul nemișcat este înăbușitor ca în plin Julie, înainte de furtună. Și în George Enescu, un aflux
Memoriile Mariei Cantacuzino Enescu by Elena Bulai () [Corola-journal/Journalistic/15802_a_17127]
-
existenței", afirmă Ileana Mălăncioiu. Limbajul autoarei, în sine o temă de comentat, nu este nici poetic, nici filosofic în sensul greutății frazelor și formulărilor. Nici urmă de prețiozitate lingvistică, nici fir de praf în construcția ideii și elaborarea ei. O vioiciune a spiritului, liber, neprins în șabloane se instalează în text încă de la început. Complexul lui Oedip, nebunia lui Hamlet și amînarea uciderii lui Claudius, tatăl vitreg, criminal și uzurpator al tronului Danemarcei, sinuciderea lui Kirilov, similitudinile între procesul imaginat de
Hamlet și cartea utopiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15875_a_17200]
-
presa culturală din ultimul deceniu al secolului XX. Sînt două motive pentru care această culegere de articole atîrnă foarte greu în bibliografia autorului. în primul rînd, este scrisă pe un ton dur, ca să folosesc sintagma lui Virgil Nemoianu. Există o vioiciune în scris care depășește tonul temperat, echilibrat, rațional din cărțile care l-au consacrat. Duritatea vizează intelectualul român pe care Nemoianu îl acuză indirect de foarte multe eșecuri. în al doilea rînd, într-un plan mai general, Tradiție și libertate
În așteptarea dezbaterilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15884_a_17209]
-
amenințări. Avea buze groase, mustață deasă "pe oală", obrajii scofîlciți și un aer trufaș care m-a surprins din capul locului, căci nu se potrivea deloc cu condiția lui. Portarul va lipsi cîteva după-amieze, continuă el, luîndu-mi cheia cu o vioiciune care făcu să-i strălucească ochii de culoarea florilor de tei. Cheile! șopti el. Tăcu, apoi mă întrebă: Sprächen Sie Deutsch?2) - Da, am răspuns eu, și chiar foarte bine. Ca dovadă, citesc Zarathustra în original. Căci Zarathustra era atunci
Memoriile Elenei Văcărescu by Anca-Maria Christodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15859_a_17184]
-
revista pe care o conducea, ba chiar la un moment dat și-a intitulat un articol, jenant de laudativ, pur și simplu Cărtărescu. La rîndul meu, i-am admirat întotdeauna cărțile, cea despre Eminescu mai ales, ca și verva și vioiciunea de foiletonist. Dar după ce-am publicat Postmodernismul, cu sau fără legătură cu asta, vechiul meu prieten și-a schimbat complet atitudinea, și ca om, și ca critic, față de mine. Întîlnindu-l pe stradă, de mai multe ori, am rămas cu
Mircea Cărtărescu - Oamenii civilizați, oamenii necivilizați by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15591_a_16916]
-
paradoxal, într-un sens mai literar. Pe o asemenea urzeală de împrejurări și concepte autorul însemnărilor își transpune propriile ipoteze de lucru. Pasiunea sa este genuină, proteică și longevivă. Propensiunii gospodărești la sistem el îi opune, cu o mai fluvială vioiciune și nestatornicie, fragmentul aluvionar. Nu e lipsit de temei să presupunem că forța risipită a cărții semnifică nu ratare ori irosire, ci voia firii autorului - chiar peste voia lui. Consecințele bune ale acestei "strategii" sunt un ton liber asumat, curgător
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
atît de fin precum cel al lui Susan Sontag. Și, ca să fiu sincer, am citit cu plăcere această demitizare a unui autor pe care critica românească este tentată de multe ori să-l "violeze" cu comentarii reverențioase, fără discernămînt, fără vioiciune. Am doar două observații de făcut: într-un fel era previzibilă reacția autoarei care vede teatrul prin ochii lui Artaud ("neangajarea" lui Ionesco este cea care supără) și, în al doilea rînd, este evident că Susan Sontag nu-l cunoștea
O carte veche, o nouă sensibilitate by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16371_a_17696]
-
în detaliu. Intimitatea acelui eu participativ nu se defoliază decât cu limite și cu strictul necesar. Mai toată proza lui Ser ghei Dovlatov aparține biografismului, reînviat și remo delat teoretic de francezi. Dovlatov a realizat un biogra fism de suprafață. Vioiciunea acestuia însă o dă dialo gul, dinamica textului o dă retorica asumată individual. O frază din „Th Village Voice”, citată pe coperta a IV-a a cărții Geamantanul, sună pedant, deloc atractiv, fiindcă n-are acoperire în realitatea narativă existentă
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
străini invitați și de a obține de la ei datele care îl interesau. „Conversația lui plăcută, presărată cu vorbe de duh, dar și cu savante citate latinești, îi câștiga pe comeseni și nu puțini erau aceia care se lăsau furați de vioiciunea interlocutorului, răspunzându-i pe nebăgate de seamă la întrebările meșteșugite prin filiera cărora multe dintre tainele lor diplomatice le strecurau în conștiința subtilului conviv. Vinul domneasc însă era făcut să dezlege limbile și, dacă judecata unora din oaspeți era estompată
CONSTANTIN BRÂNCOVEANU (1688-1714) – un precursor al diplomaţiei secrete şi al informaţiilor [Corola-blog/BlogPost/94169_a_95461]
-
perioadă scriitorul Nicolae Stenhardt, într-o carte dedicată lui Geo Bogza, publicată în1982: Geo Bogza, un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului: „La sfârșitul anului 1918 a început a bate un vânt de optimism, de încredere, de vioiciune, de curiozitate, de vrere de cunoaștere, de aprigă bucurie, de internă fericire și neostenită, frenetică participare la toate ale lumii, de a călători, de a vedea, de a pune în discuție, a se măsura, a sorbi vorace vremelnicul spectacol de-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93660_a_94952]
-
Exuberantă ca un cireș înflorind, de o vioiciune eclatantă, iradiind energie pozitivă, lumină și o nețărmurită curiozitate, sete de a cunoaște, de a ști și de a se ști în centrul atenției, de a fi prețuită și iubită, argint viu clocotind sub ispitirile electrizante ale talentului de a
Dan LUPESCU despre… ,,Izvoarele” CRISTINEI MARIANA BĂLĂŞOIU ca taină şi chemare a obârşiilor [Corola-blog/BlogPost/93066_a_94358]
-
unui spectacol intrat în istoria teatrului liric românesc, căruia i se oferă un suflu nou, o viață nouă printr-o propunere a unei distribuții atractive ce a conținut nume de soliști tineri, în mare măsură invitați, care-i conferă prospețime, vioiciune și un spirit alert de desfășurare. Suntem convinși că numai într-un asemenea mod publicul poate fi atras, incitându-i-se dorința de a vedea și cunoaște artiști noi, tineri, mulți dintre ei cu un palmares bogat al activității lor
B?rbierul din Sevilla by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/83261_a_84586]
-
obicei, datorită unui gest reflex, nu-și poate ignora condiția. El face literatură involuntar, fără intenție. Memorialiștii, diariștii, epistolierii talentați, au darul povestirii, al evocării, al portretului, știu să însceneze epic. Limba pe care o folosesc e de o mare vioiciune și culoare lexicală, savuroasă (Ion Ghica, Radu Rosetti). Textul ne relevă uneori un roman indirect, autenticist (C. A. Rosetti, Pericle Martinescu), alteori, un roman-frescă (Mircea Zaciu), așa cum ne apar și memoriile unor nescriitori, ca V. Argetoianu, a căror publicare după
Are și literatura partea ei by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/8539_a_9864]
-
termale Brighton, agrementată de considerații asupra caracterului englezilor; continuă cu întîmplarea amuzantă a unui pașnic burghez parizian, Hyacinthe, care ajunge să se creadă asasin; urmează portretul unui notar de sat, Bulamac, bolnav de mania grandorii; apoi tabloul schițat cu o vioiciune extraordinară al băjeniei boierilor la 1828, de spaima venirii turcilor (, Cînd era soarele de-o suliță, ajunsesem la Pociovaliște; făcusem aproape o poștă. Poposisem dinaintea hanului. Cît vedeai cu ochii, cîmpul era acoperit cu trăsuri; în mijlocul fiecăruia pîlc se ridica
Prinț și inginer by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7762_a_9087]
-
Simona Vasilache E corul pentru care toată lumea are voce, în care se amestecă, de-a binelea și-n amintire, glasul subțire al copilului care ai fost cu alte și alte glasuri, lucrate de vremuri, încercînd să-și recapete vioiciunea pierdută. Unul din ele e un glas de pinguin. Îl cheamă Apolodor. Și cartea, pe care nu știu de ce, mi-o amintesc format mai mare, mai lucios - sau poate a existat o asemenea ediție - e o invitație la călătorie, fără
E corul de Crăciun by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7776_a_9101]
-
o halbă de bere. Fiecare metropolă capătă, prin periferiile ei active, un "ton" ce dă suflet orașului. Spiritul bucureștean e antigogoașa, - înțeparea enormității. Restabilirea, la justa măsură, cu ironia acelui zâmbitor... "fugi, domnule, de-aici!" a lucrului bombastic auzit... Fronda, vioiciunea, plasticitatea vorbirii, invenția lecicală prodigioasă și argoul bucureștean au un efect realist atât de incomod, uneori, încât omul mai greoi din alte părți se simte întrecut, pus în dificultate... Acest spirit e pentru existența cu-rentă, practică. El te judecă
Actualitatea by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6909_a_8234]
-
piele. Și mirosul uleiului de migdal se combina cu al ei. Vreo douăzeci de minute îmi încărcă trupul cu energie fizică. Deodată îmi dădui seama că alimentarea cu energie se terminase: încă puțin, și o să-mi sară capacul de atâta vioiciune suplimentară. - Gata! spusei cu severitate, stând pe burtă și întorcându-mi capul spre maseuză. - Buhao? întrebă ea speriată. - Hao-hao, o calmai eu pe chinezoaică. Doctorul mă învățase, de fapt, numai aceste două cuvinte importante din chineză. Buhao înseamnă "rău", iar
Andrei Kurkov Ultima iubire a președintelui by Antoaneta Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/8084_a_9409]
-
e surprinsă cochetând cu "franțuzia". Surprinzător, n-a publicat la Dacia literară și la Propășirea. Proza de idei din Cugetări cucerește prin aceeași referire la tema principală-limba, prin implicarea în evenimentele socio-politice, prin capacitatea anticipatoare și prin discursul plin de vioiciune, ironie și umor. Sunt aduși în scenă Dosoftei, Ureche, Costin, Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior etc. și invocați fără ostentație, ca într-un banchet "omeric", Cincinatus, Brutus, Pascal, Rabelais, Malherbe, Moličre, Schiller, Champollion, Victor Cousin, Buffon. O eseistică pe cât
Alecu Russo, spiritul critic și contemplația by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/6949_a_8274]