83 matches
-
apăsa pe bărbia viorii. De asemenea trebuie să urmărim ca vioara să nu fie înfiptă în gât pentru a nu apăsa carotida, îngreunând circulația sângelui și deci proasta irigare cu oxigen a creierului. Și aici ca și în toate mișcările violonistice care vor urma, este necesar a se evita orice consum inutil de energie. Calea pentru economisirea energiei este respirația. Ea trebuie să fie corectă, deci completă, folosindu-se întreaga capacitate a plămânilor. În general, odată cu o nouă activitate și mai
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
fusese activ, trebuie să se deconecteze în mod fulgerător, în timp ce celălalt mușchi, care tocmai fusese inactiv, preia conducerea. Numai prin chibzuirea procedeului și concentrare subtilă a atenției asupra senzațiilor musculare care se conturează în acest caz, învățăm să le executăm violonistic corcct. Acest lucru este facilitat introducând la început între trăsătură în jos și trăsătura în sus și firește invers, o pauză. Această pauză (sau suma lor) are un rol de conștientizare a senzațiilor musculare. Din același motiv, și anume pentru
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
se pripească în realizarea acestei dorințe a elevului. Graba ar putea aduce un grav prejudiciu dezvoltării armonioase a elevului din punct de vedere tehnic. Odată realizate obiectivele de mai sus, pericolul nu mai este atât de mare. În literatura pedagogică violonistică, aceasta este problema cea mai controversată și anume punctul inițial, punctul de plecare. Ionel Geantă și George Manoliu în prefața “Manualului de vioară”, arată că această problemă a fost deschisă încă de pe vremea lui Viotti. Discuții asupra acesteia se poartă
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
soluții pentru dezvoltarea personalității viitoare a fiecăreia. De aici trebuie să pornim în eșalonarea transmiterii de cunoștințe și în formarea deprinderilor. Anul întâi de studiu al viorii este timpul în care elevul învață și operează cu mișcările elementare din practica violonistică, cu noțiuni de teorie și solfegiu (înălțimea sunetului, durate, pauze, organizări ritmice și metrice, elemente de dinamică și agogică, alterații, organizări în modul major sau minor al materialului sonor). Cum am mai spus, acestea trebuie să facă obiectul cursului special
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
a lui Artur Gorovei. 183 Aurel Mihăilescu a urmat Conservatorul din București, la clasa lui Enacovici și a Floricăi Musicescu. Violonist, pleacă în 1924 la Paris și se înscrie la Conservatorul condus de Vincent d’Indy. Stăpân pe o tehnică violonistică de mare clasă, a fost considerat de d’Indy un adevărat fenomen și a primit cea mai mare distincție, așa numita „Diplôme de perfection”. Era asemănat cu Sacha Haifetz. Rămas în Franța, s-a căsătorit lângă Paris, la Chatou și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
său G. T. Kirileanu; aceasta, după ce se așezase în 391 Ambii erau copiii lui Ilie Mihăilescu, violoniști și profesori de muzică. Aurel a fost elevul lui Vincent d’Indy la Schola Cantorum în Paris. Comparat cu Sacha Haifetz ca tehnică violonistică, era în măsură să interpreteze numai pe coarda Mi variațiuni pe teme de Paganini. O vreme a funcționar la catedra de muzică a Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni. A dat concerte în diferite orașe din țară, fiind acompaniat la pian
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
care s-au înscris instrumentiști de real talent, provenind din mai multe țări ale Europei. Cei mai valoroși s-au dovedit a fi o japoneză și un rus, care a luat, de altfel, premiul I, dovedind că în Rusia școala violonistică e încă foarte puternică, un francez, situat pe locul III. Românii n-au mai ajuns anul acesta în finale? În finale, nu. Au fost în etapele precedente, întrucât printre înscriși am remarcat, într adevăr, numele țării noastre, însă cine și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
anticamera ei: fără vioară și violonist, totuși cântecul viorii abia aici atinge virtuozitatea. Vom putea remarca două serii intratextuale explicite paralele: prima conține preludiul imagistic-echivoc al cântecului viorii, iar a doua serie este cea care desfășoară principalul fir intratextual cel violonistic. La rândul lui, acest paralelism intratextual pregătește alegoria intertextualității: vioara. (H4a) Era noapte și ploaia cădea măruntă pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite din care consistă partea cea mare a
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
a concertat cu orchestra Academiei și a fost component al cvartetului ROSE din Viena. Revenind în țară, este numit, prin concurs, președintele comisiei fiind George Enescu, profesor la catedra de vioară de la Conservatorul din Iași. Înclinat să realizeze o școală violonistică proprie, Ludwig Acker s-a arătat extrem de fidel unor procedee menite să ducă la obținerea unei ample sonorități. În 1927 a devenit șeful catedrei de vioară a Conservatorului ieșean. Conștient de faptul că toată mișcarea artistică se învârte în jurul Conservatorului
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
lucrare independentă (alcătuită din trei părțiă. ELEMENTE DE CULTURĂ MUZICALĂ Eduard Caudella 1841 - S-a născut la Iași. A fost compozitor, profesor și dirijor român de origine italiană. După ce a urmat vioara și compoziția la Berlin și-a continuat studiile violonistice la Paris. A fost șeful orchestrei Teatrului Național, profesor și apoi director al Conservatorului din Iași. Se numără printre înaintașii de seamă ai culturii muzicale românești, datorită nu numai rolului său de animator al vieții muzicale, timp de mai bine
PROBE DE EVALUARE LA EDUCAȚIA MUZICALĂ by Marinela Bugeac () [Corola-publishinghouse/Science/91589_a_93185]
-
al muzicii românești în conștiința copiilor de vârstă gimnazială, a celor de vârstă liceală dar și a studenților primilor ani de studiu universitar. Găzduit în continuare de Liceul "George Enescu" din București, ediția din acest an a evidențiat un talent violonistic cu totul special, anume tânărul Ilian Gârneț, de nici 17 ani, elev al Liceului de Muzică din Chișinău. Cu câteva săptămâni în urmă, Fundația Culturală Română i-a conferit, de asemenea, Premiul pentru "Afirmare de Excepție", pentru cel mai notabil
Tineri muzicieni, tineri competitori (II) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17340_a_18665]
-
comunicare a dominat evoluția celor trei pianiști muzicieni ai familiei Valentin Gheorghiu; alături de Roxana, de Valentina Gheorghiu, maestrul Valentin menține în continuare nivelul unei adresări de emoționantă consistență artistică. Bună dispoziție, muzică predominant vieneză de sensibilitate romantică, un fermecător spectacol violonistic, a oferit Gabriel Croitoru în compania fiicei sale Simina, un program adresat unui public larg, participativ. Tineri ce acced spre zonele înalte ale profesionalismului, ale maturității artistice, se dovedesc a fi membrii Cvartetului de coarde „Arcadia” din Cluj, organism temeinic
Enescu revine la Sinaia by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5307_a_6632]
-
cei mari, la noi în țară și nu numai. A prezentat-o, de această dată, în compania violonistului Sherban Lupu, muzician româno-american legat temeinic de țara sa de origine. Creația enesciană se constituie într-o veritabilă permanență a actului său violonistic. Conferă vigoare interioară acestei comunicări artistice riguros structurate și elocvent comunicate. Evident, momentul de special interes al întregului program, l-a constituit prezența pe podium a baritonului Eduard Tumageanian, una dintre marile voci de bariton ale sfârșitului de secol. A
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
XIX, de primă jumătate a secolului XX. Marea surpriză? Evoluția în adevar seducătoare a violonistei Rusanda Panfili, originară din Chișinău, actualmente cea mai tânără studentă a Conservatorului din Viena. O evoluție seducătoare grație vivacității interioare pe care o deține cântul violonistic al acestei minunate adolescente de șaisprezece ani! Prezențe cu totul remarcabile, pe parcursul aceluiași concert, au etalat tenorul Răzvan Săraru și violoncelistul Răzvan Suma, tineri muzicieni deja cunoscuți publicului nostru. Tot la Ateneul Român, Filarmonica bucureșteană a omagiat personalitatea celui mai
În sălile bucureștene de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/12410_a_13735]
-
la naștere. A văzut lumina zilei la 21 martie 1928, în cunoscutul port dunărean Galați, într-o familie de intelectuali. Era cu doi ani mai mic decât fratele său Ștefan - ilustrul violonist concertist și pedagog de renume european al școlii violonistice românești din ultimele trei decenii ale veacului XX. Studiile muzicale - începute la vârsta de cinci ani în orașul natal, au fost continuate din anul 1934 - când abia împlinise șase ani la Conservatorul de Muzică din București, cu eminenta pianistă -concertistă
Valentin Gheorghiu - la 85 de ani by Al. I. B?DULESCU. () [Corola-journal/Journalistic/83123_a_84448]
-
str. Berthelot, împreună cu O.N.R., în compania aceluiași dirijor și pentru prima oară în contextul vieții noastre muzicale, violonistul Alexandru Tomescu a prezentat - pe parcursul aceleiași seri de muzică - ambele Concerte pentru vioară și orchestră de Prokofiev, două capodopere ale artei violonistice din prima jumătate a secolului trecut. Nu mă voi referi prioritar la aspectul evident privind rezistența cu totul neobișnuită pe scena de concert; mai mult decât atât, trebuie amintit, la cererea insistentă a publicului, solistul serii a oferit în supliment
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
de visul oniric al lui Chagall sau dramele de tragică viziune ale lui Bulgakov, de avatarurile regimului sovietic de care Prokofiev, personal, a profitat - regim care, pe de altă parte, l-a folosit și l-a umilit. Există în cântul violonistic al acestui tânăr maestru o vigoare constructivă condiționată de un acut simț al problematizărilor launtrice întotdeauna lucide, întotdeauna liric înfiorate; este interogația firească ce vizează finalitatea demersului artistic, actul însuși al comunicării. La pupitrul dirijoral al O.N.R., Jin Wang
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
nu recunoști, în debutul poemului, excelent formulat, celebrul solo al cornului care anunța o evoluție ulterioară cu totul promițătoare. N-a fost să fie! De această dată alături de orchestra Filarmonicii bucureștene, Mihaela Martin probează o dată în plus datele unui discurs violonistic de mare altitudine, nivel dobândit cu decenii în urmă la clasa maestrului Ștefan Gheorghiu; este o condiție îmbogățită treptat în baza unei prețioase experiențe concertistice și pedagogice. Este muzicianul care face dovada unui temperament ardent; senzualitatea de specific spaniol al
Lumea solistului muzician... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5640_a_6965]
-
În concertul susținut pe scena Teatrului Național de Operă Oleg Danovschi din Constanța, Aurora Zodieru - Luca a emoționat cu interpretarea Concertului pentru vioară și orchestră în Re major, op. 77, de Johannes Brahms, o lucrare romantică de referință pentru repertoriul violonistic,demonstrând că stăpânește stilul de interpretare brahmsian, îmbinând tehnica violonistică cu multiplele sensuri ale expresivității tipice muzicii romantice. Ca bis, a prezentat cu sensibilitate, Andante din Sonata a II-a pentru vioară solo de Bach, pe care l-a dedicat
Pianista Sabina Oprea si violonista Aurora Zodieru-Luca by Mariana Popescu () [Corola-journal/Journalistic/83532_a_84857]
-
Danovschi din Constanța, Aurora Zodieru - Luca a emoționat cu interpretarea Concertului pentru vioară și orchestră în Re major, op. 77, de Johannes Brahms, o lucrare romantică de referință pentru repertoriul violonistic,demonstrând că stăpânește stilul de interpretare brahmsian, îmbinând tehnica violonistică cu multiplele sensuri ale expresivității tipice muzicii romantice. Ca bis, a prezentat cu sensibilitate, Andante din Sonata a II-a pentru vioară solo de Bach, pe care l-a dedicat profesorului de vioară Radu Pricop, care din păcate, chiar în timp ce
Pianista Sabina Oprea si violonista Aurora Zodieru-Luca by Mariana Popescu () [Corola-journal/Journalistic/83532_a_84857]
-
singulară, în 1931, unde a fost sărbătorit cu prilejul împlinirii celor 5o de ani de viață, după entuziaste manifestări similare care avuseseră loc la Arad și Timișoara. George Enescu a susținut la Lugoj, potrivit informațiilor de care dispunem, zece recitaluri violonistice. Anunțuri, cronici, eseuri, reportaje și articole omagiale au fost inserate în paginile publicațiilor lugojene („Acțiunea”, „Drapelul”, „Gazeta Lugojului”, „Răsunetul”, „Krassó-Szörényi Lapok”, „Banater Bote”) și timișorene („Banatul” și „Fruncea”). Afișele-program, autografele consemnate în Cărțile de Aur ale unor instituții (Liceul Teoretic
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
recitalul susținut la Lugoj în 4 mai 1942: „Lugojul din 1912-1913, când l-am cunoscut pentru întâia oară, e același, românesc și cu cântece” („Răsunetul”, Lugoj, XXI, 19, 1942, 3: George Enescu la Lugoj). Împlinirea unui veac de la primul recital violonistic enescian la Lugoj a fost marcată prin organizarea, în 27 aprilie 2012, sub genericul celei de-a XX-a ediții a Festivalului Coral Internațional „Ion Vidu”, a primei ediții a Zilei George Enescu la Lugoj, cu sprijinul organizatoric și logistic
Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
la modul cel mai înalt artistic valențe non romantice de structură populară, așa cum transfigurează datele instrumentalismului popular sau lăutăresc. Enunțăm aici și conceptul de frazare enesciană, de articulare a sunetelor și, în general, a tuturor entităților melodice prin intermediul unor deprinderi violonistice. Accentuăm și avem în vedere faptul că Enescu aplică conceptul de frazare distinct personalizat întregii literaturi muzicale universale interpretate de el. În consecință, frazarea enesciană are urmări asupra constituirii formei compoziționale, asupra procesului de creație. Inflexiunile cromatice, luxurianța broderiilor concură
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
coarde în do major. Această creație este de inspirație folclorică și are dimensiunile și caracteristicile ciclului de mișcări în forme de mari proporții muzicale, constituind o frescă cuprinzătoare. Remarcăm în această lucrare dispunerea concertantă a jocului instrumental, abundent în formule violonistice autentice. Marțian Negrea (1893- 1973), prin Cvartetul de coarde în mi bemol major op.17 (1949), ilustrează tipologia neoromantică de contingență folclorică. Amprenta subiectivului asupra formei muzicale tradiționale este determinată aici de motivarea romantică a mesajului artistic și de cromatica
Incursiuni ?n muzica de camer? rom?neasc? Cvartetul de coarde ?i reprezentan?ii s?i din prima jum?tate a secolului XX by Lumini?a Virginia Burc? () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
care dezbate furtunos o seamă de chestiuni organizatorice presante pentru societari, dar fără interes pentru cele ce urmează - are loc inaugurarea volumului À tue tête. Chant et violon dans le Pays de l'Oach, Roumanie / Din răsputeri. Cânt vocal și violonistic în Țara Oașului, România Ca să înțelegeți titlul acestui volum semnat de Jacques Bouët, Bernard Lortat-Jacob și Speranța Rădulescu, rememorați-vă cântările urlate ale bărbaților și femeilor din Oaș și recitiți episoadele de mai sus. Volumul, care a suscitat deja reacții
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]