185 matches
-
bucureștean, intitulata „Hore și jocuri” (1868) sunt datorate aceluiași lăutar. Între anii 1869-1890 intră în cea mai importantă perioadă a carierei sale, desființându-și taraful și cântând în orchestrele naiștilor Angheluș Dinicu și Radu Ciolac, unde va fi coleg cu vioristul Dănică Ciolac, chitaristul Marin Buzatu și tânărul violonist Sava Pădureanu. Moare în anul 1906 la București.
Năstase Ochialbi () [Corola-website/Science/324419_a_325748]
-
cântat la o vioară având coardele din ață de mătase, pe care le freca, în loc de sacâz, cu zeamă de usturoi. Tot la Frătești a cântat banda lui Ion Stricăfer, rudă cu Lae Zlătaru din Lelești. Lăutar vestit a fost și vioristul Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Nicolae Lătărețu-Bosâncă, zis Nicolae al Paladii, care a cântat și în Taraful Gorjului. Din banda lui au mai făcut parte: soția, Veta Lătărețu (chitară și voce), precum și Nicolae Lătărețu „al Frăsinii” (bas). Cel mai vestit în zonă a fost taraful vioristului Mihai Lătărețu zis Tică (n. 1909 - d. 1971), care a cântat cu soția, solista și chitarista Marița Lătărețu, cu fratele său, basistul Costică Lătărețu zis Chițu, cu solista și chitarista Vica Puradici (n. 1914 - d. 1994) din Novaci, prima soție
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Marcu Căciularu din strada Vespasian, din spatele Gării de Nord. În anul 1938 au cântat la restaurantul „Luna Bucureștiului“, iar din anul 1939 la restaurantul „Dorul Ancuței“ de pe strada Alexandru Lahovary. Altă bandă veche de lăutari din Lelești a fost cea condusă de vioristul Petre Zlătaru (n. 1906 - d. ?), care și-a vândut casa și s-a mutat la Târgu Jiu. El a cântat la Orchestra „Taraful Gorjului” și a înregistrat numeroase melodii la Radio Craiova. Din formația lui Petre Zlătaru au mai făcut
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
și în București, la restaurantul „Ciocârlia”, până la izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial. Un alt lăutar foarte vestit din Ceauru, care a cântat la începutul secolului al XX-lea, a fost Gheorghe Luca (n. 1890 - d. 1953). Acesta era viorist și solist vocal renumit în Gorj. A cântat și la București, unde a fost invitat de Constantin Brăiloiu să facă înregistrări pe discuri de gramofon pentru Arhiva Națională de Folclor. În calitate de solist instrumentist a cântat cu virtuozitate jocuri precum „Crăițele
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
În calitate de solist instrumentist a cântat cu virtuozitate jocuri precum „Crăițele”, „Hora în două părți”, „Sinaia”, „Bordeiașul” etc. A murit la vârsta de 63 de ani, lăsând în urmă nouă copii, toți lăutari. Cel mai bun dintre fiii săi a fost vioristul Ionel Luca, care și-a format propria bandă din care au făcut parte membrii familiei și rudele apropiate: vioristul Aurel Luca, solista Ioana Luca, solista Natalia Boboluță, basistul Dumitru Luca, solista Maria Luca și acordeonistul Florin Cazacu. A cântat la
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
la vârsta de 63 de ani, lăsând în urmă nouă copii, toți lăutari. Cel mai bun dintre fiii săi a fost vioristul Ionel Luca, care și-a format propria bandă din care au făcut parte membrii familiei și rudele apropiate: vioristul Aurel Luca, solista Ioana Luca, solista Natalia Boboluță, basistul Dumitru Luca, solista Maria Luca și acordeonistul Florin Cazacu. A cântat la Căminului Cultural Bălești, participând la toate manifestările organizate la nivel de comună sau naționale. A fost membru al Orchestrei
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
fiind un lăutar căutat datorită virtuozității sale interpretative. Se mai cântă și astăzi compoziția sa - "Sârba lui Purcel", care a intrat în repertoriul multor instrumentiști gorjeni. În formația sa au cântat soția, solista și chitarista Maria Trohonel, cei trei copii, vioriștii Constantin și Vasile și solista și acordeonista Maria, precum și basistul Mihai Bălășoiu. Actualmente mai activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
activează în Bălești tarafurile lăutarilor Cită Purcel și Ion Burlan. Taraful lui Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
Constantin Trohonel-Purcel zis Cită (n. 1933) este cel mai cunoscut din Ceauru. În formația sa actuală cântă soția Dorina Trohonel (acordeon și voce), fiii Costică și Ion Trohonel (vioriști), Manu Stricăfer (bas) și Victor Strinu (chitară). Vestit este și taraful vioristului Ion Burlan zis „al lui Dundu“ (n. 1954), fiul lăutarilor Dumitru și Maria Burlan. Este unul dintre lăutarii buni ai Gorjului, apreciat pentru virtuozitatea și claritatea interpretativă dovedite de-a lungul timpului. În anii 1979-1980 aceasta a cântat la taraful
Lăutarii de pe Valea Rasovei () [Corola-website/Science/335343_a_336672]
-
s-o început războiul, am păscut oile la un evreu. Și când o intrat deamu... un regiment de cavalerie de la români, o sărit de pe cai și împușcau într-înșii. Și l-o prins pe unu, îi spune Leiba, el era viorist, și l-o pus într-o... era o călcătură de lut acolo în marginea Bricevei, și l-o pus acolo să meargă prin călcătura ceea de lut, da acolo o zvîrlit steclă și îl mâna cu niște vergi... o pus
Istoria ascunsă by Mihaela Michailov () [Corola-website/Science/295614_a_296943]
-
În Rovinari cea mai cunoscută bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Nae Burlan-Pătatu (n. 1919 - d. ?), originar din Poiana. Taraful acesta se compunea din solista și chitarista Ilinca Burlan (n. 1920 - d. ?), vioristul Constantin Burlan (n. 1888 - d. ?), bracistul Ion Burlan și basistul Dumitru Burlan. În 1938 au fost descoperiți de
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
În Rovinari cea mai cunoscută bandă de lăutari a fost cea condusă de vioristul Nae Burlan-Pătatu (n. 1919 - d. ?), originar din Poiana. Taraful acesta se compunea din solista și chitarista Ilinca Burlan (n. 1920 - d. ?), vioristul Constantin Burlan (n. 1888 - d. ?), bracistul Ion Burlan și basistul Dumitru Burlan. În 1938 au fost descoperiți de Constantin Brăioiu, în timpul unor cercetări monografice. Maniera interpretativă a cântăreței, în vârstă de numai 18 ani la acea dată, i-a atras
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
la București pentru a fi înregistrați de Brăiloiu și pe discuri de gramofon. Peste câteva luni au apărut la casa de discuri Electrecord primele plăci ale lăutarilor și, ulterior, și la Columbia Records. Fiul lui Nae Pătatu și al Ilincăi, vioristul Constantin Burlan-Pătatu a continuat tradiția muzicală a familiei mai departe. Acesta a creat o formație de muzică lăutărească la Târgu Jiu, în care mai cântă soția și fiica sa, solistele Margareta Burlan și Carmen Burlan, precum și diferiți muzicanți angajați ocazional
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Fane (venit din Măru) sau Petre Zlătaru (venit din Lelești). O cunoscută familie de lăutari din Târgu Jiu a fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în oraș frații Constantin, Ion și Noană Bobirci. Vioristul Constantin Bobirci (n. 1878) a avut patru copii: Costică, Dumitru, Mariana și Ilincuța, toți muzicanți. Primul dintre ei, vioristul Costică Bobirci a fost căsătorit cu Sevastița, zisă Luxița. Fiul lor, Aurel (Nelu) Bobirci a fost unul din marii muzicanți ai
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
fost cea a lui Bobirci. La începutul secolului al XX-lea, au cântat în oraș frații Constantin, Ion și Noană Bobirci. Vioristul Constantin Bobirci (n. 1878) a avut patru copii: Costică, Dumitru, Mariana și Ilincuța, toți muzicanți. Primul dintre ei, vioristul Costică Bobirci a fost căsătorit cu Sevastița, zisă Luxița. Fiul lor, Aurel (Nelu) Bobirci a fost unul din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
căsătorit cu Sevastița, zisă Luxița. Fiul lor, Aurel (Nelu) Bobirci a fost unul din marii muzicanți ai Gorjului postbelic, dirijor al Orchestrei „Tarafului Gorjului” și angajat al Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Centrului Județean al Creației Gorj în perioada 1970-1980. Celălalt fiu al lui Bobirci, vioristul Dumitru Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu lăutăreasa Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Bobirci, zis Mitu, a fost căsătorit cu solista și chitarista Maria, zisă Mița. Mitu Constantin Bobirci a avut și două fete, pe Mariana, căsătorită cu vioristul Petre Zlătaru și pe Ilincuța, măritată cu lăutarul Ion Matache. Vestit a fost și vioristul Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu lăutăreasa Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din Runcu, pe solista Elisabeta zisă Chiva, pe
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Ion Bobirci (n. 1889 - d. 1938), frate cu Constantin, căsătorit cu lăutăreasa Maria. Și el a avut tot patru copii: pe solista și chitarista Maria, căsătorită cu Lae, fiul lui N. Zlătaru din Runcu, pe solista Elisabeta zisă Chiva, pe vioristul Ionel zis Nelu (n. 1926 - d. 1972), căsătorit cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Zlătaru din Runcu, pe solista Elisabeta zisă Chiva, pe vioristul Ionel zis Nelu (n. 1926 - d. 1972), căsătorit cu solista și acordeonista Lia (n. 1926 - d. 1965), ambii membri în Taraful Gorjului. Frate cu Constantin și Ion Bobirci a fost vioristul Noană (n. 1896 - d. 1951), căsătorit cu solista și chitarista Floarea. Ei au avut patru copii, toți lăutari: pe Ana (chitară și voce), pe Tanța (vioară), care a cântat cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cu Nelu Busuioc și pe Constantin zis Tuchi (braci). Altă familie de lăutari vestită în Târgu Jiu a fost Suchici. Majoritatea membrilor erau buni muzicieni: Gheorghe Suchici, zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat la Filarmonica din Oltenia și la cea din Ploiești
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
zis Ciuchină, Doina Suchici - acordeonistă, pianistă și profesoară la Conservatorul din București și vioriștii Grigoriță și Filfi, care era și cântăreț la Opera Română. Lăutarul Grigore Suchici zis Ciuchină (n. 1905 - d. ?) a avut cinci copii: acordeonistul Gheorghe, zis Gogu, vioristul Virgil (care a cântat la Filarmonica din Oltenia și la cea din Ploiești), pianista Matilda, Mircea (interpret la mandolină) și Nicolae care nu a cântat. Gogu Suchici a fost un apreciat acordeonist. El a cântat în perioada 1956-1959 la restaurantul
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
cântat lăutarul Stângaciu, poreclit astfel întrucât cânta la vioară cu mâna stângă. Alături de el a cântat bracistul român Costache al lui Bălă. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, la Peșteana-Jiu a fost cunoscută banda vioristului Alexandru Prună în care mai cântau fratele său, chitaristul Ioniță, zis Mataloi. Amândoi erau și apreciați soliști vocali. Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]
-
Începând cu secolul al XX-lea, mișcarea muzicală din Peșteana a luat amploare. Lăutarii cântau la hora satului, la nunți, botezuri, bâlciuri, hramuri, clăci și la cele trei cârciumi din localitate. Prima bandă vestită din localitate a fost cea a vioristului Ion Prună, zis Gogănel, (n. 1875 - d. ?). Din formația lui Gogănel au mai făcut parte: Eugenia Prună (chitară și voce), Dumitru Mihu zis Bilan (chitară), I. Baranc zis Bucătar (braci) și Grigore Strinu zis Cotoi (bas). Altă bandă a fost
Lăutarii de pe Valea Jiului () [Corola-website/Science/335340_a_336669]