167 matches
-
odaliscă.“ Cultura solidă care i-a devenit scriitorului odaliscă - iată o idee care nu poate să nu placă (cititorului bărbat). Singura problemă este dacă nu cumva dintr-o cultură solidă rezultă o odaliscă tot solidă. O conS ´ tiint ´ A poeticA virginalA! Iulian Nuță este un tânăr inteligent și sensibil care are dreptate în tot ceea ce spune. Nici una dintre afirmațiile lui nu poate ‹ ‹ ‹ fi infirmată. „Din univers venind / În univers mă duc“; „Apusul este un nou răsărit“ etc. - asemenea adevăruri sunt de
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
nu i-a citit sau pur și simplu face abstracție de ei. Într-o carte de versuri de care pare foarte mândru (Vis fără somn, prefață de Marcel Crihană, Perpessicius, București, 2002), el ni se adresează ca o conștiință poetică virginală, repetând, cu aerul unui inaugurator, ceea ce s-a mai spus de multe ori în ultimele sute de ani. Adevărații poeți au o istorie a poeziei în spatele lor, o istorie a poeziei asumată, pe care o continuă sau căreia încearcă să
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
de moravuri, ba uneori, chiar politice. Au atitudine, nerv, exigenta și spirit de observație. Și le manifestă: în direct, pe blog, pe facebook,..etc. Vai de cel care le contrazice statutul de jurnalist. La arestarea directorului lor însă, au fost virginali și sfioși ca niște prințese. Poate că totuși, cănd subiectul depășește anvergură Ioanei Tufar, e bine să te camuflezi în șotron. Tzop, tzop".
Badea: Vedetele Antenei 1, virginali și sfioși ca niște prințese by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/78698_a_80023]
-
vede cu ochiul liber că mai degrabă o dezgustă. Cu toate acestea, nu va renunța decât în momentul în care un client va muri lângă ea. Descoperirea de sine, a misterului sexualității, al transformării trupului feminin în trecerea de la stadiul virginal la cel de femeie, atracția interdicției par să fie impulsurile și, pentru o astfel de întreprindere probabil că François Ozon, cu infinita sa delicatețeși pudoare, era cel mai bine plasat. Am spus pudoare pentru că nu există nici un moment de vulgaritate
Cannes, 2013: La șaptesprezece ani nu ești serios - Corespondență de la Magda Mihăilescu by Magda Mihăilescu () [Corola-journal/Journalistic/79346_a_80671]
-
gînd din început...). Apogeul aparține departelui indicibil, numai proximitatea se textualizează: "O, jubilează tot ce e departe, / Tot ceea ce apropiat (zare) intră-n carte" (Am urmat cărările cu urme halucinatorii...). Ca și următoarea aproximare a belșugului biblic, a paradoxalei fecundități virginale: În ziua întîia am rîs către toate, / Era o jubilație de țară unde curgea lapte și miere, / Era la capătul drumului o sfîntă adiere de fecioare însărcinate" (În ziua întîia am rîs către toate...). Oprimat de toate cele ce sunt
Un avatar romantic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7125_a_8450]
-
vadă chipuri descompuse sau câte un rictus. Regia triumfalei înaintări spre comunism continuă, iar Kim Ir Sen, dictatorul coreean, și Nicolae Ceaușescu își fac o intrare memorabilă în cadru, în pas de balet, ținându-se de mână cu o grație virginală. Chipul comunismului românesc împrumută masca fericirii eterne a unei minți lobotomizate a comunismului chinez și nord-coreean. Demonstrațiile fastuoase date în cinstea lui Nicolae Ceaușescu depășesc de departe onorurile sclivisite, de o solemnitate glacială, de la Curtea reginei Angliei. Ceaușescu privește hipnotizat
Măștile comunismului românesc by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5962_a_7287]
-
promite, de pildă, un „menuet al moliilor” sau „un orologiu prăbușit printre umbre fărâmicioase”. Odată desfășurat, poemul conduce la imaginea unui stadion plin de zebre al căror tumult conduce la o eclipsă spontană: „o clipă mingea de fotbal acoperă soarele virginal” (p. 91). De toate pentru toți. Degustătorii lui Mircea Ivănescu (și ai altor orfevri delicați) se întâlnesc, pe aceeași pagină, cu admiratorii lui Radu Cosașu (și ai altor practicanți ai sincerității integrale). Insist asupra acestei idei. Petre Stoica e un
O antologie și jumătate by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5737_a_7062]
-
așijderea de cele ale începutului de drum este magia pe care arta fotografică și filmul le conțineau intrinsec la începuturile lor, înnobilând pervers trivialul. Aici se inserează filmul lui Alexei Balvanov, în dialog cu istoria cinematografului și cu acea emoție virginală pe care „monștrii" săi o posedă. Victor Ivano-vici (Victor Sokurov), cu ajutorul tânărului și fadului fotograf Putilov (Vadim Prokhorov) și al asistentului său, sinistrul Johan (Serghei Makovetski), este unul dintre pionierii industriei pornografice, aflată în stadiul de întreprindere clandestină. Ședințele fotografice
Despre monștri și cinema by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6083_a_7408]
-
extincția unei specii. Nevoia de a lichida, de a poseda prin moarte ultimul exemplar de tigru tasmanian relevă o ferocitate calculată și aproape esoterică. Peisajul memorabil imortalizat de Robert Humphrey te aruncă într- o lume care-și trăiește separat condiția virginală, nu foarte departe însă de cupele excavatoarelor sau de joagărele electrice. În mijlocul pustietăților de piatră și ierburi, presărate cu mici lacuri, vânătorul își întinde capcanele așteptând pe una dintre cele mai timide creaturi să-și facă apariția. Singurătatea lui Martin
Vânat și vânător by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4807_a_6132]
-
la final pene negre să răsară dureros ca niște cârlige din carnea balerinei devenită Lebăda neagră. Toate acestea fac parte din același regim fantasmal în care trăiește Nina, însă înduioșător și cu adevărat dramatic este ceremonialul de culcare în patul virginal încojurată de fetișuri și asistată de mama ei. Nina nu are o voință proprie, ci trăiește hibernal în acest protectorat matern una și aceeași zi fără sfârșit. Alter egoul, dublul wilsonian reclamă crima și sexualitatea, însă apariția sa fulgurantă se
Ceaikovski, Doctor Jekyll și Mister Hyde by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5815_a_7140]
-
instanțe ascunse: „Tot ce facem pentru morții noștri (...) o facem de parcă ar urma să se întoarcă. Sfârșitul, cel adevărat, nu-l poate pătrunde mintea umană” (p. 192). Finalul, brusc, este o străfulgerare a Paradisului ca apocatastază, restaurare a esenței neîntinate, virginale. Salomea, deviată de la o cale fericită printr- un destin crud, revine la puritate în insula natală, unde petrece câteva zile de vis cu Stratis, în decorul bucolic vegheat de Sotiris, un țăran credincios doamnei Bilio, cum se numea odinioară cea
Yorgos Seferis și romanul unei resurecții în spirit by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4514_a_5839]
-
au pregătit o iarnă, de soroc, Cu cârtițele la un loc, Cu întunericul, cu coropijnița și râmele, Și din toate fărâmele Au rămas grei ca mâțele, Umflându-li-se țâțele. Auzi? Cartofii sunt lehuzi. Ascultă, harul a trecut prin ei Virginal, candid și holtei, Dumnezeiește. Cel-de-Sus și din veac binevoiește Să-și coboare sfintele scule Până la tubercule, Și pentru negul cartofilor cald Face descântece, ca pentru smarald. Într-o noapte Li s-au umplut straiele cu lapte Ca să-și hrănească un
Corecturi în reeditarea poeziei argheziene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11209_a_12534]
-
câmpul înghețat cu amintiri pe unde toamna jefuia copacii și verbele nebune alergau după tine să-ți îmbrățișeze ramurile brațelor crucificate pe irișii mei beți. voiam să fugim departe în Țara Nenăscuților urlând, alergând, prin lumină, lângă genuchiul tău fantastic, virginal, scris parcă în cuneiforme în aur-argint, revelație, alergând, orbecăind spre o fericire numai a noastră, numai și numai a noastră; deschid poarta unui vis ca pe o carte, acolo locuiesc sunete, vocale, consoane, vocea ta, poezia ta, chipul tău, viața
POEZIA TOAMNEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384100_a_385429]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > IUBIRE MUTĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului cu virginala pufului paloare așteaptă păpădiile-n fânețe iar vântul le dezbracă de culoare din fugă dăruindu-le binețe e felul lui la dans să le invite purtându-le vrăjite înspre zare în ritmuri repezi parcă aiurite umplându-le de saț și
IUBIRE MUTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383385_a_384714]
-
pe dna Strickland. Mă duceam din când în când la dejunuri agreabile în apartamentul ei, precum și la ceaiuri mult mai impresionante. Am început să ne simpatizăm. Eram foarte tânăr și poate că-i plăcea ideea de a-mi călăuzi pașii virginali pe calea aspră a literelor. Iar pentru mine era plăcut să am pe cineva la care să mă pot duce cu micile mele necazuri fiind sigur că voi găsi o ureche atentă și un sfat rezonabil. Dna Strickland avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
niște minarete, clădirea Teatrului Metropol din Nollendorfplatz avea un aer monolitic, aproape bizantin. La baza marilor contraforți ieșeau în relief vreo douăzeci de nuduri - părea să fie locul ideal în care să-ți încerci mâna într-un cadru de sacrificiu virginal. Pe partea dreaptă a teatrului se afla o poartă uriașă din lemn și, dincolo de ea, parcarea mare cât un teren de fotbal, care se înfunda în spatele câtorva clădiri înalte cu locuințe. Într-una dintre aceste clădiri l-am urmat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a simți gratitudine îl face pe bărbat să transforme o prostituată într-o făptură iubită datorită iluziei masculine de a triumfa, seducând ființa al cărei corp este public. La rândul lor, aceste femei răspund cu atitudini de o sfioșenie aproape virginală și care, catastrofic, pot anula motivul pentru care au fost râvnite. Aș mai dori să mă refer acum la cuplurile insolite, spunând mai întâi că exoticul a fost astăzi depășit și că, deseori, asistăm la propuneri artistice de perechi din
CUPLU ŞI SPECTATOR de DAN CARAGEA în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364422_a_365751]
-
dăruim un buchet de flori. În această decizie voluntară, „eul” se „desface” în emoții și gânduri propice, filtrându-se până la prospețimea genuină a trăirilor adolescentine. Iubirea nu este posibilă fără acestă amnezie consimțită, căci „a iubi” înseamnă reîntoarcerea la corpul virginal, chiar dacă el ar aparține unei prostituate. Sau, poate tocmai de aceea, și acesta este cel mai bun exemplu a unei fantasmei dorite și negate deopotrivă, pentru că o prostituată este imaginea perfectă al obiectualizării și alienării corpului, dar și a recuperării
SCENARIILE MORŢII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362466_a_363795]
-
unei prostituate. Sau, poate tocmai de aceea, și acesta este cel mai bun exemplu a unei fantasmei dorite și negate deopotrivă, pentru că o prostituată este imaginea perfectă al obiectualizării și alienării corpului, dar și a recuperării simțurilor sau a mimetismului virginal, în jocuri amoroase reale sau închipuite, exorcizându-și astfel sentimentul de înjosire. Orice femeie este, în realitate, dornică să-i ofere iubitului trupul „intact”, iar simularea acestei integrități alimentează, la rândul ei,mitul frumuseții veșnice. Astfel, orice efort de trecere în
SCENARIILE MORŢII de DAN CARAGEA în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362466_a_363795]
-
neliniște ( Sartre - „ Turn de liniște “ ), în sensul unei continue căutări prin sine însăși, un turn nedefinitivat, care se construiește mereu : „ m-am rătăcit prin mine / zdrențuindu-mi lumină / eram atât de atentă / să-mi strâng sufletele / într-o tăcere nouă virginala / cu un profil inexorabil / reverberat de umbra troianului fictiv “ ( Tu ), „ nu-mi pot sfărâmă lanțurile / mi-am pierdut cheia “ ( Lanțurile ), „ mă caut printre fulgi “ ( Fulg ). Dorința de evadare din realitate se poate materializa / împlini, doar prin somn : „ curând / mă voi
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
Tower of silence”), carrying the meaning of a continuous search within one's self, ăn unfinalised tower constantly built: “I'm lost within my own self/ fraying my light/ I was șo careful/ to gather my souls/ into a novel virginal silence/ with an unrelenting profile/ reverberated by the shadow of the ficțional snowdrift” (You), “I cannot break my chains/ I have lost the key” (The chains), “I seek myself amid snowflakes” (Snowflake). The deșire to escape reality can be materialised
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
se proiectează „clasic“, „edenic“, Ea / „domnișoara“ („Eva“ de dinaintea cunoașterii „mărului din rai“), într-o „unitate de loc“, «dintr-un bolovan», «dintr-o frunză», într-o „unitate de timp“, «înserarea-n seară», și într-o „unitate acțională“, revelată în dinamica pasului virginal și în simbolica descensională a „păsării amare“; b) planul elementului „vir“ / Yang de după manifestarea fertilizatoare de genune, în autoreceptarea ecoului energetic. Primului plan i se consacră strofa din „deschidere“ și strofa a doua; planului secund i se dedică al patrulea
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
sau Ea, „domnișoara Eva“, și „vir“ / Yang, ori El ivindu-se în Eroul liric) în secundă, în efemer: «O secundă, o secundă; / eu l-am fost zărit în undă. / El avea roșcată fundă». Echivocul vine dinspre „pasul de domnișoară“, dinspre „virginalul pas“, „zărit în undă“, și, deopotrivă, dinspre El, cel cu „fundă roșcată“, dinspre Ispititorul („șarpe-fundă“ - spre care „se îndreaptă“ epitetul cromatic „roșcată“), ori dinspre El, „înflăcăratul“, în ultimă instanță, Yangul, Soarele, Atoatecreatorul / Atoatefertilizatorul; se antrenează (în acest catren terț) „narcisismul
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
a suflat și i-a dat viață...». Apelând la „franjele lirice“ ale frunzei („frunză / foaie verde“ din debutul oricărui cântec popular românesc) și la sinecdoca „supraetajată“, Nichita Stănescu înlătură orice dubiu referitor la „unitatea de loc“ și la descinderea gingașei, virginalei făpturi edenice, Ea / „Eva“; doar Ea se poate ivi „dintr-o frunză verde, pală...“. Epitetul „pală“, „paliditatea“ frunzei, paloarea reverberează „păcatul originar“, păcatul de a fi mâncat din pomul din mijlocul raiului, pom al cărui rod ispititor dă știință și
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]
-
Acasa > Stihuri > Reflectii > INOROGUL Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 866 din 15 mai 2013 Toate Articolele Autorului Superbă creatură, Misterul tău magic Mă tulbură... Alergi prin poiene cu flori Și te joci prin sânziene, Până-n zori. Albul virginal Strălucește pe cerul sideral. Doresc să te-nsoțesc Până la ceruri și mai sus. Oh! Îmi place a ta libertate, Venită din eternitate. Ți-i coama împletită Cu fragede flori, Stropite de rouă. Cornul din argint făurit Cu nestemate e împodobit Iar
INOROGUL de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350405_a_351734]