179 matches
-
pentru a constata situația reală din acel sector al FRONTULUI DE VEST. Am ajuns la Comandantul Bateriei de tragere împreună cu sergentul care mă însoțea totdeauna în asemenea deplasări, Baterie care se afla într-o poziție foarte bine camuflată, într-o viroagă. M-am legitimat la Comandantul Bateriei, prezentându-i Ordinul Diviziei. Comandantul Bateriei a luat legătura cu OBSERVATORUL, explicându-i ofițerului Comandant că urma să fie vizitat și i-a ordonat să-mi dea toate informațiile. Mi-a dat un ofițer
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
înghețase încă de tot curgea în vale, doar cât să-i ude hainele de pe el. Încă mai putea gândi, așa că încercă să facă ceva să scape din pârâu. Se chinui greu de tot, până reuși să urce un pic în afara viroagei. Cu ultimele puteri, a ajuns lângă un plai, pe care-l știa bine. Nu mai avea putere nici un strop. Simți corpul cum îi îngheață din cauza frigului pătrunzător al înserării și din cauza hainelor ude de la apa din pârâu. În acea clipă
CADOUL DE CRĂCIUN de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1089 din 24 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347676_a_349005]
-
dis-de-dimineață, netezind încă odată cu grijă colțurile țuguiate ale carpetei, insistând mai acatării la coșul de fum de lut și piatră spartă de deasupra acoperișului de șiță din spatele bojdeucii. Afară, în absența ei fizică, pe coastele înalte ale luncilor, văilor și viroagelor din depărtare sau apropiere stau tolănite într-o simetrie aproape perfectă - precum configurările misterioase din platoul arid de la Nazca (din Peru) ale presupușilor invadatori extratereștri (veniți pe acele tărâmuri cine știe când!) - fânul uscat de pologari ce abia se zăresc
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
ansamblu, vastul și emoționalul panopticum al unei existențe cosmice, sociale și intime, marcată în secvențe învăluite în cele mai transparente văluri de imagini și cuvinte. Lumea din afară cade în interiorul eului, se presară ca o zăpadă de stele peste toate viroagele simțirii și muncelele gândurilor. Poemul răpanian nu poate fi comentat estetic, șoptește ori murmură, se învolburează în teamă ori se îndulcește în resemnare.” (Tudor Opriș) Lirismul ingenuu se reflectă în fiecare poem: „Da, mirare sunt toate! Aidoma credinței în umbra
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
cu tine! Două mii doisprezece, se înfioară Gândul meu tânăr ca un cocon, Doamne, adu-mi libertatea în Țară Și nu mi-o lăsa ispitei plocon. Învață-i copiii cum să se roage, Ardă lumina-n privirile lor, Piară întunericul pe sub viroage Din gândurile acestui popor! Pune-i în sufletul celui ce-ascultă Cuvintele-acestea, scrise citeț, Sămânța iertării, liniște multă Și Dragostea Ta fără preț! Sabia urii, ruginească în teacă, Omule bun, între mine și tine Nu-mi pare rău de anul
CUVINTE DINTRE ANI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351185_a_352514]
-
Astfel, de la 7-8 ani păzeam 2-3 capre ale noastre, pe văile Căprăreței, Ruginei și Maldăr și vaca în Valea lui Butie, iar pe la 9 ani păzeam vaca după coasă în Padina Grozei, vara căram vreascuri cu croznia de pe văile și viroagele din apropierea casei, iarna tăiam prăjini de brad pentru gard și alte întrebuințări și diferite lucruri în gospodărie. Tot vara, toată vacanța mă duceam cu plată, cu cârligul, la aducerea metrilor și a buștenilor pe apa Răușorului și Dâmboviței, la Nae
PENTRU UN BAN TRĂGEAM BUŞTENII CU CÂRLIGUL PE DÂMBOVIŢA... (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 218 din 06 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/357015_a_358344]
-
zmeura din coșerci, iar femeile au început să urle și să blesteme jalnic. Au fost alungați, apoi, cu coșercile goale. Cu pădurarul nu puteai să te pui, avea și pușcă! Eu și cu tata eram mai la vale, în niște viroage pline de zmeuriș. Priveam cu spaimă cum pădurarii risipesc zmeura bieților oameni veniți de cine știe unde să câștige un ban. Ne-am pitit ca potârnichile în tufișuri. Abia după o jumătate de oră, văzând că nu mai era nimeni prin preajmă
ZMEURARII de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353172_a_354501]
-
fi format la începuturile orogenezei și pe fundalul căreia curge năvalnic sau susură alene firul limpede ca de cristal al Dâmboviței dinspre izvoare.. Împletită din zbătuceala mirifică și perpetuă a șuvoaielor ce se pornesc cu miliardele de unde dinspre văi și viroage, dispuse pe o parte și alta a cursului principal de apă, Dâmbovița își sporește debitul, apoi se îngustează și se lărgește din loc în loc dând senzația aproape mistică a unei pulsațiuni pluviale - care pare să dicteze ritmul interior și majestuos
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
ajungă la lumina zilei. Adunându-și curajul se strecură timid prin acel cerc ajungând afară. Nu suferise vreo arsură, dar mâinile și corpul păstrau acele contururi luminoase. Nu știa ce să facă, privind în jur uimit. Se afla într-o viroagă mai largă, iar la baza ei trecea poteca ce ducea spre oraș. Respiră adânc și se uită în urmă. Sfera nu se mai vedea, iar intrarea aproape că nu mai putea fi văzută . A încercat să pună un semn pentru ca
CORIDORUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379082_a_380411]
-
mâncare pentru căprițe. Ici-colo mai găsea câte un smoc de iarbă, ba mai rupea din tufe niște frunze cu care hrănea protejatele sale neastâmpărate. Dar, ceea ce avea beduinul cel sărac și n-avea niciun alt locuitor al satului, era o viroagă stâncoasă, drept în spatele gospodăriei, din care țâșnea un fir de apă. Acel filon de apă era o binecuvântare pentru el! Nu contenea să mulțumească Cerului pentru acel dar! Într-adevăr, sârguinciosul beduin, săpând în stâncă și amenajând un pic izvorul
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
nu știm de unde am plecat. Cei doi mergeau aplecați, încercînd să atragă cât mai puțin atenția. Xtyn își trăsese gluga peste cap și veșmântul shu îi cuprinsese mintea adăpostind-o într-un căuș cald. Arrus se strecura și el prin viroagele pline cu apă, încercînd să-l grăbească pe Xtyn. - Expediția asta e o nebunie! - De ce? Mi-ai spus că face parte din moștenirea pe care fiecare Preot... - Nu știu de ce mi se pare mie că tu nu ești deloc la
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
platoului și, când ajunseră sus, vântul îi lovi în față cu putere. Xtyn simți încercarea slabă și zadarnică a veșmântului de a-și păstra forma. Punând capul în piept, cei trei parcurseră cu pași grăbiți drumul scurt până într-o viroagă adăpostită între doua stânci imense. Pe măsură ce se apropiau, inima lui Xtin începea să bată mai tare, iar mintea se străduia din răsputeri să nu lase să răzbată spre suprafață sentimentele legate de primul său cămin. Trăise acolo împreună cu mama lui
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
vreo cincisprezece ani, avocat la Botoșani și București. Participă în 1913, ca voluntar, la campania militară din Bulgaria, iar mai târziu la războiul din 1916-1918. Va consemna aceste experiențe în volumele Amintirile unui fost holeric (1914; Premiul Academiei Române) și Prin viroage și coclauri (1922). În 1940 și 1941 funcționează ca ambasador la Atena, preocupându-se, printre altele, de drepturile românilor macedoneni. A făcut parte din mișcarea legionară și, condamnat de regimul comunist în 1949, își sfârșește zilele în închisoare. Pasionat de
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
merită menționată ampla și substanțiala lucrare istoriografică P.P. Carp și locul său în istoria politică a țării (I-II, 1936), cu unele capitole, cum ar fi cel dedicat Junimii, de interes documentar. SCRIERI: Amintirile unui fost holeric, București, 1914; Prin viroage și coclauri, București, 1922; Pe aripa vremei, București, 1923; Întâmplarea cea mare, București, 1927; Trecute vieți de doamne și domnițe, I-III, București, [1932] - [1939]; ed. I-II, București, 1999; Farmece, București, 1933; Acum o sută de ani, I-II
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
istoria politică a țării, I-II, București, 1936; Domnița Alexandrina Ghica și contele D’Antraigues, București, 1937; Dincolo de zbuciumul veacului, București, 1939; Amărâte și vesele vieți de jupânese și cucoane, București, [1943]; Rădăcini, București, [1947]. Repere bibliografice: Camil Petrescu, „Prin viroage și coclauri” de Const. Gane, RVVR, 1923, 1; Perpessicius, Opere, XII, 200-202, 495; Pompiliu Constantinescu, „Întâmplarea cea mare”, SBR, 1927, 9; Octav Șuluțiu, „Farmece”, „Axa”, 1933, 15; N. Iorga, [„Trecute vieți de doamne și domnițe”. Raport], AAR, partea administrativă și
GANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287164_a_288493]
-
colabora la „Gândirea” și, fără consecvență, la „Cristalul”, „Luceafărul literar”, „Flori de crâng”, „Raza literară”, „Freamătul vremii”, „Sepia”, „Bobi”, „Discobolul”, „Litere”, „Viața literară”, „Herald”, „Frize” (Brașov), „Luceafărul literar și critic”, „Sfarmă-Piatră”, „Azi”, „Îndreptar”, „Vocea Buzăului”. În 1931, sub pseudonimul Sandu Viroagă și în colaborare cu Nicolae Mihăescu, scoate placheta Îngerii pământului. Nichifor Crainic îi oferă un post de corector (1932-1933) la „Calendarul”, ziarul pe care îl conducea; a lucrat apoi în redacția „Universului literar” (dând, și aici, poezie între 1938 și
STANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289877_a_291206]
-
Sabaotul”. În viziunea poetului, omenirea străbate un timp în care „istoria moare de lingoare”, pe cer răsare „soarele cel negru” al păsărilor de pradă, generatorul frigului, și în locul Duhului Sfânt zboară peste ape „Duhul cel Strâmb”: „Trei cioroi la o viroagă / în potopul de ninsoare / ori așteaptă ori se roagă / să răsară Negru-Soare [...] Duhul care peste ape / a zburat pe ceruri sfânt / au venit să îl îngroape / cioclii Duhului cel Strâmb”. Nu toate priveliștile derulate pe ecranul sufletesc sunt sumbre, apar
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
de Scarlat Froda și de N. Porsenna (un fragment din „viziunea eroică în versuri” Vulturul). Eseu și istorie literară semnează C. Alexandrescu (Iașul și Caragiale, cu ocazia comemorării dramaturgului la Teatrul Național din Iași), neobositul Octavian Moșescu, sub identitatea C. Viroagă (Un poet tânăr: Al. Sihleanu, Ion Păun-Pincio). De menționat comentariul lui Stelian I. Constantinescu (directorul revistei „Farul” din Dorohoi) la ideile despre artă ale lui Marie-Jean Guyau, ca și debutul cu versuri al tinerei Olimpia Teodoru, sub pseudonimul Olteo. Se
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
ape și să le folosească divers. În această categorie intră cuvintele gârlă (grulo); baltă (blato); răstoacă de la rastokŭ = un curs de apă derivat, abătut; iaz (iazu); râmnic, un lac de pește, de la rubnikŭ; crac, de la krakŭ, braț de râu. Cuvântul viroagă ar putea veni de la slavul virŭ, dar și mai plauzibil de la latinescul vorago = prăpastie, precum burugă, un loc mlăștinos, o turbărie instabilă, de la latinescul vorax = lacom, gata să înghită. De la sârbi, cu folosință mai ales în vestul țării, s-a
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
Coman,/ Rumân pietros și bulgăr de furtună/ Când mirosea ucazul că-i dușman”) și o „artă poetică” („Îmi place versul dur, ca o ghioagă/ S-aud din slove mustul gâlgâind, / Imaginea îmi place să o prind/ Ca lupul căprioara pe viroagă./ Nu cred în sulimanul de cuvinte/ Cum maică-mea în dresuri n-a crezut”). Paralel, P. practică și versificările ocazionale, preamărind pe puternicii zilei (inclusiv pe regele „său”) ori distribuind amabilități confraților, nu fără să încerce a le sesiza tematica
PIETRARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288811_a_290140]
-
în gură, anunțând cu o șuierătură disprețuitoare: „Doar toată lumea știe că pe taică-tu l-au doborât mitraliorii ca pe un câine...“. Sau altă dată, în cursul unei hoinăreli, când am surprins-o din întâmplare, pierdută printre bălăriile dintr-o viroagă, pe femeia aceea pe jumătate despuiată și beată, pe care doi bărbați o posedau cu o grabă brutală, într-un gâfâit de râsete false și înjurături. Pe fundalul întunecat al ierburilor de iunie, albul trupului ei foarte rotund, foarte plin
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
iarăși cu botul în crupa Vulpoiului, care își încetinise imperceptibil pasul. Era ceva ca un gust liniștitor de fericire, în încrederea pe care o arăta animalul acela tânăr ațipit. Nikolai respiră adânc, recunoscând atât mirosul reavăn al zăpezilor ascunse în viroage, cât și mireasma uscată a câmpurilor care răspândeau căldura zilei. Nu se lăsase încă noaptea, înspre apus cerul își păstrase nuanța de violet transparent, dar mai cu seamă, foarte aproape în fața lor, desișul pădurii începea să se rărească, anunțând spațiul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
moale, răsunând de un bâzâit leneș de gâze, iarba unei veri radioase care continua de parcă nu s-ar fi întâmplat nimic, alături de izbele care ardeau și în care țipau oamenii închiși înăuntru. Soldații din detașamentul lui se ascundeau într-o viroagă, cu puștile azvârlite pe jos, fără nici un cartuș. Aerul cald, impregnat de aroma florilor, devenea deja mai dens din pricina efluviilor înțepătoare ce veneau dinspre sat... Mai târziu, chipul acela de copil, întrezărit în mijlocul îngrămădelii dintr-un vagon. Ochii care nu
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
drumului, iarba năpădise hârtoapele. I se întâmpla să dea cu vârful cizmei peste pălăria unor bureți pestriți, să ocolească vreun mușuroi de furnici. Cu toate astea, punctele importante de reper erau acolo: păduricea de stejari care cobora până într-o viroagă, o movilă largă, calcaroasă, înconjurată de brazi... Pavel se aplecă, atinse stratul de nisip și de ace de pin. Acesta forma deja o crustă solidă, țesută din tulpini și rădăcini. Reluându-și drumul, grăbi, fără să-și dea seama, pasul
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
pe aici pe undeva. Am ieșit la lumină și am cercetat cu grijă fiecare dâmb sau tufă de pe islazul din fața mea. Țipenie! Am luat-o pe drumeagul pe care m am întors adineauri. Am mers ca un lunatic, scotocind fiecare viroagă. Simțeam că pic din picioare de oboseală și de foame, dar poate cel mai tare de frică. <Ce am să pățesc, fiindcă nu m-am prezentat cu caii pentru a duce tunul la cazarmă și acum uite că nu-i
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]