1,169 matches
-
inimii, ca pe un prunc, o hermină - animal alb și cuminte, ce simbolizează neîntinarea. Imaginea este reprodusă în mărime naturală. Conform celei mai la îndemînă decodări, tabloul lui Leonardo poate fi nu doar înfățișarea alegorică a unei femei incoruptibile și virtuoase, ci chiar o alegorie de gradul al doilea, menită a ne duce cu gîndul la Fecioara cu pruncul. Caz în care această pictură ar echivala cu una dintre multiplele fațete ale unei generice Doamne cu licornul. Fiindcă și licornul, cum
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
a familiilor noastre (populară, fiindcă participă și Schwartzeneger și Jerome, cei doi juniori ai noștri...). Așa s-a întâmplat și cu ocazia spitalizării Domnului nostru Președinte la Viena când, mai toate televiziunile, își trimiseseră corespondenții cei mai stoici și mai virtuoși în Capitala valsului și, nu cu mult timp în urmă, a lebedelor admirate de-ai noștri sub formă de frigărui; ei, corespondenții, aflându-se acolo pentru a transmite zilnic spre patria-mumă imaginea unei ferestre în geamul căruia un cerc roșu
Trăind în cercul nostru... strâmt by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10609_a_11934]
-
combaterea prin contrazicere<footnote Jean-Claude Larchet, op. cit., p. 476. footnote>, când ar fi trebuit să ni le scoatem imediat din minte. Putem evita ispita luând aminte la sfatul Sfântului Simeon Noul Teolog, care scrie în Discursul despre nepătimire și viața virtuoasă, recomandând omorârea voii proprii, nu numai a celei din afară<footnote Sf. Simeon Noul Teolog, Catehezeă, p. 266. footnote>, dar și a celei dinăuntru, adică mișcarea inimii, ca de exemplu a nu privi pătimaș, a nu îmbrățișa pătimaș<footnote Ibidem
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
cere ca fiecare să fie în inima lui călugăr și ascet<footnote Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Traducere de Nicolae Grosu, Edit. Paideia, București, 1997, p. 172. footnote>, adică să-și înfrâneze poftele și să iubească curăția fizică și sufletească, deoarece omul virtuos se bucură și de ajutorul cel de sus<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Facere IIĂ, p. 279. footnote>. Fericitul Augustin a surprins foarte bine importanța curățeniei sufletești prin afirmația că fecioria trupului aparține unui mic număr, dar
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
care se dă lupta. Pentru aceasta el ne îndeamnă să fugim de locurile primejdiei, de pricinile și de toată materia ei, cunoscându-ne slăbiciunea. De asemenea ne îndeamnă să nu ne încredem în noi înșine, spunându-ne că alții mai virtuoși decât noi au fost biruiți, căci spune el este cu neputință să mergi la moară fără să te umpli de făină sau să ții smoala și să nu se lipească de mâinile tale<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 79
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
sumbră cu privire la condiția omenească decât Fericitul Augustin, de exemplu. Scopul vieții creștine este dobândirea desăvârșirii morale, considerată ca însemnând, mai presus de toate, dobândirea asemănării cu Dumnezeu, Care, așa cum se arată în De vita Moysis, nu este considerat ca fiind virtuos, ci ca fiind virtutea însăși. În primul fragment din omilia 9 (57)<footnote Or., 9 (271.10); v. Anthony Meredith, op. cit., p. 168. footnote>, comentând pasajul din Cântarea Cântărilor 4, 11, „mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de tămâie”, Sfântul Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pasajul din Cântarea Cântărilor 4, 11, „mirosul îmbrăcămintei tale e mireasmă de tămâie”, Sfântul Grigorie spune: „Philosophia care străbate textul acesta este de fapt un îndemn adresat omului de a-și fixa ca țel în viață desăvârșirea. Căci ținta vieții virtuoase este de a ne face asemenea cu Dumnezeu; pentru aceasta, omul virtuos își ia tot felul de nevoințe spre cultivarea sufletului și se eliberează de patimi, ca să poată avea parte de vederea Ființei transcendente”. În cel de-al doilea fragment
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
tămâie”, Sfântul Grigorie spune: „Philosophia care străbate textul acesta este de fapt un îndemn adresat omului de a-și fixa ca țel în viață desăvârșirea. Căci ținta vieții virtuoase este de a ne face asemenea cu Dumnezeu; pentru aceasta, omul virtuos își ia tot felul de nevoințe spre cultivarea sufletului și se eliberează de patimi, ca să poată avea parte de vederea Ființei transcendente”. În cel de-al doilea fragment, (62)<footnote Ibidem, (284.5; 285.17); v. Ibidem.footnote>, arhipăstorul Nyssei
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ajunge cu toții în același punct. Căci una călăuzește spre sensul desăvârșirii, în vreme ce a doua spre dobândirea firii dumnezeiești. La fel ca în De vita Moysis, și aici avem de-a face cu o legătură strânsă între „cunoașterea adevărului” și „viața virtuoasă”. Poate chiar mai mult, pe alocuri cele două par tratate ca sinonime. Această alăturare până aproape de identificare a fost observată și în cuprinsul celei de a șasea omilii din tratatul Omilii la Fericiri, unde fericirea a șasea („Fericiți cei curați
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
este apropiată de pasaje biblice precum Ioan 1, 18, care vorbesc despre caracterul inaccesibil al dumnezeirii. În De Beatitudinibus, Sfântul Grigorie susține că a-L cunoaște pe Dumnezeu înseamnă a-L avea pe Dumnezeu în tine, prin trăirea unei vieți virtuoase<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 168-169. footnote>. Continuându-și strădaniile de purificare, sufletul ajunge la starea de apatie (ἀπάϑεια), sau de nepătimire, al cărei sinonim este puritatea (χαϑαρότης). Prin apatie, el devine, după Sfântul Grigorie, asemănător îngerilor<footnote Sf. Grigorie
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
care-L primește: pentru unii Se face prunc, pentru alții tânăr, iar altora li se face bărbat în toată puterea vârstei, după felul fiecăruia” (Cântarea Cântărilor, 1, 13<footnote Anthony Meredith, op. cit., p. 169. footnote>). Ideea că „printr-o viețuire virtuoasă putem face ca Iisus să Se nască în noi pare a sugera că noi înșine devenim un fel de Hristoși. Nu suntem departe de ideea de a ne identifica cu El ... Cu toate că aici Sfântul Grigorie pare a nu insista prea
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
Acestuia. Întreaga lucrare abundă în limbajul uniunii (ανάκρασις, συνάφεια etc.), pentru că această Cântare a Cântărilor este despre dragoste și descoperire; dar pentru Sfântul Grigorie, împărtășirea de Dumnezeu și asemănarea cu El sunt același lucru. Astfel, el spune: „Scopul oricărei vieți virtuoase este asemănarea cu divinul”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, GNO, 271.11. footnote> și „scopul oricărei vieți virtuoase este împărtășirea de Dumnezeu”<footnote Ibidem, 280.11. footnote>. Într-adevăr, Sfântul Grigorie poate spune chiar că Dumnezeu este
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
pentru Sfântul Grigorie, împărtășirea de Dumnezeu și asemănarea cu El sunt același lucru. Astfel, el spune: „Scopul oricărei vieți virtuoase este asemănarea cu divinul”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum Canticorum, GNO, 271.11. footnote> și „scopul oricărei vieți virtuoase este împărtășirea de Dumnezeu”<footnote Ibidem, 280.11. footnote>. Într-adevăr, Sfântul Grigorie poate spune chiar că Dumnezeu este virtutea: nu se pune problema de a-L vedea pe Dumnezeu, ci de a-L oglindi<footnote Ibidem, 90.18 ff
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
sună cel mai familiar, ceilalți neavînd pentru majoritea dintre noi privilegiul de a putea să iște, la pronunțarea numelui lor, vreo reprezentare mentală. Însă o asemenea reprezentare ți-o poți face citind traducerile Gretei Tartler, mai precis Vederile locuitorilor cetății virtuoase (a lui Alfarabius), Povestea lui Havy Ibn Yaqzan (a lui Avicena), Cel viu, Fiul celui Treaz (a lui Abubacer). Simplu spus, filozofii aceștia arabi gîndesc în perspectivă islamică, dar în tipar grec. Asta înseamnă că perspectiva unei gîndiri nu e
Prima poruncă a lui Allah by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10017_a_11342]
-
din fire spre rău poate reuși transformarea la fel ca și cel înclinat natural către bine, ba ar merita chiar, în această luptă, „mai multe laude decât cel în mod natural înclinat spre virtute, căci numai o minte tare și virtuoasă poate lupta cu o fire coruptă.
Poezie și morală hispano-arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/2820_a_4145]
-
om nu poate fi propria fericire, fiindcă fericirea nu trece prin datorie, și atunci scopul fiecăruia e perfecțiunea, cu ipoteza subînțeleasă că omul e perfectibil, la fel cum specia e susceptibilă de eugenie. Omul care acționează din datorie poate fi virtuos sau merituos, virtutea nefiind decît tăria cu care urmărești împlinirea datoriei. Toate aceste explicații, aride în desfășurarea lor, sînt o palidă mostră din cavalcada de concepte kantiene. A treia calitate e că I. Kant nu are polițe ideologice de plătit
Morala cerbilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2830_a_4155]
-
Lenau, de pildă, unde apare fiul Comandorului), pentru ca întreg sistemul donjuanesc să pivoteze. Ori, excluderea din intrigă a donnei Anna, fiica a Comandorului mort. Anna este cea care îi asigură lui Don Juan iertarea păcatelor, pentru că ea întruchipează ipostază femeii virtuoase, care prin iubirea ei îl mîntuiește pe bărbat. Chiar și numărul de femei incluse în grupul feminin joacă un rol important în gramatică mîțului. Ele alcătuiesc un document al multiplicității și nestatorniciei, "discursul retrospectiv al unei existente uitate" pe care
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
mai ales în momentele când sunt desfășurate stindardele cele mai mărețe, mai scumpe (patrie, popor, neam)? Răspunsul e relativ simplu: pentru că la umbra acestor mari idealuri nu mai pot fi detectați impostorii, e mai greu să deosebești pe păcătoși de virtuoși, pe proști de genii. Parcă o inimă comună bate în pieptul fiecăruia și apelul la interesul național, anihilând mai micile sau mai marile deosebiri dintre oameni, produce o salvatoare egalizare și fraternizare a tuturor. Un fitecine își poate îndrepta atunci
Cabala mediocrilor by Costache Olăreanu () [Corola-journal/Journalistic/17387_a_18712]
-
facă mie morală ori ziceri politice cum că... Nu-mi dau încă bine seama ce-as fi în stare să-i fac. Vreau să spun că totul este cu mult mai complicat, în artă, ca și în scris, decît mediocritatea virtuoasa de toate felurile. E drept că, în acest caz, hazardul, - cel mai bun regizor, - imi jucase una din festele lui, plăcută în împrejurarea dată. Pe scurt, se întîmplase așa. Dimineață, fusesem introdus în mînă însoțit de un inginer, om cu
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
transpare în "versurile" cu care își orna unele discursuri, în intervențiile sale operate în textul Imnului de stat, ca și în "soluțiile arhitectonice" pe care nu ezită a le oferi oamenilor de profesie: "Poate că aici să-și afle sorgintea virtuoasa politică de aservire a culturii, precum și ușurință cu care s-a instalat în primul plan realitatea teatralizata, ritualizata. Unul dintre semnele specifice ale national-socialismului și fascismului a fost estetizarea vieții politice (W. Benjamin, Die Kunstwerk im Zeitalter seiner technischen Reproduzierbarkeit
"Literatura orizontală"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17533_a_18858]
-
universitatea engleză s-a remarcat ca un avocat al „ameliorării morale”. Reproducem aici câteva dintre afirmațiile sale făcute în interviul din Dilema veche: „Avem predispoziții puternice către violență, rasism, egoism, excluderea altor grupuri și obținerea de foloase fără efort. Suntem virtuoși - generoși, binevoitori, onești, curajoși -, dar și plini de vicii. Aceste limitări, sau trăsături vicioase, au condus la genocid, Holocaust și războaie mondiale.”(...) „Peste vreo zece ani, sute de mii de oameni vor putea să- și construiască arme biologice la scară
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
unul dintre cele mai reușite portrete din creația pictorului Ștefan Luchian, definitoriu pentru armonia dintre surprinderea specificului psihologic al personajului și echilibrul limbajului plastic. Subiectul, un personaj din commedia dell'arte, înveșmântat în cunoscutul port alb, îi prilejuiește autorului o virtuoasa lecție picturală. Lucrarea este estimată la 140.000 - 150.000 de euro, datorită calităților artistice intrinseci și rarității unei asemenea piese pe piața de artă. ”Pescarul și muza” a lui Tonitza este un tablou din două picturi în guașă ce
"Maeştri ai picturii româneşti” la Muzeul Brukenthal by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/21986_a_23311]
-
și încă o dată îndepărtat în măsura în care nu el în sine e cel dorit, ci absența pe care o va constata și comemora de îndată ce va sosi. Poate că o asemenea prezentare e prea abstractă și paradoxală ca să fie explicită. Aciman e un virtuos al paradoxalului, scrisul lui se află mereu la limita periculoasă dintre elegiac discret, reflecție subtilă și manierism de suprafață, sau chiar kitsch. Nu știu exact în ce măsură limita aceasta e căutată, pentru că Aciman mizează aproape total pe efectele stilistice și retorice
Viitorul amintirilor by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16723_a_18048]
-
lungă." * În paginile de proză ale numărului l-am găsit pe multitalentatul nostru colaborator Pavel Șușară (critic de artă, poet, gazetar, prozator și și altele) cu o năstrușnicie ce poartă titlul Povestea povestitorilor - un experiment literar postmodern virtuoz (și deloc virtuos) pornind de la coroziva poveste a lui Creangă. Cum ceea ce am putut citi nu e decît primul capitol dintr-un volum în pregătire, nu ne-am putut da seama dacă miza acestei "jucărele" licențioase e mai mult decît o parodie spirituală
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
cum îl conduceau predispozițiile, un boem greu de adunat acasă. Îi plăcea și novitala care era, atunci, cinematograful, frecventat și în Capitală și la Iași, ca și teatrul. Și, cum se știe, făcea muzică (vioară), nefiind nici compozitor, nici instrumentist virtuos, ci un improvizator care "potrivea" melodii textelor știute. Dar educația sa muzicală, știe dl. Const. Călin, se limita la ceea ce deprinsese la școală, pe vremea corurilor patriotice și din cîntecele de mai subliniată popularitate. "Melosensibil, afirmă autorul nostru, el nu
Viața lui Bacovia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16913_a_18238]