147 matches
-
numește pe timpul staționării submarinului la cheu, din rândul personalului grupului vitalitate sau motoare termice, admis la executarea serviciului prin OZU. ... (2) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin se subordonează ofițerului de gardă pe submarin și ajutorului acestuia. ... Articolul 528 Mecanicul vitalist de gardă pe submarin răspunde de starea de funcționare a sistemelor drenaj-golire, de stins incendiul, hidraulic, de imersare-emersare, capacele de vizită ale tancurilor, sistemele de apă potabilă și de mare, ape reziduale, WC, materialele de vitalitate din compartimente, mașinile frigorifice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
capacele de vizită ale tancurilor, sistemele de apă potabilă și de mare, ape reziduale, WC, materialele de vitalitate din compartimente, mașinile frigorifice, sistemul de salvare-avarii, măștile izolante pentru respirat în fum. Articolul 529 La luarea în primire a serviciului mecanicul vitalist de gardă este obligat să verifice: a) unghiurile de bandă, asietă și pescajul submarinului; ... b) etanșeitatea submarinului, a pereților și a porților etanșe; ... c) poziția ÎNCHIS a ecluzelor și a altor deschideri în corpul rezistent, plinurile de apă potabilă, lichid
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
stins incendiu și a stingătoarelor portabile; ... h) existența și starea mijloacelor de salvare-avarii; ... i) lipsa oricăror obiecte pe mecanisme și instalații; ... j) existența aparatelor individuale de salvare și dispunerea lor conform instrucțiunilor specifice. Articolul 530 (1) Pe timpul executării serviciului mecanicul vitalist de gardă pe submarin este obligat: a) să întrețină curățenia și ordinea în santine și ecluze; ... b) să mențină temperatura ordonată în tancurile de ulei; ... c) să verifice periodic și să se convingă de lipsa apei în spațiile de răcire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
să urmărească presiunea în sistemul de aer al submarinului, sistemele de stins incendiu și sistemul hidraulic; ... g) să mențină în stare de funcționare mijloacele de golire și drenaj; ... h) să raporteze ofițerului de gardă pe submarin plinurile submarinului. ... (2) Mecanicul vitalist de gardă pe submarin poate părăsi bordul submarinului numai cu aprobarea ofițerului de gardă pe submarin. ... Secțiunea a 14-a Electricianul de gardă pe submarin Articolul 531 (1) Electricianul de gardă pe submarin se numește pe timpul staționării submarinului la cheu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
să urmărească funcționarea corectă a redresorului de la mal. Secțiunea a 15-a Cartul în postul central Articolul 534 (1) Serviciul de cart în postul central se execută pe timpul staționării submarinului la cheu, de către ajutorul ofițerului de gardă pe submarin, mecanicul vitalist de gardă pe submarin și electricianul de gardă pe submarin. ... (2) Personalul prevăzut la alin. (1) aflat în serviciul de cart în postul central se află în permanență la post; părăsirea postului se aprobă de către ofițerul de gardă pe submarin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270089_a_271418]
-
se face la dispoziția comandantului navei. 9. În caz de forță majoră, dispoziția de stropire sau de inundare a magaziei poate fi dată de către șefii componentei de specialitate electromecanică și armament. Când nu există legătură cu persoanele indicate mai sus, vitalistul pune în funcțiune instalațiile de stropire a magaziei, iar dacă această măsură nu este eficientă pentru lichidarea incendiului sau pentru prevenirea pericolului, el inundă magazia la dispoziția șefului de cart de pe navă. 10. Temperatura din tancurile de combustibili lichizi se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/249782_a_251111]
-
însuși, care s-a proclamat singur și cu ostentație simbolistă pentru o perioadă scurtă. Desigur, în structura cea mai intimă a spiritului său, poetul nu este un simbolist. El rămâne în mod fundamental un romantic de formație pașoptistă, euforic, exuberant, vitalist. Deși în poezia lui apar unele simboluri, poetul are grijă ca, aproape de fiecare dată, să le explice, să le împrăștie întreaga aură enigmatică, să le distrugă inefabilul atât de caracteristic poeziei simboliste, așa cum procedează, de exemplu, și în Noaptea de
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
ca autor, dar mai ales dinspre noi, cititorii: e necesar să știi de unde s-apuci prada pentru a nu te învârti în jurul ei, sau a sta în cruntă nehotărâre, ca măgarul lui Buridan. Poetul este, cu siguranță, un insurgent, un vitalist gata să intre în spiritul avangardei. Iar aceea care a răzbătut, între puținele, în ultimele trei decenii, este paradoxismul. Potrivit „Dicționarului estetico-literar, lingvistic, religios, de teoria comunicației...“, de Ion PachiaTatomirescu (2003, p. 298 sq.), «Paradoxismul desem nează [...] curentul literar fundamentat
Editura Destine Literare by Theodor Codreanu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_205]
-
despre moartea Dumnezeului filosofilor (el prevăzuse agonia metafizicii odată cu manifestarea spiritului rațional socratic care a distrus principiile omului dionisiac ce urmărea extazul prin beție, concupiscența și alte forme de manifestări extatice obținute prin exacerbarea simțurilor). Nietzsche este considerat un filosof vitalist. El propovăduiește toate virtuțile omului sănătos, ale omului plin de vigoare, ale omului stăpân pe instinctele sale, ale omului care știe să susțină pe umerii săi libertatea. Ca o ironie a celor susținute, Nietzsche a fost toată viața sa un
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
vederile doamnei White asupra masturbării și asupra multor altor chestiuni medicale, esența criticii lui fiind faptul că ea a urmat consensul medical al epocii sale (care era înainte de apariția medicinii bazate pe dovezi). Numbers arată că ea a plagiat autori vitaliști (cum ar fi Horace Mann și Larkin B. Coles) în argumentele folosite de ea contra masturbării. De fapt, "Apelul către mame" conține o remarcă foarte ciudată și anume că Ellen White nu și-a copiat textul din autori care propuneau
Ellen White () [Corola-website/Science/317786_a_319115]
-
Rompres, de unde se pensionează în anul 1999. Între timp a ocupat postul de consilier în Ministerul Culturii. Poezia lui C. este un amestec subtil de spontan și cerebral, de incantație și reflexivitate. Fiu al Bărăganului, poetul se manifestă ca un vitalist. Primul său volum, Adierea tărâmului (1972), e alcătuit dintr-o suită de versuri, fără virgulă, fără punct, uneori fără titlu, doar semnul de întrebare marcând grafic cenzurarea efluviilor lirice. Interogația ontologică e de sorginte livrescă, poate reminiscență a lecturilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286448_a_287777]
-
Newton-Smith a vrut să ofere tot un model rațional asupra științei, dar temperat de preocuparea de a reda dinamic știința, împreună cu "facultatea de judecată a savantului, în exercițiul căreia se află esența MS (metodei științifice)". (25, p. 328) În termenii vitaliști amintiți mai sus, raționalismul temperat seamănă cu "dictatul rațiunii (...) pentru succesul supraviețuirii umane". (Ib., p. 329) Acesta este un alt mod de a spune că gândirea nu rămâne niciodată ruptă de sarcina apărării și menținerii vieții. Se ajunge astfel la
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vechi (parțial cenzurate de G. Ibrăileanu), literatura lui H. a stârnit discuții; unii l-au considerat clasicizant sau „homerizant” (E. Lovinescu, Vladimir Streinu), ba chiar „clasicist baroc” (Șerban Cioculescu). Alții au remarcat exuberanța, frenezia acestei proze, expresie a unui temperament vitalist (G. Călinescu). „Opera lui Hogaș, afirma E. Lovinescu, nu e nici contemporană și nici măcar specific națională, ci plutește peste rasă și peste timp... Ea datează de cel puțin trei mii de ani, din epoca poemelor homerice și, prin violența lirică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287441_a_288770]
-
rezultă mai mult din îndepărtarea condițiilor comune ale experienței decât din indicații pozitive. Lumea simbolică, poetică, originară a experienței hippy, spre exemplu, se configurează prin intermediul unui soi de teologie negativă. Este contestată lumea istorică pentru o revenire la un eden vitalist, recunoscut mai ales prin contrapoziția dialectică cu «tristețea sufocantă» a unei lumi organizate în jurul ideii de funcționare. Universul vitalist și emotiv ce colorează experiența hippy duce și la practicarea unei ample liturgii de ritualuri primitive, de pelerinaje și de celebrări
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
hippy, spre exemplu, se configurează prin intermediul unui soi de teologie negativă. Este contestată lumea istorică pentru o revenire la un eden vitalist, recunoscut mai ales prin contrapoziția dialectică cu «tristețea sufocantă» a unei lumi organizate în jurul ideii de funcționare. Universul vitalist și emotiv ce colorează experiența hippy duce și la practicarea unei ample liturgii de ritualuri primitive, de pelerinaje și de celebrări fantasmagorice menite să genereze o experiență exaltantă în care judecata se dizolvă în abandonare iar libertatea este confundată cu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
români cu peisajul, se poate observa că marile atitudini față de natură, în general, și față de peisagistică, în particular, sînt, cu toate nuanțele de rigoare, cele reprezentate de Grigorescu și de Andreescu. Pe direcția celui dintîi vin, în special, temperamentele epicureice, vitaliștii mai mult sau mai puțin sistematizați, de la Tonitza la Mutzner și pînă la impresioniștii mai vechi sau mai noi, în vreme ce în descendența lui Andreescu se aliniază caracterele severe, sensibilitățile sobre și temperamentele melancolico-meditative, de la Pătrașcu pînă la Ghiață și la
Peisajul în pictura românească by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14681_a_16006]
-
semnificativă pînă la paginile memorialistice, așternute la bătrînețe, care par a răscumpăra atenția redusă arătată pînă atunci operei proprii, concurată de slujirea creației altora. Înaintea "trăirismului", al cărui precursor, fie și modest, a fost, C. Beldie dă frîu liber fluxului vitalist al ființei sale predipuse la o erotică exaltată, la un sibaritism al simțirii ce se reflectă în oglinda unui intelect analitic. C. Beldie e un hedonist. Confesiunea sa senzuală, de "mare berbant", așa cum singur se recunoaște, e fără ocol, luminată
Memoriile unui hedonist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16697_a_18022]
-
motive folclorice se suprapun pe o complicată rețea simbolică, mergând până la ermetism. Poemele, gravitând în jurul laitmotivului „apa vie”, asociat luminii, grefează o sensibilitate feminină livresc-aurorală pe o tradiție barbiană, regăsită de mai mulți poeți ai epocii. Însuflețită de un elan vitalist adolescentin, poeta își circumscrie un univers mitizat, populat de ființe simbolice precum șarpele, vulturul, cavalerul. Definitoriu pentru întreaga ei creație, conflictul dintre cultură și viață, dintre trăirea livrescă și cea autentică, prin care poți avea acces la armonia cosmică, se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
contur,/ printre pleoapele-ntredeschise se mai văd/ bătrânul și pasărea șchiopătând,/ iar femurul subțire/ ce-l aruncase pe geam/ la răsărit luminează” (Călătorie de noapte). Apropiindu-se de Ileana Mălăncioiu prin prezența filonului moral și de Gabriela Melinescu prin impulsul vitalist, T. se distinge în contextul poeziei actuale prin rafinamentul unui discurs liric foarte bine dozat, pe muchia dintre simbolismul neomodernist și discursivitatea poetică postmodernă. SCRIERI: Apa vie, București, 1970; Chorale, București, 1974; Hore, București, 1977; Astronomia ierbii, București, 1981; Scrisori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290091_a_291420]
-
e neglijată. Păcat, pentru că uneori am găsi la ei un vitalism pe care tradiția fosilizată ne interzice să-l vedem în acțiune - dat fiind că prima opțiune trece drept antinomică în raport cu a doua... Și atunci, să fie oare Lucrețiu un vitalist? Da... Ciudat, dar fără putință de tăgadă, gândirea filosofului atomist ține de această sensibilitate oximoronică: un materialism vitalist. în mod straniu, găsim chiar pe la mijlocul poemului, și încă de două ori, expresia elan vital îIII, 399 și 560), atât de strălucit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
-l vedem în acțiune - dat fiind că prima opțiune trece drept antinomică în raport cu a doua... Și atunci, să fie oare Lucrețiu un vitalist? Da... Ciudat, dar fără putință de tăgadă, gândirea filosofului atomist ține de această sensibilitate oximoronică: un materialism vitalist. în mod straniu, găsim chiar pe la mijlocul poemului, și încă de două ori, expresia elan vital îIII, 399 și 560), atât de strălucit pusă în valoare de către Bergson - despre care se uită adesea că a scris pentru editura Delagrave, în 1883
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
bibliografice: Magdalena Popescu, „Sâmbăta morților”, GL, 1968, 40; Stanca Fotino, „Sâmbăta morților”, AFT, 1968, 32; Vlad Sorianu, Balade arborene, ATN, 1978, 1; Paul Dugneanu, „Baladele Arborei”, CNT, 1978, 14; Augustin Pop, „Baladele Arborei” RL, 1978, 35; Mircea Iorgulescu, Un poet vitalist, LCF, 1980, 5; Pompiliu Marcea, Poetul Stelian Gruia, SPM, 1980, 584; Gheorghe Pituț, Flori de miazănoapte, LCF, 1980, 24; Marian Popa, „Nord”, CNT, 1980, 26; Mihai Ungheanu, „Calul negru”, LCF, 1983, 28; Mihail Iordache, „Calul negru”, CL, 1983, 9; Laurențiu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
584; Gheorghe Pituț, Flori de miazănoapte, LCF, 1980, 24; Marian Popa, „Nord”, CNT, 1980, 26; Mihai Ungheanu, „Calul negru”, LCF, 1983, 28; Mihail Iordache, „Calul negru”, CL, 1983, 9; Laurențiu Ulici, Moldovenii (XXIV), RL, 1986, 18; Paul Dugneanu, Un poet vitalist, LCF, 1987, 5; Mihai Ungheanu, „Un an, o viață”, LCF, 1987, 15; Satco-Pânzar, Dicționar, 92; Rachieru, Poeți Bucovina, 195-200; Dicț. scriit. rom., II, 465-466; Popa, Ist. lit., II, 292. M.P.-C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287377_a_288706]
-
comune” (III, 77), mărturisește Cioran. Curajul negativtc "Curajul negativ" Împotriva tuturor semnelor exterioare, Cioran își hrănește „ura de sine” („greața de mine însumi” spune într-un loc) din impulsurile sale vitale. Nu un fanatic al nihilismului este Cioran, ci un vitalist hedonic, cenzurat, însă, de propriile limite. Printre ele, o luciditate exacerbată, care-l proiectează în miezul contradicțiilor. Chit că această dimensiune a identității sale cere o analiză minuțioasă, nu putem ocoli aici, fie și parcurse în fugă, câteva repere care
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
la un moment dat nu se mai recunoaște, dacă trăiește sentimentul înstrăinării de sine, atunci iată-l „buimac, perplex, scârbit în fața revelației de a fi eu însumi” (I, 52), acel eu însumi care e absența însăși. În fine, cum știm, vitalistul Ă care credea că ar fi putut întemeia religii și care își impusese să facă istoria în locul neamului căruia îi aparținea Ă descoperă caducitatea universală și, mai precis, are sentimentul acut al propriei proiectări în iluzie și în carnavalesc. Și
[Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]