8,156 matches
-
M-a felicitat călduros și a ținut să anunțe dorința lui, ca anul școlar viitor să mă duc suplinitor pe catedra lui, de la Dragoslavele. Mă onorase aprecierea d-sale, avea autoritatea exemplară de dascăl și fusese decorat cu ordinul “Mihai Viteazul” în primul război mondial. Așa am și făcut. Anul următor eram la Dragoslavele, membru al unui colectiv didactic select și unde m-am simțit bine. Mă simt dator să-i amintesc în acest cadru, pentru a-i condamna la “neuitare
PEREGRINĂRILE UNUI SUPLINITOR ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 by http://confluente.ro/Peregrinarile_unui_suplinitor_.html [Corola-blog/BlogPost/348246_a_349575]
-
Aniversari > GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU - NĂZUINȚE DE ARGINT ȘI ÎNFĂPTUIRI DE AUR - UNIREA PRINCIPATELOR Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului „Și hotarul Ardealului. Pohta ce-am pohtit: Moldova, Țara Românească.” (Mihai Viteazul) Protodacii au fost în comuniune harică cu Atotcreatorul-Tatăl ceresc prin tradiția milenară monoteistă: dreptate, vitejie, curaj, răbdare, râvnă, dăruire, cultură, adevăr, sacerdoțiu, jertfă, nemurire, simbioză geografică prin răsfrângeri înălțătoare spre cer, iar dacoromânii sunt în consubstanțialitate harică cu Hristos,cu
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
susținută aprig de Poartă, neabordată și nesusținută pe temei creștin și la timp de marii vlădici, care erau în același timp și sfetnici domnești și îndreptători ai Neamului. Păcat! A existat totuși o magnifică excepție, nemuritorul ban al Craiovei, Mihai Viteazul! „Românii au avut și ei mari vizionari, spune Călin Kasper. Mihai Viteazul a avut misiunea de a sădi în sufletul românilor năzuința unirii... Misiunea Viteazului a avut ca scop unirea geografică... Dar de ce să fi vrut Creatorul să-i unească
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
timp de marii vlădici, care erau în același timp și sfetnici domnești și îndreptători ai Neamului. Păcat! A existat totuși o magnifică excepție, nemuritorul ban al Craiovei, Mihai Viteazul! „Românii au avut și ei mari vizionari, spune Călin Kasper. Mihai Viteazul a avut misiunea de a sădi în sufletul românilor năzuința unirii... Misiunea Viteazului a avut ca scop unirea geografică... Dar de ce să fi vrut Creatorul să-i unească pe români? Aeastă unire are sens doar dacă admitem că Domnul a
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
îndreptători ai Neamului. Păcat! A existat totuși o magnifică excepție, nemuritorul ban al Craiovei, Mihai Viteazul! „Românii au avut și ei mari vizionari, spune Călin Kasper. Mihai Viteazul a avut misiunea de a sădi în sufletul românilor năzuința unirii... Misiunea Viteazului a avut ca scop unirea geografică... Dar de ce să fi vrut Creatorul să-i unească pe români? Aeastă unire are sens doar dacă admitem că Domnul a rezervat poporului român o Misiune de excepție, despre care au vorbit profeții mai
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
s-a exprimat viața Patriei pe tărâmul moral-spiritual, social-politic, cultural și economic. Credința ortodoxă a tuturor românilor era una și aceeași cu legea cea veche și dreaptă a Străbunilor întru Hristos și cu a Strămoșilor întru Neamul Dac. Cu Mihai Viteazul s-au realizat concomitent sub acoperământul creștin, unitatea națională și cea politică, care deși a avut o soartă pe cât de măreață pe atât de scurtă, ne-a rămas nouă, generațiilor următoare ca moștenire testamentară, re-împlinirea Destinului sfânt al tuturor Românilor
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
în vederea unității național-politice, menținându-se concomitent și aproape identic organizarea politică și administrativă, ca în vremurile de glorie ale lui Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Neagoe Basarab, Radu cel Mare, Radu de la Afumați, Mihai Viteazul, Petru Rareș, Matei Basarab, Vasile Lupu, Constantin Brâncoveanu, Grigore Ghica, Domnul Tudor, care și el viza un gând și un glas cu Moldova ori boierimea din Țara Românească grupată la 1838, în Partida națională, condusă de Ion Câmpineanu sub care
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
unicului stil a Frumuseții Hristice Ultime. Marele Împărat Constantin, între toți monarhii pământului prototrac, Alexandru cel Mare, Teodosie cel Mare, Iustinian cel Mare, Heraclios, Ioniță Asan-Caloian, Basarab I, Neagoe Basarab, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brâncoveanu ș.a., a rămas alături de toți marii bărbați din aceeași seminție geto-dacă binecuvântată, o Călăuză ca asumare a dreptei credințe, un model de împlinire a slujirii lui Dumnezeu pe pământ, un arhetip monarhic creștin după sceptrul monarhiei
ÎMPĂRAŢI ŞI SFINŢI DACI AI PĂMÂNTULUI ŞI CERULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2333 din 21 mai 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1495329481.html [Corola-blog/BlogPost/381053_a_382382]
-
Ioan Damaschin, Ioan Casian, Gherman, Timotei I, Alexandru Macedon, Constantin cel Mare, Teodosie cel Mare, Justinian cel Mare, Heraclius, Asan I, Petru și Ioniță Caloian-Asan; Mării Voievozi: Mircea cel Bătrân, Neagoe Basarab, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Dimitrie Cantemir, Tudor Vladimirescu, Nicolae Mavrocordat, Grigore al III-lea Ghica, Regina Maria, Prinții: Nicolae I, Alexandru Ghica, Alexandru Cantacuzino, Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, Mihail Sturdza, Gheorghe Brătianu, prințesa Ileana-Maica Alexandra; Ierarhii de seamă: Niceta de Remesiana, Nicolae
UN FIU ALES AL DACIEI MARI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1432 din 02 decembrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1417514633.html [Corola-blog/BlogPost/371897_a_373226]
-
În tinerețile mele, îmi amintesc cum biruiam pe oricine, dar acum timpul m-a biruit pe mine. − Nu este așa, tata! Tu poți învinge Timpul! spuse Solaris, cu ochii înlăcrimați. − Nu, fiule, nici un muritor nu poate, oricât de curajos și viteaz ar fi. − Am să-ți arăt că se poate! Am să opresc timpul în loc, iar tu îți vei conduce liniștit împărăția. Părăsind sala în care se află tatăl său, se îndrepta spre Libris, înțeleptul curții. − Libris, te rog să îmi
SCHIŢÂND COPILĂRIA (SCURTISSIME) de MIHAI MARIN în ediţia nr. 519 din 02 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eveniment--Actualitate/Codrut_marian_stroia_schitand_copil_mihai_marin_1338645109.html [Corola-blog/BlogPost/357441_a_358770]
-
țăranului european. Dar noi nici nu știm ce e aia „țăran”. Mai ales generațiile tinere au o părere destul de aproximativă, nu prea cunosc istoria, se detașează rapid de istoria România unde răzeșii lui Ștefan și chiar și iobagii lui Mihai Viteazul au creat istorie. Drama mare a comunismului, dar n-o spune nimeni, o spun eu și-am s-o tot spun până o să mor, nu a fost nici a intelectualității, nici a bisericii, nici a marii finanțe, marea dramă a
ION IONESCU BUCOVU: Gânduri despre MOROMEŢII la 60 de ani de la apariţia romanului by http://revistaderecenzii.ro/ion-ionescu-bucovu-ganduri-despre-morometii-la-60-de-ani-de-la-aparitia-romanului/ [Corola-blog/BlogPost/339413_a_340742]
-
de fecioară, acesta slăbi mânerul paloșului și fără să-și dea seama, buzele lor se contopiră. - Tu nu ești ființă umană! - rosti el în șoaptă. M-ai învăluit cu vraja ta... - Să nu-ți pară rău. Sunt urmașa celor mai viteji principi. Dar nici tu nu ești om decât pe jumătate!” Palpitant pentru cititor este dezvăluirea făcută de tânăra, care te va ține în suspans pe întreg parcursul cărții: „- Vino, iubitule! - își sfâșie ea voalul dezvelindu-și trupul. Urmașul prințului va
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
noastră pentru veșnicie! Niciodată să nu uiți clipele primei noastre nopți de dragoste! - Nu te voi părăsi pentru nimic în lume! - o asigură el în culmea fericirii. - Îmi doresc ca din amorul nostru să se nască cel mai frumos și viteaz fecior!” Romanul este captivant, un roman care te ține lipit de el, având parcă o aură gotică care împletește și mult horror, mister și sexualitate dar o sexualitate lipsită de vulgaritate, plină de trăiri pământești, ancestrale, și pasiuni reale. În
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
un moment dat se desprinsese de lângă el și pornise pe urmele unei cete de fugari din tabăra otomană.” Scriitorul îmbină romanul istoric, cu cel al fantasticului, surprinzând foarte bine cele pământești ale epocii și dorința voievodului de a recompensa căpitanul viteaz, necunoscut, care după bătălie dispăruse și dând sfoară în țară ca acesta să fie căutat. Iar dacă acesta „murise”, să fie îngropat creștinește. „Acel cavaler își dedicase viața pentru apărarea principatului și a voievodului.” Cavalerul viteaz.... lăsăm descrierile, căutările, suspansul
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
de a recompensa căpitanul viteaz, necunoscut, care după bătălie dispăruse și dând sfoară în țară ca acesta să fie căutat. Iar dacă acesta „murise”, să fie îngropat creștinește. „Acel cavaler își dedicase viața pentru apărarea principatului și a voievodului.” Cavalerul viteaz.... lăsăm descrierile, căutările, suspansul și... bătăliile în dorința nerăbdării cititorului și descoperim în capitolul următor, plin de suspans, în care, slujitor al lui Vodă, eroul devenit vampir, dorește să lupte ca un pământean, deși doar noaptea, nereușind să se desprindă
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
și el: „- Vrei să spui că Dracula trăiește? - Bineînțeles! Dar contele s-a retras din istorie și mi-a predat mie sceptrul domniei acestor meleaguri. Cu toate acestea, el a rămas stăpânul tuturor vampirilor din lume!” Veți descoperi cine este viteazul luptător și neamul din care se trage, soarta fiindu-i pecetluită de scriitor „un muritor cu puteri de vampir”. Viteazul este numit „Paloș”, domnia sa, cititorul, descoperind ce reprezintă numele, pe parcursul cărții. Peisajele, trăirile neomenești, fără îngheț în ger, fără nevoia
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
mie sceptrul domniei acestor meleaguri. Cu toate acestea, el a rămas stăpânul tuturor vampirilor din lume!” Veți descoperi cine este viteazul luptător și neamul din care se trage, soarta fiindu-i pecetluită de scriitor „un muritor cu puteri de vampir”. Viteazul este numit „Paloș”, domnia sa, cititorul, descoperind ce reprezintă numele, pe parcursul cărții. Peisajele, trăirile neomenești, fără îngheț în ger, fără nevoia de bogății, sunt surprinse foarte bine de scriitor care parcă ne induce dorințe de a ne determina să trăim în
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1417122605.html [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
competiții”, i-a spus Dana Războiu, președinta Asociației Nație prin Educație care a organizat BRD FIRST Tech Challenge powered by Vodafone. Cea de-a doua alianță care a luptat în finală a fost formată din Qube, de la Colegul Național „Mihai Viteazul” din București, Esentza Robotics, de la Colegiul Național „Petru Rareș” din Beclean și The Bravebots, de la Colegiul National „Mihai Viteazul” din Ploiești. Ambasadorul SUA, Hans Klemm: „Ceea ce am văzut a fost extraordinar” „A fost atâta adrenalină până la sfârșit, a fost atâta
Trei echipe românești s-au calificat duminică la Campionatul Mondial de Robotică FIRST Tech Challenge din SUA by https://republica.ro/trei-echipe-romanesti-s-au-calificat-duminica-la-campionatul-mondial-de-robotica-first-tech-challenge [Corola-blog/BlogPost/337973_a_339302]
-
by Vodafone. Cea de-a doua alianță care a luptat în finală a fost formată din Qube, de la Colegul Național „Mihai Viteazul” din București, Esentza Robotics, de la Colegiul Național „Petru Rareș” din Beclean și The Bravebots, de la Colegiul National „Mihai Viteazul” din Ploiești. Ambasadorul SUA, Hans Klemm: „Ceea ce am văzut a fost extraordinar” „A fost atâta adrenalină până la sfârșit, a fost atâta tensiune, nu știam dacă va câștiga alianța albastră sau alianța roșie. Toate echipele au fost extraordinare, echipele din finală
Trei echipe românești s-au calificat duminică la Campionatul Mondial de Robotică FIRST Tech Challenge din SUA by https://republica.ro/trei-echipe-romanesti-s-au-calificat-duminica-la-campionatul-mondial-de-robotica-first-tech-challenge [Corola-blog/BlogPost/337973_a_339302]
-
stăpâneau aceste ținuturi iar romanii cuceriseră parte din țara lui Decebal, regele, în cetatea de pe dealul de răsărit trăia, din roadele pământului și din vânat, neamul lui Comanus cel Bun. Și era acest Comanus un om bun și drept și viteaz în bătălii și își conducea supușii cu bunătate și milostenie, că toți îl iubeau ca pe părintele lor și lui îi dădeau ascultare. Era vestit acesta printre neamurile din preajmă și toți îl respectau și-l chemau când era nevoie
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
folositoare neamului ei. Într-o zi de vară, când pruncii se juca voioși prin cetate, și femeile făceau de-ale gurii, la poarta cetății se auzi un sunet de corn care dădu fiori de spaimă oștenilor și regelui Comanus cel Viteaz. Era un străjer ce venea cu grabă de pe gruiul din depărtare. Și-i dădură drumul în cetate. Acesta se-nfățișă înaintea regelui și cu glas ca de animal rănit strigă: - Romanii ! Vin romanii! Și, cum rosti aceste vorbe, căzu la
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
tarabostelui era mai presus de toate și, luând cu ei merinde și ce mai era nevoie, plecară unde li se spusese, având în frunte pe Tarnita, copila cea mică a lui Comanus cel Bun. Tarabostele cu ceata lui de luptători viteji se așezară pe dealurile din jur, așteptând pe romani. Și nu trecu multă vreme că departe, după dealurile de lângă apa Uzului, zăriră flăcări și fum, semn că toți dacii de acolo fuseseră măcelăriți de romani. Și prin fumul ce urca
POVESTEA TARNIŢEI de LEONID IACOB în ediţia nr. 1313 din 05 august 2014 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1407265509.html [Corola-blog/BlogPost/343247_a_344576]
-
Acasă > Versuri > Omagiu > MIHAI VITEAZUL! Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 926 din 14 iulie 2013 Toate Articolele Autorului Timpurile-n care presiunea-i maximă Afla-va cutezarea în 'nălțimea proxima, Căci țara era între tunete și fulgere Între temeri și supunere erau numai
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_viteazul_valerian_mihoc_1373795339.html [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
Iubea neamul și țara impanzindu-se în ea, Regasindu-se-n voința ce nu dorea să stea, O credință mai avea, lipitorile din ea a alunga, Ori de nu lichelele într-o casă arzând a le scruma! Referință Bibliografica: Mihai Viteazul! / Valerian Mihoc : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 926, Anul III, 14 iulie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Valerian Mihoc : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
MIHAI VITEAZUL! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 by http://confluente.ro/Mihai_viteazul_valerian_mihoc_1373795339.html [Corola-blog/BlogPost/342167_a_343496]
-
o chestionă Lixandra. -E prietena mamei, sării eu cu precizarea. Se știu de multă vreme. Erau tinere când s-au văzut întâi, adăugai cu gândul la Râvnita și romanul proiectat care să se cheme Acasă. După ce ieșiserăm în autostradă, reglai viteaza spre goană. Așteptai reacții adverse, dar, nimic. Distinsele deja intraseră în program. Povesteau despre una, despre alta, întreținându-se în convorbiri pe mobil cu echipajul din spate, de parcă nu abia s-ar fi despărțit. Le-auzii sporovăind apoi despre Seneca
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]