1,784 matches
-
în jur, în stare nu-l văd decât pe Cărtărescu. O replică, la zi, i s-ar da poate și Ficțiunii, lui Leonachi Dianeu, care iscălește Prologul. Neavând noi autori, precum Homer, - după cum spune acesta - care să cânte faptele de vitejie ale neamului nostru... toate acele persoane din căruntele veacuri... neajungerea limbii neîngăduindu-i nici unui autor să facă față unei asemenea provocări, s-a recurs la un fel de... jucărea, vrând a forma ș-a introduce un gust nou de poesie
Tabăra țiganilor (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13385_a_14710]
-
mă! E un tip formidabil! Nimeni nu ar fi fost în stare de un așa gest. Iacă-tă: vin Sfintele sărbători de iarnă, colindători, clopoței etc., iar ortacul cu domiciliul la Rahova. Era drept, domnule ? Nu era. Omul, totuși, își probase vitejia aici, pe meleagurile străbune nu în Insula Paștelui mă-sii... -Haralampy! țip, te-ai bolunzit, sau ai băut vinars de mătrăgună fabricat de soacră-ta după ce ai lăsat-o fără porc de Crăciun? Dar m-a auzit ? -A, zice, acum
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
el s-au scris multe și se țin minte multe. Legenda coboară până în copilăria sa nefericită, când turcii erau cât pe ce să-l spânzure de stejarul din Borzești. Se vorbește despre amantele (țiitoarele) lui, despre temperatmentul său nestăpânit, despre vitejia sa indiscutabilă. A purtat zeci și zeci de bătălii, unele câștigate, altele, cele mai multe, pierdute. Există pagini admirabile de istorie și literatură despre războaiele sale. Nu le-am citit, desigur, pe toate. N-am, prin urmare, cum să știu dacă el
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
a baronului Mayendorf, Hasdeu decide să se facă "temut prin bărbăție": "M-am hotărît să mă bat în duel cu însuși protectorul meu, - știu, faptă nedemnă, - însă ce să fac?... cum să mă impun? Dacă nu printr-un act de... vitejie și desperare." Specifice multor luptători în duel, gîndurile fataliste pun stăpînire pe adolescentul Hasdeu, care trece în revistă toate scenariile posibile: "Dacă-mi era sorocit de soartă a muri în duel, destinul nu-l puteam ocoli, prin urmare se vede
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
zeitgeist. "Tulburările de pe-mprejurul țării, precum răscularea lui Caragheorghe și a lui Pasvantoglu, incursiunile cărjaliilor ș= tîlharilor înarmațiț, Eteria grecească și revoluția de la 1821 - îi scria Ion Ghica lui Vasile Alecsandri în 1879 - făcuseră să zbîrnîie în tinerii români coarda vitejiei. Lor începu să le placă armele, vînătoarea și călăria; feciorii de boieri luară un fel de aer de cabadai, termen adoptat de dînșii și care avea semnificația de voinici. În timpul lui Grigorie-vodă Ghica, pe la 1823-1824, cuconașii nu lăsau să le
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
presă în România. Soacra lui Haralampy, strănepoată energică a Fraților Jderi*) și descendentă a lui Ștefan cel Mare în lupta de la Soci când domnitorul prinsese o turcoaică și... încă nu i se stabilise statutul de sfânt, care a traversat cu vitejie itinerarul ortodoxism-baptism-protestantism stabilindu-se în final spre pocăință și purificare în oastea yoghistă a lui Gregorian Bivolaru, a spus repede și cu adâncă evlavioșenie: -Videți, măi copchii, aice îi lucrarea Domnului... Se referea, desigur, la înțepenirea imaginii. Ne-a cuprins
FIERUL DE CĂLCAT ȘI DIPLOMA PENTRU PUBLICISTICĂ by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12918_a_14243]
-
dulce Românie”. („Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie, / Tânără mireasă, mama cu amor! / Fiii tăi trăiască numai În frăție / că a nopții stele, ca a zilei zori, / Viața În vecie, glorii, bucurie, / Arme cu tărie, suflet românesc, / Vis de vitejie, fala și mândrie, / Dulce Românie, ăsta ți-o doresc!”) Iată și o asemănare mai insolita: amândoi dedică frunzei câte o poezie, inspirată din repertoriul romantic al altor poeți. Leopardi scrie, În anul 1818, duioasa poema „Sârmana frunză” (sau „Imitație”) o
Eminescu și Leopardi, mucenici ai neamului lor. In: Editura Destine Literare by Ioan Barbu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_298]
-
Athanasiu (an 1908), Edit. Sophia, București, 2005, p. 464. footnote>, căci nu se ajunge la coroană decât prin victorie și nu există victorie fără luptă. „Știu că suferiți, spune Sfântul Ignatie Briancianinov pentru că vă împotriviți ispitelor. Dacă însă îndurați cu vitejie, veți avea bucurie. Însă dacă nu vă veți împotrivi ispitelor arătate și ascunse, nu veți putea spori în virtute. Toți sfinții, când s-au luptat să sporească, s-au împotrivit ispitelor”<footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Pr. D. Fecioru, București, 1942, pp. 56-57. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul, în același sens, spune: Pentru aceasta lemnul Crucii pentru lemnul pomului din paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile lui Hristos pentru mâna lui Adam; mâinile cele întinse cu vitejie pe Cruce pentru mâna cea întinsă cu lăcomie spre pom; mâinile cele ținute cu piroane pentru mâna cea slobodă; mâinile cele ce apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
Pr. D. Fecioru, București, 1942, pp. 56-57. footnote>. Sfântul Grigorie Teologul, în același sens, spune: Pentru aceasta lemnul Crucii pentru lemnul pomului din paradis (Fac., 2, 17). Pentru aceasta mâinile lui Hristos pentru mâna lui Adam; mâinile cele întinse cu vitejie pe Cruce pentru mâna cea întinsă cu lăcomie spre pom; mâinile cele ținute cu piroane pentru mâna cea slobodă; mâinile cele ce apropie marginile pentru mâna care a fost pricina izgonirii lui Adam (Fac., 3, 24). Pentru aceasta înălțarea pe
Dumnezeu este iubire – o interpretare patristică. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_146]
-
lor”, pe țăranii români, “nu numai pentru că poartă în vinele lor sângele legionarilor romani și matroanelor Romei, ci pentru că acel sânge n-a degenerat după două mii de ani, astfel că ieri acel țăran a uimit Europa întreagă printr-o antică vitejie, luptându-se alături de Regele nostru”. Se bucurase de onoruri: în 1882, Regele Carol I îl decorează cu Medalia Bene Merenti clasa I, iar în 1904, îi decernează Ordinul Coroana României în grad de ofițer; în 1884, primește Premiul “Năsturel Herescu
La centenarul unei cărți by Iordan Datcu () [Corola-journal/Imaginative/13037_a_14362]
-
chiar sora eroului aviator Tudor Greceanu: "Drumul celor puțini". Nu numai că am citit-o cu viu interes, dar de fapt n-am lăsat-o din mână de la prima la ultima pagină. Cuprinde o lecție magistrală, de demnitate umană, de vitejie românească, de suferință liber consimțită, fără ifose sau moralizări, fără bătutul cu pumnul în piept. Dar mie, păcătosului, numele de familie demn de reverență al comandorului aerului mi-a redat întocmai vipia unei veri de demult, a unei vacanțe studențești
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
special de a percepe istoria; e vorba despre discursul istoric (dac-ar fi să vorbim, aș spune eu, chiar și numai despre „pluralul etnic", acel noi autist din „Ei sînt ai noștri și ne-au scris istoria și faptele de vitejie" - exemplul îi aparține lui Cioroianu -, care exilează alteritatea în zona periculoasă a excluderii), ajuns la concurență cu memoria, pe care-o lasă s-o invadeze, căci și-a pierdut ceea ce Adrian Cioroianu consideră o componentă esențială a istoriei: capacitatea de
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
dezvăluie multiple noutăți în condițiile unei analize bine fundamentata teoretic; între acestea, plină de interes mi se pare dezvăluirea unei componente "eroice" în strategiile politice practicate de Cantemir (ceea ce Gabriel Mihăilescu numește nașterea și dedublarea dioscurica a eroului, faptele de vitejie ale eroului "legător", respectiv biruința eroului), adică o functie nouă a modelului mitic moștenit sau preluat mai recent după modele clasic, valorizînd politic o paradigmă morală și prin această pregătind apariția marilor proiecții romantice: nașterea eroului (origine divină sau "măcar
Barocul lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/14771_a_16096]
-
soluțiile militare ale voievodului. Lectura avizată a textelor istorico-fantaste din epocă, situate între Biblie și Alexandria, între fragmente de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
de romane cavalerești și folclorul băștinaș, între textele eroice despre viteji sau voinici (feudali războinici, de elită), decriptează un model eroic ștefanian: vitejia și impetuozitatea au fost principalele calități ale principelui moldav, iar nu etica ori morala cavalerească; iar dacă vitejiei impetuoase i s-a adăugat emblema de uns al lui Dumnezeu, a fost aproape firesc ca Ștefan să devină sveti, adică sfânt. Analizate cu acribie și farmec sunt și scrisorile voievodului (după victoria de la Podul înalt) către varii zone ale
Ștefan cel Picant by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/10909_a_12234]
-
miroase trecutul. Stau în fața prăvăliei cu flori cu un ghiveci cu mușcată în mînă. Să îl ofer unei femei care încă rănește? Să îl așez pe locul de lîngă mine și să-i povestesc ceva complet tîmpit, dezmățat? Faptele de vitejie din birturi? Gloria răvășită în pat? Între bătrîni, într-o dimineață nepotrivită. Atîrnat. Carnea proaspătă a poeziei Ce s-a întîmplat cu amicii mei, scriitorii "generației 2000"? Parcă o gheară neagră le-ar fi tras dunga neputinței pe creier. Nu
Poezie by Marius Ianuș () [Corola-journal/Imaginative/11066_a_12391]
-
cum ești tu de prost,Bucata prea mic-a fost!... XX. DIN IUBIREA DE MOȘIE, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. Din iubirea de moșie și din Suflet de Carpați S-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați. Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară, Și își apărară mama, și credința-și apărară. 1394 Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zid Lângă care să prăvale mult temutul Baiazid
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
se avântă Viteazul-Vodă în păgâni, Biruindu-i, el unește cel dintâi pe-ai săi români. Și înscrisu-s-a cu slove în VECHILE CĂRȚI DE AUR: Citește mai mult Din iubirea de moșie și din Suflet de CarpațiS-au născut vitejii țării: din trei mame păduri de frați.Aprigi lei, ei biruiră toți dușmanii dinafară,Și își apărară mama, și credința-și apărară.1394Bătrânul Mircea își înălță din al țării trup un zidLângă care să prăvale mult temutul Baiazid.Cum e
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
Stihuri > Reflectii > LA MULȚI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! Autor: Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
ani vocea-ți răsună Dincolo de Prut La mulți ani cu bucurie Graiul meu de dor La mulți ani pentru vecie Bravul meu popor! București, 31 decembrie 2015 La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de
LA MULŢI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ! de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380647_a_381976]
-
lupte cu puterile oculte... X. LA MULȚI ANI, LIMBĂ ROMÂNĂ!, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2076 din 06 septembrie 2016. La Mulți Ani, limbă română! La mulți ani pentru vecie La mulți ani români La mulți ani cu vitejie Ai țării stăpâni La mulți ani cu arma-n mână Să ne-apărăm glia La mulți ani, căci ești o zână Mamă România La mulți ani, limbă română Țării să-i fii scut La mulți ani vocea-ți răsună Dincolo de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
României Ferdinand I a dat o proclamație către ostași prin care îi îndemna să ia din nou armele pentru a transpune în viață „visul nostru de atâtea veacuri: unirea tururor românilor, pentru care în anii 1916-1917 ați luptat cu atâta vitejie“. Joi, 30 octombrie CONSTANTIN C. ILIESCU În urmă cu 25 de ani a murit Constantin C. Iliescu, unul din fondatorii cardiologiei românești ca specialitate independentă. A avut o bogată activitate științifică și și-a dedicat o mare parte din activitate
Agenda2003-43-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281624_a_282953]
-
și de artă din secolul al XIV-lea este Mănăstirea Tismana, unul dintre cele mai importante lăcașuri ale spiritualității românești. De la Tismana se ajunge foarte ușor la Padeș și Cloșani, în „Câmpia Soarelui“, nume intrate în legendă datorită faptelor de vitejie ale eroului național Tudor Vladimirescu. Dacă ați ajuns pe drumul ce duce spre Baia-de-Fier trebuie să vă opriți neapărat și la Peștera Muierilor, un superb monument al naturii care poate fi vizitat în toate anotimpurile, fiind electrificat și cu acces
Agenda2003-49-03-turistic () [Corola-journal/Journalistic/281810_a_283139]
-
a adus o pată pe cazier, dar care l-a „curățat“ în ochii comuniștilor. La închisoare nu a fost, dar a „consumat“ în armată trei ani de zile. „M-au luat la armată chiar în toiul războiului“. Fapta sa de vitejie este că a ajuns întreg acasă și camarazii săi sau orice soldat de-aiurea, care a trăit pe câmpul de luptă, știu că acest lucru nu e puțin. Următoarea sa întâlnire cu gloanțele s-a petrecut 45 de ani mai
Agenda2004-51-04-c () [Corola-journal/Journalistic/283170_a_284499]