121 matches
-
cei îndrituiți prin vocație să le slujească. Romancierul-sociolog Lobo Antunes apără și ilustrează cauza păturii silențioase, disprețuite și orbite, reliefând sublimul ei sufletesc, omenia păstrată prin recurs panteist la frumusețea naturii și a roadelor pământului. La polul opus, al ironiei vitriolante, se află elita celor ce profesează disprețul de clasă, aproape rasist, față de sărăcime și tentativele ei de revoltă, dar și categoria de parveniți-colaboraționiști ce nu vor ezita să-i reproșeze lui Salazar greșeala de deschidere "pluralistă". Tehnicile și structurile artistice
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
descoperă dialectica hegeliană și materialismul dialectic, punând de aici înainte inconformismul lui moral și social pe alte baze. În această perioadă numele îi apare în revistele de stânga („Bluze albastre”, „Veac nou”, „Stânga”, „Viitorul social”, „Azi”, „Cuvântul liber”) cu articole vitriolante, de un radicalism moral și politic pe care autorul îl va păstra în toate cărțile sale. Publică, la început, semnând Petru Marcu Balș, apoi Petre Diacu (în „Viața românească”), Petre Albotă și Gaius (în „Adevărul”, „Dimineața” și „Dreptatea”), Petre Dragu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
și ardent (comuniștii). Dar există și altfel de exemple, care nu țin neapărat de politică. Unele dintre cele mai dure discursuri din partea unor făpturi umane apar, de pildă, în epopeea homerică Iliada: războinicii cuprinși de furie oarbă țin niște discursuri vitriolante și ucigătoare în efigie la adresa adversarilor lor, dar nu numai la adresa acestora (logica fiind una belică). Desigur, între discursul inflamat al lui Ahile, de pildă, și discursul procurorului sovietic Vâșinski, marele acuzator la procesele înscenate de Stalin (care își numea
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
substrat a cărții. Ca intermezzo între două cărți, F. practică o publicistică la granița cu proza alertă, degajată; secvențe citadine, contraste pitorești (patosul aclimatizării la metropolă, maliții de blochaus și tramcar) nasc replici de un haz destins, spumos, șarje duios vitriolante „à la nenea Iancu” alteori, o satiră subțire a vulgului ubicuu, în „fișe”, schițe de portret, „momente”. Dany, protagonistă într-o altă încercare de roman (din care s-au păstrat fragmente), lua asupra sa ceva din acest duh sarcastic, incisiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286957_a_288286]
-
bătălia împotriva redactorului-șef de la Luceafărul încă din 196518. El confirmă spusele lui Ovid S. Crohmălniceanu prin accentuarea importanței atragerii lui Zaharia Stancu în melanjul antibarbist, episod decisiv al luptei literare din 1968, mai cu seamă că, până în acel moment, vitriolantul pamfletar pendula între cele două tabere, arătându-se favorabil, cel puțin până la un anumit moment, și autorului Gropii 19. Și D.R. Popescu, în memoriile sale, se raliază ideii de complot antibarbist, acordând un titlu sugestiv disputei literare din anul 1968
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
bogate și alese lecturi, spiritul critic al d-nei Magda Ursache are darul de a-l scoate pe cititor din inerție și de a-l provoca la meditație și acte justițiare". Ion Adam admiră "tensiunea pamfletară, violența stilizată a verbului său vitriolant, dar și mai mult îi prețuiesc logica, puterea de a aduna într-un tablou întunecat, dar coerent, fețele haosului imediat, cu vârtoase rădăcini în trecut". A.D. Rachieru vede în cărțile Magdei Ursache apariții "salutare, chiar vital necesare". Const. Călin este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
ungi, pe advocat trebuie să-l ungi ca să strige.” M. a fost asemuit cu Nastratin Hogea. E în cărțile lui o întreagă paremiologie balcanică îngemănată cu înțelepciunea cărților vechi evreiești, colportată de un umorist fin, bonom, deși nu fără înțepături vitriolante. I.L. Caragiale l-a cunoscut și apreciat. În „Epoca literară” din 1896 își amintea de „pildele și apropourile” lui Cilibi ca de niște „buni prieteni” ai copilăriei sale: „Cărticelele acelea au făcut multă plăcere copilăriei mele; cu ele am petrecut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288208_a_289537]
-
Sf. Ioan Hrisostomul (347-404) a criticat arivismul imperial în faimoasele sale omilii „la statui”? Nu oare cu același patos evanghelic al mărturisirii și-a scris Sf. Grigorie de Nazianz (329-389) ultima cuvântare ca arhiepiscop al Constantinopolului 1, plină de ironie vitriolantă la adresa colegilor de sinod (toți „ortodocși”)? Dojenindu-i pe cei care se revendicau a fi membri ai aceleiași Biserici, nici unul n-a pierdut pe drum porunca iubirii de vrăjmași sau de aproapele. Împreună cu acești dumnezeiești Părinți și „mari dascăli ai
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
figuri politice ori ținând de faptul divers (Five o’clock, O lacrimă la dosar sau Tribulațiile unei petiții, Un fost ministru - Un portret, Scrisoarea deschisă a unui melc). Multitudinea de asociații surprinzătoare, fantezia nesecată, verva explozivă, ironia fină și sarcasmul vitriolant, măiestria versificării și rimele „bufe”, funambulești au contribuit, de asemenea, la înnobilarea speciei, la întemeierea unei tradiții, în care se va înscrie apoi un G. Topîrceanu. Familiarizarea lui St. O. Iosif cu literatura germană a făcut să i se atribuie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
scenariu) ! Iată o operă care, ca și Balanța lui Pintilie, ne pune în fața unui posibil dacă : dacă Realitatea n ar fi atât de absurdă, atât de copleșitor de cinematografică, ea nu s-ar povesti pe peliculă ! Un film care debutează vitriolant și care sfârșește amar, alienant și alarmant. Verva de dialoghist a lui Daneliuc n-a fost parcă niciodată mai detonantă. Cât despre actori, e de ajuns să spunem că Cecilia Bârbora e perfectă și că Dorel Vișan întâlnește aici cel
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
martor". Nici nu sunt eu în măsură să mă scrutez public; să mă exhib încă mai puțin. Dintre toate portretele acestui "personaj", cred că cel mai izbutit mi l-a creionat Dan C. Mihăilescu, al cărui spirit "muntenesc", sagace și vitriolant, îl gust cu deliciu în fiecare pagină a lui! A.B.Și acum, vorbind despre poetică, domnule profesor, știm că există o poezie nouă, vie, care se scrie și se afirmă tot mai puternic, astăzi. Cum vi se pare situația
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
care au păgubit Țara și au situat-o în fruntea cozii să dea socoteală...”. Savuroase trimiteri sunt și cele la literatură, precum în Legături dialectice. Indubitabil, lui Ion Cernat nu îi lipsesc lecturile din autori cu penița înmuiată în cerneala vitriolantă a pamfletului: N. T. Orășanu (Masca), N. D. Cocea (Urecheatul, Regele- complice al asasinilor, Palatul gazdă de hoți sau Răspunzătorul, pentru acesta din urmă a fost condamnat la un an și jumătate de pușcărie), Constantin Bacalbașa (10 Mai), N. Iorga
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Filmul începe simbolic cu marele jaf de la Banca Națională, tema altui documentar de referință semnat tot de Solomon. Imaginile de la Marele Jaf Comunist leagă în chip simbolic două epoci: comunismul, cu jafurile lui, și capitalismul, cu jafurile lui. „Un portret vitriolant al oligarhiei românești.“ Cu aceste cuvinte prezintă site-ul Arte ingeniosul film de Alexandru Solomon, o combinație inspirată între documentare minuțioasă, investigație precisă și detaliul unei opulențe de periferie. Solomon explorează fără inhibiții România tenebroasă, apele ei tulburi: lumea peștelui
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
România ei nu se văd. În afara ei, Vântu, Voiculescu și Patriciu se văd bine. Sunt ingrediente de bază din rețeta originală a capitalismului românesc de tip oligarhic. Vedeți încă o dată filmul lui Alexandru Solomon, difuzat pe canalul Arte, un portret vitriolant al oligarhiei românești. În film, Patriciu recunoaște la un moment dat că s-a distrat bine în ultimii ani, sintetizând istoria capitalismului românesc în trei desene: rechin, balenă, caracatiță. Unul s-a luptat și el cu mogulii, cât să păcălească
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
din curtea spitalului, spartă de bocetul copilului bolnav, răspunde calm: - Plânsul nu vine când vrem noi. Ați putea avea mai multă înțelegere pentru un copil cu handicap. Ce vreți să facem? Să plecăm din spital? Femeia le aruncă o privire vitriolantă, trântește fereastra și dispare în salon. Fără scuze, fără vreo umbră de regret sau compasiune. N-aș putea spune cine pe cine contaminează. Noi pe ceilalți sau ceilalți pe noi. Televiziunile, lumea isterică din jur sau invers. Scena de mai
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
demonstraseră că au un orizont larg, îmbogățit mereu, o bună cunoaștere a literaturii, susținută de o mare pasiune. Arătaseră, de asemenea, o dexteritate rară în mânuirea tuturor armelor în polemică, de la argumentele cele mai subtile la inflexiuni profetice și sarcasm vitriolant. Stere, antrenat mai cu seamă în lupta politică, scrie totuși câteva eseuri literare cu impact major (Cântarea pătimirii noastre, Henrik Ibsen, Petroniu veacului al XIX: Oscar Wilde, Contele L. N. Tolstoi, „Europa” pentru un călător român din 1825). Îndeosebi G.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290534_a_291863]
-
recent în dezbaterile de la noi. A.S. Oare cât de scandalizați trebuie să fi fost foștii săi coreligionari de dubla sa metanoia (iudeul devine creștin, evreul se transformă în "român")? G.A. Cu siguranță au fost scandalizați. Există un text foarte vitriolant al Verei Călin, în Jurnalul acesteia. E unul dintre textele cele mai vitriolante pe care le-am citit despre Steinhardt. Există apoi acea Epistolă despre convertire a lui Al. Sever, care este totuși, un text urban, inteligent, care are un
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
fost foștii săi coreligionari de dubla sa metanoia (iudeul devine creștin, evreul se transformă în "român")? G.A. Cu siguranță au fost scandalizați. Există un text foarte vitriolant al Verei Călin, în Jurnalul acesteia. E unul dintre textele cele mai vitriolante pe care le-am citit despre Steinhardt. Există apoi acea Epistolă despre convertire a lui Al. Sever, care este totuși, un text urban, inteligent, care are un punct de plecare valid în ceea ce privește receptările actului de convertire a lui Steinhardt. În
by Adrian Vasile SABĂU [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
voie, devenind în anii nouăzeci și două mii o conștiință civică incontestabilă, un polemist redutabil, un editorialist de prim rang. Spre deosebire de alți confrați, a avut însă un cult al cuvântului scris și rostit, vădit în formulările memorabile, de cele mai multe ori provocatoare, vitriolante, în ultimii ani de-a dreptul testamentare. Lăsa impresia unei sinteze unice între încruntarea gravă a diaristului Mircea Zaciu, revolta pusă în abis a gânditorului și moralistului Cioran și voluptatea expresiei paradoxale întâlnite în textele unor G. Călinescu sau Alexandru
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
poate trece cu vederea în baza talentului funciar al aceluia, Caius Dobrescu scrie: "Angajat cu sau fără voie într-un asemenea proces, un scriitor devine cu atât mai periculos cu cât dovedește mai mult talent și mai multă personalitate". Ironia vitriolantă devine și mai nuanțată în cazul lui Nicolae Breban, cel mai îmbătat de fantasmele puterii. În schimb grupul de scriitori de la Târgoviște, Radu Petrescu, M. H. Simionescu, C. Olăreanu, Al. George, afabili și urbani față de cititori, promotori ai normalității, dincolo de
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
vai mie, perle/ în calea porcilor. Stric/ orzul pe gâște./ Le scriu numele în analele lui Exitus,/ în orașul acesta tembel,/ prin care mă plimb singurel." Justițiar-caricatural uneori, limbajul sugerează nu numai "sila și greața", ci și un fel de vitriolantă vendetă literară prin care se poate detașa poeta de obsedanții demoni mărunți. "Vivandiera" veștejește crunt o mercenară locală aservită stăpânirii. O anamneză poetică a tinereții proiectelor, singulară și înfiorată în economia cărții, este "Singură printre barbari", titlu ce restituie el
Sarcasm pedepsitor by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17142_a_18467]
-
Călinescu!), Mircea Zaciu, Paul Georgescu. Dintr-un scrupul de pudoare nu a fost introdus acel text al lui I. Vitner care vedea în G. Călinescu "un apologet al confuzionismului cultural", iar din cu totul alte motive nu figurează nici textele vitriolante ale extrem-dreptei publicistice - mai cu seamă privitoare la Istoria literaturii române. Nici Pamfil Șeicaru, nici Nichifor Crainic n-ar fi trecut de cenzura comunistă. Totuși, lipsa câte unei polemici gustoase, cum a fost, de pildă, reacția lui Ionel Teodoreanu la
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
iarăși lipsă de profesionalism, era implicat și unul dintre membrii CNSAS (poetul Mircea Dinescu). Va fi contribuit la asta, de bună seamă, și personalitatea deloc îngăduitoare a teoreticianului clujean, care și-a atras, în timpul vieții, dar și postum (prin memorialistica vitriolantă din Viața unui om singur) destule inimiciții durabile. Cert e că, atâtea câte au fost și așa cum le documentează Gabriel Andreescu, contactele lui Marino cu Securitatea comunistă nu oferă destule probe pentru o etichetă ca aceea de colaborator. Și mai
Cum se dezbate o carte ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3942_a_5267]
-
încondeia un continuum de moravuri și tipologii, printr-un joc ambiguu de registre, concomitent învederîndu-se persiflator și serios? O ironie ritualizată în cadența discursului critic asigură o succesiune peste veac a unei stilistici cu patentă națională. O bonomie cu subtext vitriolant este, iată, încă foarte eficace în raport cu "slava stătătoare" a unui miticism ce debordează azi, probă de variațiune pe aceeași temă, în ipostază scriptică. Dacă nu avem încă "memoriile d-lui Cozmîncă, nu numai pe cele ale d-lui Iliescu sau
Stil caragialesc (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7910_a_9235]
-
voce care nu se disipa în deșert. Postul ajunge la o audiență excepțională de 65% din populația de aproape 24 de milioane a țării, iar în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, lectura cărții Orizonturi roșii a generalului Pacepa, cu amănunte vitriolante despre impostura cuplului prezidențial și a anturajului, golește străzile. O altă categorie este alcătuită din cei care au inițiat și coordonat represaliile, acte de teorism și încercarea de intimidare și asasinare împotriva angajaților principali ai Europei Libere, sau cei care
Un exercițiu de libertate by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8972_a_10297]